x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ceauşescu şi minerii - "in lumina" Securităţii

0
Autor: Lavinia Betea 31 Iul 2007 - 00:00
Ceauşescu şi minerii  -


La 2-3 august 1977, după trei decenii de regim totalitar, pentru prima dată in Romănia, muncitorii organizează o grevă pe fondul unor măsuri ce prelungeau durata de muncă şi vărsta de pensionare.

La 2-3 august 1977, după trei decenii de regim totalitar, pentru prima dată in Romănia, muncitorii organizează o grevă pe fondul unor măsuri ce prelungeau durata de muncă şi vărsta de pensionare.

Evenimentele s-au produs in "citadela muncitorească" a Văii Jiului, spaţiu inclus in topografia eroică a partidului comunist ce-şi revendica meritele de a fi organizat greva de la Lupeni din 1929. Dacă meritele organizatorilor şi curajul minerilor din vremea burghezo-moşierimii sunt hiperbolizate in istoria partidului, deşi protestatarii din 1977 au cerut (şi li s-a promis) difuzarea informaţiilor despre protestul lor, au fost luate măsuri de secretizare a evenimentelor.

"INFORMARE" DIN LUPENI. Aşa cum se decisese prin "planul de măsuri" de la 3 august 1977, "grupul operativ" din Lupeni sub direcţia "comandamentului" coordonat de generalul Pleşiţă a intocmit la 15 august o "Informare privind evenimentele de la Exploatarea Minieră Lupeni", epicentrul grevei. Se subinţelege că exclusiv pentru "uz intern".

"Incepănd cu data de 29 iulie 1977 - specifică documentul semnat de colonelul Gheorghe Şimon, şeful Securităţii Hunedoara - cănd muncitorii din cadrul EM Lupeni au luat cunoştinţă despre intrarea in vigoare a Legii nr. 3/1977 au inceput să aibă discuţii in grupuri care comentau negativ prevederile acestui act normativ." Intăi, căţiva pensionari de gradul III, afectaţi de prevederile noii legi, s-au dus paşnic la sediul comitetului de partid al minei Lupeni. Deoarece lămuririle şi explicaţiile intărziau, au insistat şi in zilele următoare. Pierzăndu-şi răbdarea in faţa contabilului-şef Nicolae Gomoi, au anunţat că vor trimite o delegaţie la Bucureşti - reacţie normală judecănd după sloganurile "legăturilor maselor cu partidul". Inainte de a-şi pune găndul in faptă, in dimineaţa zilei de 2 august, circa 50 de oameni veniseră in faţa lămpăriei minei Lupeni. Cănd a venit la birou contabilul Gomoi, oamenii l-au interpelat iarăşi fără rezultat. Intre timp, la poarta nr. 2 a minei, venit cu altă treabă, ajunsese Clement Negruţ, prim-secretar al Comitetului de partid Petroşani. Sub presiunea grupului de mineri, informarea consemnează că "tovarăşul Negruţ a vorbit cu ministrul Minelor, Petrolului şi Geologiei, apoi a comunicat celor prezenţi că urmează să sosească la EM Lupeni tov. Ilie Verdeţ, secretar al CC al PCR, lucru care a liniştit spiritele".

GREŞELI TACTICE. Dintru inceput, şeful securităţii judeţene il "incondeiază" superiorilor săi pe conducătorul local al partidului: "In dimineaţa zilei de 02.08.1977, in jurul orelor 7:30-8:00, ofiţerul care deserveşte informativ Exploatarea Minieră Lupeni s-a deplasat la cabina de la poarta nr. 2, unde s-a prezentat tov. prim-secretar Negruţ Clement, cerăndu-i aprobarea să-i trimită acasă pe cei adunaţi. Acestuia i

s-a spus să se preocupe de problemele sale". Adică, evenimentele puteau fi evitate dacă Securitatea ar fi fost lăsată de reprezentantul partidului (sub controlul căruia se afla, teoretic, raportorul) să acţioneze.

S-a acţionat ("totuşi") "prin reţeaua informativă pentru a convinge unele persoane să renunţe la acţiunile lor", "se scoate" colonelul Şimon in informarea inaintată superiorilor.

Un "comitet de acţiune" format ad-hoc n-a mai permis muncitorilor din schimbul III să iasă din incinta minei, menţionează documentul. Astfel că pe la ora 12:00 grupul de oameni in loc să se imprăştie crescuse la 200-300 de persoane. Alarma dată "forurilor superioare" ii aduce la poarta nr. 2, pe la 12:30, pe Mircea Lucaci, secretar al judeţenei de partid Hunedoara, Ion Mineu, ministru adjunct al Minelor şi pe directorul general al Centralei Cărbunelui Petroşani. Cu elicopterul a sosit grabnic la ora 14:00 şi fostul miner Ilie Verdeţ, in acel moment secretar al CC al PCR şi vice-prim-ministru al guvernului.

Se produsese insă altă "greşeală tactică", enunţată astfel in informarea Securităţii: "Intrucăt nu se auzeau peste tot explicaţiile date, s-a montat o staţie de amplificare la ghereta porţii nr. 2. După montarea acestei staţii, evenimentele au crescut in amploare prin faptul că se auzea şi in oraş ce se vorbea la microfonul instalat. Ca urmare, s-au oprit in jurul acestei porţi muncitorii din celelalte schimburi precum şi alţi cetăţeni din oraş, femei şi copii".

S-au ivit şi minerii "cu iniţiativă": in fruntea unui grup de circa zece persoane, măsurătorul de gaze Mihai Fodor a impiedicat intrarea in subteran a doritorilor de lucru.

FORŢA MULŢIMII. Odată instalat microfonul pentru Verdeţ, fără a mai putea fi opriţi, de la el au vorbit toţi doritorii. Prin staţie, discursurile s-au auzit din oraş. De la nemulţumirile legate de pensii, vorbitorii au trecut la revendicări şi sesizări mai generale. Spuneau - raportează colonelul Şimon - "să nu se mai lucreze sămbăta şi duminica, să nu se mai aplice penalizări pentru nerealizarea planului, că aprovizionarea oraşului este necorespunzătoare, să se imbunătăţească asistenţa medicală, să se termine cu abuzurile din partea unor factori de conducere şi răspundere a exploatării, să se asigure serviciu soţiilor etc".

In zadar fostul "ortac" Verdeţ ii sfătuieşte să meargă la lucru promiţăndu-le că toate revendicările lor vor fi satisfăcute, căci "cei adunaţi au spus in cor că toţi sunt membri de partid şi nu incep lucrul pănă nu vine preşedintele ţării". Şi mai rău a fost primit indemnul la linişte făcut de ministrului Minelor, Constantin Băbălău, care a fost interpelat cu intrebări: "Dacă eşti ministru, unde ai fost pănă acum, că nu te-am văzut?". Intreaga după-amiază şi seară de 2 august minerii s-au perindat pe la microfon ("in mod dezorganizat, neclar, iar unii dintre aceştia sub influenţa alcoolului", prilej cu care "s-au adus jigniri ministrului Minelor, organelor de partid, conducerii EM Lupeni şi altor organe de stat").

Mulţimea cere insistent să vină Ceauşescu. Iar forţa ei creşte. După miezul nopţii, la poarta nr. 2 apar alte convoaie de mineri din Bărbăteni, Uricani, Paroşeni, Vulcan şi Aninoasa. Sunt anunţaţi că, incursul zilei de 3 august, preşedintele Romăniei va veni la faţa locului.

LIDERI ŞI MULŢIME. Gloata strănsă la nimereală dobăndeşte consistenţă, lideri şi program. "Cei de la EM Paroşeni, incitaţi şi conduşi de minerul Constantin Dobre, au venit imbrăcaţi in haine de lucru, cu lămpile aprinse şi cu o pancartă pe care scria: "Vrem programul de şase ore şi pensie la 50 de ani", raportează in scris colonelul Şimon. Asemănător au venit şi cei de la Uricani, in frunte cu şeful de brigadă Constantin Grădinaru. Dobre "a cerut celor adunaţi să-l delege pentru a doua zi, ca in numele lor să vorbească in faţa secretarului general al Partidului". După aceea a intocmit o listă de revendicări, dactilografiată (stilizat şi cu omisiuni) la sediul partidului din Lupeni. Din nou, Verdeţ a luat cuvăntul şi, din punctul de vedere al Securităţii, "a contracarat punct cu punct cuvăntarea lui Dobre".

INALTA VIZITĂ DE PARTID ŞI DE STAT. Despre intălnirea lui Ceauşescu cu minerii, şeful Securităţii Hunedoara e cum nu se poate mai laconic: "In jurul orelor 13:00 a sosit la Lupeni secretarul general al PCR. In urma măsurilor expuse de secretarul general al Partidului, toţi cei adunaţi s-au deplasat in ordine la domiciliu. In timpul cuvăntării, numitul Toderaşcu Ioan, Roca Ilie şi alţii - unii dintre ei aflaţi in stare de ebrietate - au făcut diverse interpretări atunci cănd li se părea că nu le convine ceva şi alte gesturi de nemulţumire".

Din declaraţiile date Securităţii de "elementele active" reiese că, fidel principiului cominternist al dreptăţii partidului in orice imprejurare, secretarul general i-a minţit pe mineri. Iată ce declară Ioan Onofrei, miner la EM Paroşeni, membru de partid, căsătorit şi tată a patru copii, in autocritica de la 13 august: "La miting am strigat şi eu alături de ceilalţi pentru program de şase ore şi pensie la 50 de ani. (...) Poziţia mea faţă de cele strigate de unii o consider nejustă, pentru că tov. secretar general a spus că am avut program redus, dar nu s-a respectat de organele din Vale şi dănsul n-a ştiut de cele petrecute".

"HULIGANII". Astfel descrie colonelul Şimon o parte din "manifestările huliganice" depistate şi anchetate de subordonaţii săi: "Profitănd de faptul că era noapte şi imbulzeală, o parte din cei adunaţi s-a dedat la manifestări huliganice asupra numiţilor Frăţilă Gheorghe, fost căpitan de miliţie, care a fost tăiat cu cuţitul, Rapaniu Tudor, şeful lămpăriei, şi Moroe Ioan, subinginer, care au fost ameninţaţi. Unii s-au deplasat la locuinţele numiţilor: Petre Constantin, maistru, erou al muncii socialiste, Velescu Dumitru, gospodarul EM Lupeni, Florin Ioan şi alţii, unde au spart geamurile şi au ameninţat soţiile şi copiii. Un grup de muncitori de la EM Paroşeni au scos cu forţa din comitetul de partid al oraşului Lupeni activiştii de partid de la municipiu şi judeţ, pe care au intenţionat să-i bată".

Nişte semne de intrebare se cuvin aşezate şi asupra veridicităţii acestor descrieri, "compoziţia" rapoartelor fiind simetrică planului de măsuri al Securităţii de la

3 august. La capitolul "măsuri luate de organele noastre", printre "faptele de vitejie" declarate a fi fost făcute doar la EM Lupeni sunt următoarele: "Cu sprijinul reţelei informative şi a altor oameni de incredere" (nici o menţiune nominală!) s-a trecut la "identificarea şi luarea in verificare" a 44 de persoane ("asupra unui număr de 13 persoane au fost intreprinse măsuri de neutralizare, iar asupra cinci persoane au fost luate măsuri pe linia organelor de miliţie".

La 15 august, colonelul Gheorghe Şimon raporta că in Valea Jiului "se acţionează in continuare". In ansamblul său, dosarul grevei din 1977, pus in circuit de CNSAS, este alcătuit in cea mai mare parte din declaraţii şi informări despre sute de "elemente descompuse". In septembrie, 241 dintre acestea erau "scoase din zonă", iar 15 condamnate pentru infracţiuni de drept comun.

Informarea securităţii

"In ziua de 6.08.1977, la ieşirea din schimbul I in jurul orei 15:00 autobuzele ce transportau angajaţii din schimbul respectiv spre Petroşani au fost oprite in satul Iscroni de căteva persoane, printre care s-a aflat şi MANILIUC GHEORGHE (vezi nota informatorului «DUCA» din 10.08.1977). Indeosebi acesta a cerut celor din autobuze ca in coloană (5 autobuze) să se deplaseze la Petroşani «pentru că DOBRE este arestat». Autobuzele respective, prin forţarea şoferilor, au fost dirijate in faţa Comitetului Municipal de partid Petroşani.

La data de 7.08.1977 s-au obţinut informaţii din care rezultă că unor muncitori li s-a comunicat că in după-amiaza zilei de 7.08.1977, unde se va sărbători ziua minerului in comuna Aninoasa, să se adune pentru a pleca la Vulcan «să-l vadă pe DOBRE». Trecăndu-se la verificarea celor care au iniţiat această acţiune, s-a stabilit că este vorba de Andrişan Gheorghe (vezi declaraţia lui Ungureanu Petru) care nu a recunoscut acest lucru in timpul cercetărilor efectuate de Serviciul Municipal Petroşani. Menţionăm că pentru impiedicarea acestei deplasări s-au intreprins măsuri preventive, acţiunea neavănd loc"

"Informare privind evenimentele de la E.M. Aninoasa", Securitatea Hunedoara, 15 august 1977

Adeptul lui Goma

Printre cei menţionaţi in informarea colonelului Gheorghe Şimon ca fiind obiectivele unor "măsuri de neutralizare" se află şi un adept al lui Goma, deşi de nicăieri nu reiese că acesta ar fi participat la intălnirea cu Ceauşescu. Prezentăm in cele ce urmează "portretul" său făcut cu "tuşul negru" al Securităţii: "BAN ILIE, născut la 23.09.1928 in Lupeni, angajat la EM Lupeni ca maşinist la sectorul XIII, neincadrat politic, membru al cultului baptist, căsătorit, are trei copii majori, cu domiciliul in Lupeni, Str. Infrăţirii nr. 3, adept al lui PAUL GOMA, erijăndu-se in luptător pentru drepturile omului, suspect de evaziune, fost demascat public. La data de 06.08.1977 a incercat, printr-o persoană necunoscută, să trimită o scrisoare prin care prezenta tendenţios evenimentele de la Lupeni, prietenului său PAUL GOMA. In procesul avertizării nu a recunoscut că scrisoarea trebuia să ajungă la PAUL GOMA, iar ulterior s-a stabilit că a fost nesincer şi continuă să se menţină pe poziţii ostile şi de a pleca definitiv din ţară cu renunţare la cetăţenia romănă".

Revendicări

In forma dactilografiată adresată lui Ceauşescu, "Programul de revendicări ale minerilor din Valea Jiului" are următorul conţinut:

"Delegaţia reprezentativă a minerilor din Valea Jiului formată din 13 tovarăşi cere cu insistenţă acordarea următoarelor revendicări de fond (şi nu de formă)

1. Reducerea programului de lucru la timpul de 6 ore pe zi.

2. Pensionarea minerilor de vărsta de 50 de ani (limită maximă).

3. Să nu se adopte in nici un caz lucrul in acord global.

4. Să se menţină deciziile de pensionare privind gradul de invaliditate nr. 3 (cu respectarea drepturilor din trecut - adică pănă la data de 1.07.1977).

5. Reducerea planului de producţie la nivelul centralei cărbunelui Petroşani proporţional cu forţa vie activă productivă.

6. Sistarea abuzurilor de funcţie (prin control inopinant exercitat de organele de partid şi de stat la nivel de minister).

7. Să nu se ridice costul alimentelor o dată cu creşterea salariilor (se poate face acest lucru cu o perioadă de intărziere sau intr-o mai mică măsură faţă de creşterea reală a salariilor). Revenind asupra punctului numărul unu din programul susnumit, cerem cu insistenţă reducerea programului de lucru la 6 ore pe zi incepănd cu data de 4.08.1977.

8. Dorim ca in nici un caz să nu se adopte măsuri de represiune morală fizică sau de alt gen asupra delegaţiei reprezentative, căt şi asupra celor care au luat cuvăntul inaintea sosirii dumneavoastră, tovarăşe secretar general, in incinta exploatării miniere Lupeni.

9. In urma revendicărilor susnumite de tovarăşii noştri de muncă de la exploatarea minieră Aninoasa, cerem să fie eliberaţi toţi cei care au fost reţinuţi de organele de ordine.

10. Cerem cu insistenţă ca intreaga demonstraţie paşnică a minerilor din Valea Jiului să fie dată publicităţii radio şi televiziune.

11. Cerem reducerea reală a personalului tehnico-ingineresc şi administrativ in toate exploatările miniere şi introducerea personalului ingineresc in producţie ca cel puţin să lucreze efectiv 4 (patru) ore in producţie.

12. Asigurarea de locuri de muncă pentru femei, (crearea) de noi locuri de muncă pentru femei.

13. Asigurarea reală şi nepărtinitoare a asistenţei medicale in toată Valea Jiului.

14. Sistarea penalizărilor la salariile in regie.

15. Calcularea pensiilor de bătrăneţe cu coeficient de procentaj cel stabilit de lege pănă la data de 1.07.1977.

16. Calcularea retribuţiei de doi la sută la pensia de bătrăneţe cu procentajul stabilit pănă la data de 1.07.1977.

Să se respecte exercitarea forţei de muncă a individului in orice intreprindere minieră (prin transfer cu articolul 11 a)."

Acestea au fost doleanţele exprimate in scris pentru a fi prezentate dumneavoastră. Sperăm din toată inima ca aceste revendicări să fie satisfăcute integral.

Lupeni la 3 august 1977"

Citeşte mai multe despre:   special,   partid,   partidului,   securităţii,   general,   s-au,   masuri,   august,   petroşani,   persoane,   lucru,   lupeni,   valea jiului,   şimon

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Incredibil. DSU susține că instanța a încălcat legea când a ridicat carantina instituită în localitatea Gornet

Incredibil. DSU susține că instanța a încălcat legea când a ridicat carantina instituită în localitatea Gornet
Galerie Foto Înalta Curte de Casație și Justiție trebuie să soluționeze, mâine, recursul formulat de Departamentul pentru Situații de Urgență, împotriva hotărârii Curții de Apel București, prin care, în data de 4...

Mircea Barzuca, omul care are grijă de moștenirea lăsată de marea artistă Margareta Sterian: ”Nepăsarea, imensa nepăsare a autorităților, a făcut ca operele ei să rămână nevăzute”

Mircea Barzuca, omul care are grijă de moștenirea lăsată de marea artistă Margareta Sterian:  ”Nepăsarea, imensa nepăsare a autorităților, a făcut ca operele ei să rămână nevăzute”
Galerie Foto Margareta Sterian, una dintre marile artiste date de România secolului trecut, are un destin copiat la indigo cu al altor oameni de cultură: operele îi sunt apreciate mai mult în străinate decât acasă....

Pentru evitarea gastritelor, mai puţine mezeluri și conserve

Pentru evitarea gastritelor, mai puţine mezeluri și conserve
Auzeai pe buzele multor oameni tânguirea: „Mă doare, mă supără stomacul, am gastrită”! Cu implementarea investigaţiei endoscopice, cu acea cameră video, s-au limpezit multe diagnostice în bolile digestive....

Legea carantinei pune instanțele într-o situație ingrată: dau drumul pe stradă la infectați sau țin arestate medical persoane sănătoase

Legea carantinei pune instanțele într-o situație ingrată: dau drumul pe stradă la infectați sau țin arestate medical persoane sănătoase
Galerie Foto Internarea cu forța, în unitățile sanitare sau în locațiile afiliate acestor unități medicale, prevăzute în noua lege privind carantina și izolarea, mult lăudată de Guvern și de președinte, încalcă...

Situația măștilor pentru nevoiași va fi tranșată de instanță la 10 zile după expirarea celei de-a treia lună de stare de alertă

Situația măștilor pentru nevoiași va fi tranșată de instanță la 10 zile după expirarea celei de-a treia lună de stare de alertă
Achiziția pe care Ministerul Sănătății este obligat să o facă, prin lege, privind măștile ce trebuie să fie puse, gratuit, la dispoziția categoriilor vulnerabile din punct de vedere fianciar, va fi tranșată...

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile
Există boli care atacă articulaţiile degetelor, cum sunt poliartrita reumatoidă, dar şi guta. Celebra artistă Edith Piaf avea degetele atât de deformate, strâmbe ca nişte vreascuri, încât strângea în palmă...

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică
Galerie Foto Motivare devastatoare a Judecătoriei Giurgiu împotriva măsurilor instituite de Direcția de Sănătate Publică Giurgiu împotriva președintelui Consiliului Județean Marian Mina. Acesta a fost plasat, pur și simplu...

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile
Galerie Foto Membrii Palatului Victoria și-au asigurat stocurile necesare de măști de protecție facială, pentru două luni, de la o companie pe care premierul Ludovic Orban a vizitat-o la debutul stării de alertă și care,...

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale
Galerie Foto Cel puțin trei judecătorii, din trei județe diferite, au dispus punerea în libertate a persoanelor carantinate ilegal, prin decizii ale Direcției de Sănătate Publică, motivarea hotărârilor instanțelor fiind...

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice
Galerie Foto Mulţi oameni şi-au găsit un vinovat de serviciu pentru neplăcerile digestive: bila. Care este adevărul despre vezica biliară ne explică profesor doctor Nicolae Iordache, de la Spitalul „Sfântul...

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”
Galerie Foto La începuturile democrației, scriitorul Gheorghe Smeoreanu devenea primul patron al unui ziar privat din România - Curierul de Vâlcea. De fel plimbăreț, ajuns în cele mai exotice locuri ale lumii, acesta își...

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal
Exploatată zeci de ani de sindicatele apărute după 1990, Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava a fost lăsată în paragină. În loc să spună ce au făcut cu banii obţinuţi din activităţile desfăşurate...

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete
Galerie Foto În toamna anului 2017, când, la nivelul societății românești, exista o dispută aprinsă cu privire la neconstituționalitatea protocoalelor de cooperare încheiate, în 2009 și 2016, de Parchetul General, DNA...

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc
Secretarul de stat pentru Turism, Emil-Răzvan Pîrjol, a reușit, în timp record, să distrugă tot ce s-a făcut bine în ultimii ani pentru industria ospitalității. În timp ce Pîrjol se filmează pe șalupă,...

Lovitură de la justiție pentru Binomul Coldea-Kovesi, în dosarul în care este judecat soțul șefei DIICOT

Lovitură de la justiție pentru Binomul Coldea-Kovesi, în dosarul în care este judecat soțul șefei DIICOT
Galerie Foto Toate probele obținute de DNA, în 2015 și 2016, în baza colaborării fructuoase cu Serviciul Român de Informații, în dosarul “Carpatica”, în care, pe lângă Angela Toncescu, a fost trimis în judecată și...
Serviciul de email marketing furnizat de