Cele mai spectaculoase biblioteci din lume

REMEDIU PENTRU SUFLET  •  CĂLĂTORIE PRIN MARILE SĂLI DE LECTURĂ
Pasiunea istorică pentru lectură a stimulat consumul de carte şi a inspirat formarea marilor colecţii şi a bibliotecilor. Păstrătoare ale unor tezaure de cultură, bibliotecile pot deveni, ele însele, veritabile monumente de artă.

O carte bună se simte bine într-o bibliotecă frumoasă! Cu toate că există un număr impresionant de biblioteci pe întreg mapamondul, doar câteva reuşesc să atragă prin frumuseţe şi fast pasionaţii de lectură. Să vedem care sunt aceste "remedii pentru suflet", aşa cum le denumea faraonul Ramses al II-lea.

Un aşezământ cultural nu mai puţin important, deşi poate nu la fel de cunoscut, este Biblioteca Marciana din Veneţia, numită astfel după Sfântul Apostol Marcu, patronul oraşului, al cărui simbol, leul, îl aflăm peste tot în oraş, de la coloana din Piaţa San Marco până la siglele unor instituţii. Încă din 1362, poetului Petrarca i-a încolţit ideea creării unei biblioteci publice la Veneţia şi, la moartea sa, a lăsat oraşului întreaga lui bibliotecă. Biblioteca Naţională Marciana – Libreria di San Marco – a luat fiinţă ca urmare a donaţiei efectuate de cardinalul grec Bessarion (Visarion), care în anul 1468 a oferit Republicii Veneţia colecţia lui de circa 1.000 de codice latineşti şi greceşti, pentru ca ele să constituie nucleul unei biblioteci publice. Sala dedicată cărţilor a fost decorată cu pânzele unor artişti ca Tizian, Jacopo Tintoretto, Paolo Veronese şi alţi pictori renascentişti, în vreme ce în încăperea numită Antisala (Vestibul), ornată cu un tablou de Tizian, şi-a aflat loc, până la sfârşitul secolului XVI, Muzeul Statuar al Republicii Veneţiene. Biblioteca Marciana cuprinde 13.057 de manuscrise, 2.884 incunabule, 24.054 aşa-numite cinquecentine (cărţi editate în secolul XVI – n. tr.) şi 3.850 de periodice (dintre care 960 curente),  dar este renumită pentru fondul său de publicaţii greceşti (unul dintre cele mai importante din lume), pentru manuscrisele şi ediţiile rare veneţiene. Italia este o altă destinaţie unde cititorii pot savura o carte bună: Biblioteca Angelica, Biblioteca Sansovino din Roma şi Biblioteca Di Bella Arti din Milano. Biblioteca mănăstirească St. Gallen (The Abbey Library of St. Gallen) este cea mai veche bibliotecă din Elveţia şi una dintre cele mai importante biblioteci din lume. Biblioteca şi întreaga mănăstire din incinta St. Gallen au fost incluse în lista UNESCO. În fiecare an, aproape 100.000 de vizitatori vin din întreaga lume pentru a vedea expoziţiile de aici, dar şi colecţiile de carte veche din perioada medievală. Este considerată de mulţi a fi una dintre cele mai frumoase biblioteci din lume.

BIBLIOTECI IMPERIALE. După un incendiu devastator, cu câteva secole în urmă, Biblioteca Congresului din Washington a renăscut din cenuşă prin decizia lui Thomas Jefferson (1743-1826) de a vinde 6.000 dintre volumele sale contra 23.900 de dolari. Situată în trei clădiri în Washington D.C., Biblioteca Naţională a Statelor Unite ale Americii este cea mai mare bibliotecă a lumii după numărul de rafturi şi deţine cel mai mare număr de cărţi. Azi, rafturile clădirii impunătoare găzduiesc 120 de milioane de opere, printre ele numărându-se 54 de milioane de manuscrise, 18 milioane de cărţi şi 4,5 milioane de hărţi. Tot prin decizia unui om public, de data aceasta cu 3.000 de ani în urmă, faraonul Ramses al II-lea, se naşte prima bibliotecă despre care există menţiuni. Pasionat de numeroasele sale papirusuri, faraonul le denumeşte "remedii pentru suflet". Mai aproape de timpurile noastre, enorma vilă construită între 1902 şi 1906 la New York de J.P. Morgan îi adăposteşte colecţiile de o viaţă. În două dintre săli, construite în stil renascentist, sunt adăpostite enluminuri, manuscrise din Evul Mediu şi Renaştere, pagini din opera lui Shakespeare, tot atâtea mărturii că magnatul economiei americane avea o mare intimitate cu ceea ce am numi cultura cu "C" mare.



CELE MAI BOGATE ARHIVE. La Barcelona, totul pare un pretext pentru realizarea de colecţii particulare specifice: muzica, dragostea de femeie, marea... în fine, cam orice este pretext pentru constituirea unei colecţii de carte. Prima dintre aceste colecţii tematice este cea a lui Rossend Arus, cunoscut filantrop, care şi-a dăruit numele edificiului modernist construit în Barcelona în 1895 şi care reuneşte una dintre cele mai bogate arhive din lume. Marile biblioteci create în Europa sunt rolul deciziei unor părinţi absolutişti în iniţierea şi consolidarea procesului de afirmare a statelor naţionale. După Revoluţia franceză, aceste spaţii culturale au devenit publice. În Peninsula Iberică devoţiunea pentru carte păstrează o mărturie ciudată. Biblioteca din Mafra (Portugalia), ca şi Palatul Regal şi Mănăstirea Franciscană adăpostită de acelaşi edificiu, sunt rezultatul unei promisiuni pe care regele Portugaliei, Joao al V-lea, a făcut-o reginei, spaniola Maria de Austria, în cazul în care aceasta îi va dărui un fiu, un moştenitor al tronului. Regina a născut un băiat şi regele şi-a ţinut şi el promisiunea, construind cel mai strălucitor monument al barocului portughez, cu 880 de săli, 4.500 de uşi şi ferestre, 154 de scări şi 29 de grădini interioare (patio). Construcţia a durat 38 de ani şi încă mai sunt segmente neterminate ale enormei construcţii. Colecţia de carte reuneşte 36.000 de volume şi printre ele se remarcă şi prima ediţie a "Os Lusiadas", capodopera geniului portughez, manuscrise religioase şi pergamente, toate situate într-un climat de umiditate controlată şi, ca o curiozitate mai curând ecologică, biblioteca are şi lilieci "librari" – micuţele zburătoare care circulă liber prin bibliotecă sunt mari consumatoare de insecte şi larve specifice bibliotecilor cu cărţi pe suport de hârtie.

DONAŢII CELEBRE. Franţa, ţara ce primeşte cel mai mare număr de turişti din lume, vinde anual cam 360 de milioane de cărţi. Ea a deschis un hotel dedicat temei lecturii. Plasat aproape de noua Bibliotecă Naţională "Francois Mitterrand" sau Biblioteca Naţională a Franţei, Villa Lutece Port Royal este practic decorată cu cărţi şi poate fi închiriată cu preţul de 260 de euro per cameră, per zi. La intrare, texte literare decorează geamurile uşilor, iar în camere paturile reproduc mobilele din manuscrise pe pergament, caligrafiate în secolul al XVIII-lea, iar ţesătura cu care sunt tapisate fotoliile de lectură are drept desen texte de manuscrise literare. Construcţia bibliotecii a fost imaginată de preşedintele Mitterrand. Biblioteca are o colecţie uriaşă, de peste 13 milioane de documente, 315 milioane de cărţi, peste un milion de documente sonore şi multimedia, peste 3.000 de reviste şi ziare, franceze şi internaţionale. Aici se află întreaga producţie editorială a Franţei, de la originile sale, începând din secolul al XVI-lea. Cândva, ea a purtat numele de Biblioteca regelui, acum se numeşte Biblioteca Naţională şi farmecul său constă tocmai în această sinteză, o reunire a colecţiilor particulare ale regilor Franţei. Naţionalizată şi devenită biblioteca tuturor francezilor studioşi, ea a fost sporită de celebre donaţii, dintre care cea făcută de Victor Hugo a rămas în istoria evenimentelor epocii sale. Bibliofilia privată a marilor magnaţi a fost izvorul genezei Bibliotecii Regale Portugheze, distrusă de marele cutremur din 1755, care a pus la pământ Lisabona. După alte accidente, jafuri şi nenorociri, biblioteca, reorganizată, a sosit în colonia Brazilia, la Rio de Janeiro, oraş ce a adăpostit-o mulţi ani. Fondată la 1810, Biblioteca Naţională din Rio de Janeiro, azi cea mai mare bibliotecă din America Latină, de o mare frumuseţe arhitecturală, căpătând un aer măreţ prin donaţiile împăraţilor Braziliei, are peste nouă milioane de item-cărţi, gravuri, hărţi – din care un milion de cărţi cu caracter general (monografii, pamflete, eseuri, teze), din secolul al XVIII-lea şi până azi.

DE VĂZUT. În lume există câteva biblioteci care îţi iau ochii, nu numai prin arhitectura lor deosebită, dar şi prin tomurile de colecţie unicat. Iată o listă a acestora: Librăria din Mănăstirea Strahov (Praga), August Herzog, Wolfenbüttel (Germania), Waldsassen Abbey din Bavaria (Germania), Beatus Rhenanus, Basel (Elveţia), Biblioteca Bernadotte (Stockholm), cele trei biblioteci faimoase din Portugalia – Biblioteca Palatului şi Mănăstirii Mafra I, Biblioteca Palatului Naţional Lisbon şi Biblioteca Universitară Coimbra,  Biblioteca Palafoxiana din Puebla (Mexico), biblioteca Academiei de Limbi din Madrid, Biblioteca Castilla La Mancha (Spania), Biblioteca El Escorial din San Lorenzo (Spania), Biblioteca Salamanca Library din Salamanca (Spania), Biblioteca Parlamentului Ottawa (Canada), George Peabody din Baltimore (SUA), biblioteca Kremsmuenster Abbey din Kremsmuenster şi biblioteca Mănăstirii Benedictine Admont (Austria),  biblioteca regelui prusian Frederic al II-lea din Postdam (Germania), Paltin-Moretus din Antwerp (Belgia), Biblioteca Rennie Mackintosh din Şcoala de Artă Glasgow (Scoţia), Dutch Royal Archives şi Biblioteca St. Walburga (Elveţia).

Biblioteca Catedralei Kalocsa (Ungaria), cele trei biblioteci din Austria: Melk Monastery, St. Florian Monastery şi Biblioteca Naţională din Viena, Biblioteca Alencon (Franţa), Herzogin Anna Amalia Bibliothek Weimar II (Germania), Biblioteca Rijkmuseum din Amsterdam, Biblioteca Riksdagen din Suedia, State Library (Australia), Theology Room St. Deiniol (Irlanda de Nord), Trinity College Library din Dublin (Irlanda), Biblioteca Vaticanului (Roma), Biblioteca Publică Boston Copley din Boston (SUA), Biblioteca Riggs a Universităţii Georgetown (SUA), Biblioteca Suzzallo din Seattle (Washington), Biblioteca Parlamentului Ottawa (Canada) sau Real Gabinete Portugues De Leitura Rio de Janeiro (Brazil) – posibil cea mai frumoasă bibliotecă din lume. La rândul ei, Anglia este renumită pentru bibliotecile sale vechi şi preţioase. Amintim aici Bodleian Library şi Old British Reading Room din incinta Universităţii Oxford, Hereford Cathedral Chained Library (Hereford), Chetham’s Library din Manchester, Biblioteca Naţională de Artă "Victoria and Albert Museum" din Londra şi Biblioteca Queen’s College Oxford.


530 mile de rafturi îmbracă Biblioteca Congresului American, cea mai mare instituţie de cultură din lume, ce deţine 128 de milioane de publicaţii

36.000 volume cuprinde cea mai vastă bibliotecă din lume, cea a Palatului Regal din Portugalia. Este totodată singura care are lilieci "librari"