Centrala nucleară Cernavodă, scufundată în datoriile cărbunarilor

Reorganizarea energetică gândită de Adriean Videanu, ministrul Economiei, va lăsa Nuclearelectrica fără principalul său activ, reactoarele 1 şi 2 de la Cernavodă. În schimb, compania va rămâne în continuare bună de plată pentru creditul de 860 de milioane de euro luat pentru reactorul 2, dar nu va mai avea din ce să returneze aceşti bani.

Includerea reactoarelor 1 şi 2 într-una din cele două companii energetice integrate după restructurarea sistemului ar putea duce la o pagubă de 860 de milioane de euro la bugetul ţării, susţin sindicaliştii din cadrul Nuclearelectrica.

"Contractul de creditare externă prevede o clauză prin care se spune că în cazul în care Societatea Naţională Nuclearelectrica (SNN SA), beneficiarul creditului schimbă forma juridică sau îşi schimbă calitatea faţă de CNE Cernavodă, noua entitate trebuie să facă dovada băncilor finanţatoare că este în continuare bancabilă, dacă nu, se anulează eşalonarea plăţilor şi este executată garanţia suverană a statului în maximum şase luni", se arată într-o scrisoare trimisă Jurnalului Naţional de Niculae Roşu, liderul Sindicatului Liber Energetica Nucleară ‘90 Cernavodă.

Potrivit unui proiect de urgenţă obţinut în exclusivitate de Jurnalul Naţional, compania Energetica 1 se va înfiinţa prin fuziunea celor trei complexuri energetice din Oltenia, Turceni, Craiova şi Rovinari cu Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO), sucursalele hidro Vâlcea şi Slatina şi cele două reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă. Nuclearelectrica va exista în continuare potrivit proiectului, ca şi Termoelectrica, în timp ce Hidroelectrica va fi desfiinţată.

Sindicaliştii susţin că cei 860 de milioane de dolari contractaţi pentru Unitatea 2 sunt, conform acordului, plătiţi din surse proprii de Nuclearelectrica până în 2024.

"Ştiţi cu ce rămâne SNN SA dacă U1 şi U2 (unităţile 1 şi 2 - n.r.) de la Cernavodă "pleacă" în noua companie? Cu Head Office-ul de la Bucureşti şi cu 400 salariaţi la Fabrica de Combustibil Nuclear de la Piteşti, structură care nu va putea returna creditul", spune Niculae Roşu.

REPETIŢIE LA PAROŞENI
Aceeaşi problemă o reclamă şi Ion Pisc, preşedintele Federaţiei Energetica şi în privinţa Termoelectrica. "Singura sursă de finanţare a Termoelectrica, centrala Paroşeni, va fi inclusă în a doua companie energetică. Ce va face Termoelectrica până în 2012 când vor intra în funcţiune centralele realizate cu partenerii străini? De unde îşi va finanţa activitatea?", l-a întrebat Pisc pe Videanu.

Termoelectrica derulează cu Gaz de France SUEZ o investiţie pentru o centrală de 400 MW la Borzeşti, alta tot de 400 MW va fi construită cu CEZ la Galaţi şi încă una dar de 900 MW va fi realizată împreună cu E.ON şi Enel la Brăila.

COSTURI ASCUNSE, FINANŢĂRI ÎNCRUCIŞATE
"Nuclearelectrica şi Hidroelectrica vor fi finanţatoare pentru investiţiile de mediu la Turceni, Rovinari şi Craiova, care trebuie să se conformeze la cerinţele UE până în 2012. Dacă nu îşi reuşesc investiţiile până atunci vor fi nevoite să cumpere certificate de carbon şi nu vor mai fi rentabile", spune Roşu. Sindicatul lui Roşu a înaintat memorii la Preşedinţia României, la Ministerul Economiei, acţionarul majoritar al Nuclearelectrica, dar şi la partidele parlamentare.

Într-un memoriu către Ministerul Economiei, sindicatul spune că prin situaţia SNLO, care a trimis de mai multe ori minerii în şomaj tehnic şi cu lipsa banilor pentru ca termocentralele din Oltenia să facă investiţiile necesare, "este greu de crezut că noua societate va putea dovedi că este bancabilă". Ministrul Videanu preciza marţi că problema finanţării va fi discutată cu băncile în prima jumătate a anului viitor, după ce reorganizarea va avea deja loc.




FUZIUNE SAU HOLDING?
Roşu mai precizează că pentru funcţionarea viitoarelor Unităţi 3 şi 4, Fabrica de Combustibil de la Piteşti trebuie retehnologizată astfel încât să-şi dubleze capacitatea de producţie. În acest moment această investiţie care va costa circa 55 milioane de euro este prinsă în programul pe termen lung al SNN SA din surse proprii. El se întreabă de unde va lua compania banii dacă nu va mai avea reactoarele drept principala sursă de venit.

Prezent la un forum energetic la data de 8 septembrie, Adriean Videanu ne-a declarat că este vorba de o fuziune, şi în cazul Nuclearelectrica vor fi preluate atât activele, cât şi pasivele. Proiectul de ordonanţă ajuns în posesia ziarului precizează exact faptul că doar reactoarele trec în posesia noii companii. De asemenea, toate companiile în afara Nuclearelectrica şi Hidroelectrica vor fi desfiinţate. "Holding nu se poate realiza pentru că noi nu avem în România legea holdingului", a mai completat Roşu.

Societatea Academică Română (SAR) a elaborat un raport potrivit căruia comasarea companiilor în structura dată nu duce la atingerea obiectivelor strategiei energetice fiind practic "un artificiu contabil". SAR precizează că ponderea "curentului ieftin" vândut prin contracte necompetitive în afara pieţei a crescut.

CINE VOR FI DIRECTORII COMPANIILOR?
Mihai David, actualul director al Hidroelectrica, şi Constantin Bălăşoiu, directorul Complexului Energetic Craiova, vor fi directorii celor două companii naţionale create de Videanu, ne-au precizat surse din cadrul sectorului energetic.

Prima companie naţională va cuprinde complexurile energetice Turceni, Rovinari şi Craiova, SNLO, reactoarele 1 şi 2 de la Cernavodă şi jumătate din Electrica De asemenea, va conţine şi sucursalele hidro Vâlcea şi Slatina. La forumul de marţi, Dan Gheorghiu, preşedintele Institutului de Studii şi Proiectări Energetice (ISPE), consultantul ministerului, a anunţat că în această companie va intra şi sucursala hidro Sibiu.

Cea de-a doua companie va conţine restul Hidroelectrica, Compania Naţională a Huilei (CNH), Electrocentrale Bucureşti, Electrocentrale Deva precum şi termocentrala Paroşeni. De asemenea, Romgaz va participa prin termocentrala Iernut, iar la aceasta va intra şi cealaltă jumătate din Electrica.


Noile companii, presiune electorală pe mineri
Sindicaliştii îl acuză pe Adriean Videanu de utilizarea reorganizării în sprijinul minerilor pentru a putea pune presiune pe aceştia în timpul campaniei electorale. "Toată această grabă referitoare la apariţia OUG ne conduce la ideea că acest proiect este utilizat ca instrument în campania electorală ce urmează, în special pentru menţinerea agoniei unor zone cu potenţial mare de votanţi (zonele miniere)", precizează Roşu în documentul citat. Salariaţii mai reclamă faptul că dacă noua companie va conţine reactoarele 1 şi 2, aceasta va trebui reautorizată, fiind nevoie de 30 de astfel de avize. Ei dau ca exemplu faptul că autorizaţia de mediu a fost obţinută de Nuclearelectrica în ianuarie 2009 după doi ani de eforturi. "Acesta este motivul pentru care Nuclearelectrica n-a fost inclusă în campionul naţional în toamna trecută", spune Niculae Roşu.

Federaţia Europeană a Sindicatelor din Servicii Publice (EPSU) a trimis la data de 26 mai 2009 o adresă către Ministerul Economiei, semnată de Secretarul General al acesteia Jan Willem Goudriaan prin care sugera că Nuclearelectrica nu trebuie divizată şi nici nu trebuie inclusă în vreun program de restructurare a sistemului energetic.