Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va judeca mâine recursul în urma căruia se va decide definitiv dacă poliţistul Cristian Cioacă va fi cercetat în stare de arest sau nu în dosarul privind spargerea adreselor de e-mail a soţiei sale dispărute, Elodia Ghinescu.
Instanţa Supremă va judeca astăzi recursul în urma căruia se va hotărî definitiv dacă poliţistul Cristian Cioacă (foto) va fi cercetat în stare de arest în dosarul privind spargerea adreselor de e-mail ale soţiei sale dispărute, avocata Elodia Ghinescu. Cioacă a fost pus miercuri seară în libertate de Curtea de Apel Braşov, dar procurorii au atacat hotărârea.COMPUTERUL HACKERULUI. Apărătorul lui Cristian Cioacă a susţinut ieri că informaţia privind suma de bani (3.000 de dolari) ce ar fi fost primită de "hackerul" Niţu Marin, pentru spargerea sistemului informatic, transferul datelor şi restricţionarea accesului la e-mail a Elodiei Ghinescu, ar fi "o intoxicaţie de presă". Reamintim cititorilor că această informaţie este departe de a fi o invenţie a jurnaliştilor. Ea a fost făcută publică de Parchetul Instanţei Supreme, prin comunicatul oficial remis presei în legătură cu reţinerea pentru 24 de ore a lui Cristian Cioacă şi a lui Marin Niţu. Mai mult, surse apropiate anchetatorilor ne-au precizat că accesul neautorizat al adreselor de e-mail ar fi fost executat de Niţu cu ajutorul propriului computer de la domiciliul său din Ploieşti, după ce a fost contactat de Cristian Cioacă.
- Miruna Pasa Petru, Violeta Fotache
Accesarea fără drept a adresei de e-mail a unei persoane, publică - CA Braşov
Cristian Cioacă l-a plătit pe Adrian Niţu cu suma de 3.000 de euro şi opt milioane de lei pentru a accesa nelegal adresa de e-mail a Elodiei, iar instanţa braşoveană a apreciat că acest demers s-a înscris în acţiunea de căutare a dispărutei, nefiind ilegală divulgarea secretului corespondenţei.
Articolul 28 din Constituţie stipulează că "secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri poştale, al convorbirilor telefonice şi al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil", iar indiferent cine divulgă aceste date încalcă Legea fundamentală.
Judecătorul Alexandru Vasiliu de la Curtea de Apel Braşov consemnează faptul că inculpatul Cioacă Constantin Cristian l-ar fi instigat pe ofiţerul de poliţie judiciară de la IPJ Braşov, Marius Sebastian Breazu - pe care Elodia l-a cununat - la data de 2 septembrie 2007, să acceseze fără drept sistemul informatic (laptop) al Elodiei Ghinescu, soţia lui Cioacă, prin utilizarea frauduloasă a sistemului de parolare, obţinând date informatice, respectiv conţinutul mesajelor aflate pe adresaishalo2000@yahoo.com, computerul fiind destinat exclusiv utilizării profesionale, ca avocat. Datele au fost transferate pe un memory-styk în care au fost stocate, iar apoi au fost transferate în adresa de email a surorii inculpatului Cioacă. S-a mai reţinut că, după utilizare, învinuitul Breazu ar fi pus o nouă parolă de acces la căsuţa de corespondenţă electronică.
De asemenea, s-a mai susţinut că, la 24 septembrie 2007, inculpatul Cioacă Constantin Cristian ar fi intrat în legătură cu Marin Adrian Niţu, prin intermediul postului de televiziune OTV, iar la îndemnurile lui Cioacă, Niţu a accesat fără drept adresa de emailbabyelodia@gmail.comdin care datele informatice au fost transferate la adresa de e-mail a surorii lui Cioacă, a unei alte persoane şi la postul de televiziune OTV. Pentru această activitate a primit de la inculpatul Cioacă suma de 3.000 de dolari - 8.000 lei - în contul prietenei inculpatului Niţu, se arată în motivarea Curţii braşovene privind respingerea cererii de arestare a lui Cioacă şi Niţu, transmisă, joi, instanţei supreme.
În ceea ce-l priveşte pe Cioacă, instanţa braşoveană observă că în 2 septembrie 2007 - la trei zile de la data la care acesta constatase dispariţia soţiei de la domiciliu - şi neavând niciun fel de informaţii despre ea, inculpatul a luat legătura cu ofiţerul de poliţie judiciară Marius Sebastian Breazu şi împreună au încercat să afle unele date din sistemul informatic aflat la domiciliu. Din acest motiv, cei doi arată în declaraţii că au deschis PC-ul aflat la domiciliu şi au putut avea acces, pentru că nu existau niciun fel de restricţii de parolare la adresa de e-mail a Elodiei Ghinescu din Yahoo.
Nu este recunoscută şi nici confirmată prin probe accesarea laptopului de la sediul în care Elodia Ghinescu îşi desfăşura activitatea de avocată şi care era de fapt un spaţiu proprietatea celor doi soţi, spune judecătorul.
"Oricum, împrejurarea că inculpatul este soţul celei care deţinea adresa de e-mail şi că accesarea s-a făcut într-o situaţie destul de gravă, legată de presupusa dispariţie a Elodiei Ghinescu, cu scopul declarat de a o găsi pe aceasta, constituie o realitate care nu poate fi ignorată şi care naşte semne de întrebare cu privire la lipsa de legitimitate a accesării sistemului informatic, precum şi cu privire la reprezentarea de ordin subiectiv cu care s-a acţionat. De asemenea, mai trebuie reţinut şi faptul că, potrivit celor declarate, accesarea e-mailului se putea face fără parolă, printr-o setare automată. De aici, nu se poate presupune nici interzicerea accesului şi nici interzicerea preluării datelor, a mesajelor, dat fiind că această preluare a rămas în cadrul familial, informaţiile fiind deţinute de soţul celei în cauză şi sora acestuia", se arată în motivarea instanţei.
Apărarea a invocat în acest sens prevederile articolul 41 din Legea 161/2003, potrivit cărora interdicţia accesării şi restricţionarea accesului trebuie să fie arătate explicit, printr-o avertizare cu privire la condiţiile de acces şi consecinţe, avertizare accesibilă oricărei persoane.
"Or', rostul dispoziţiilor incriminatoare din domeniul criminalităţii informatice este acela de a proteja datele şi informaţiile personale faţă de orice imixtiune abuzivă, cu intenţie distructivă sau de fraudă, iar nu faţă de persoanele care acţionează cu justificarea unui interes major şi legitim, cum ar fi acela al găsirii unei persoane dispărute. Altfel, aplicarea legii tinde să fie lipsită de spiritul ei şi poate da naştere la abuz. Nu s-a stabilit dacă acel laptop aparţinea exclusiv Elodiei Ghinescu, inculpatul Cioacă susţinând că avea şi el acces, utilizând jocuri electronice", mai spune judecătorul.
Situaţia este asemănătoare şi cu privire la inculpatul Niţu Marin Adrian, notează magistratul.
"Din păcate, mediatizarea excesivă a aşa-numitului «Caz Elodia» a dat naştere unui şir nesfârşit de emisiuni televizate la care au fost invitate tot felul de persoane să-şi spună părerea şi să contribuie - dacă o asemenea cale poate fi luată în seamă din punct de vedere judiciar - într-un fel sau altul la elucidarea cazului. A fost atras un număr destul de mare de curioşi, printre care şi învinuitul Niţu, care a avut senzaţia că a identificat pe un site o poză care putea fi a celei dispărute şi astfel va avea o contribuţie la rezolvarea cazului. O asemenea practică discutabilă, prin care persoane complet neavizate au fost atrase în emisiune, a făcut ca inculpatul Niţu, la propunerea angajaţilor OTV, să ia legătură cu inculpatul Cioacă şi, la cererea acestuia să identifice existenţa unei alte adresa de e-mail a Elodiei Ghinescu, în sistemul Gmail", spune judecătorul braşovean.
Mai mult, instanţa consemnează că Niţu a susţinut că a primit asigurări de la postul de televiziune că demersul său este legal - aspect neverificat la dosar, arată magistratul - şi că a pus la dispoziţia inculpatului Cioacă şi a televiziunii informaţiile (cu acordul lui Cioacă) de pe acea adresă de e-mail care, de asemenea, nu avea un sistem de protecţie, de parolare, care să interzică accesul.
"Inculpatul susţine că din acest motiv a luat măsuri de protecţie faţă de alţi curioşi, instituind o parolă care să protejeze accesul şi nu pentru a bloca accesul titularului, care era dispărut şi este şi în prezent", arată instanţa.
Niţu nu l-a cunoscut personal pe Cioacă, până la audierea şi reţinerea lor, convorbirile dintrei ei fiind doar telefonice, spune judecătorul.
"La dosar nu există date din care să rezulte că inculpatul ar fi încercat să zădărnicească aflarea adevărului prin influenţarea vreunui martor, ori prin distrugerea sau alterarea mijloacelor materiale de probă. Sistemele informatice ale soţilor Cioacă şi Ghinescu au fost ridicate de organul de urmărire penală şi nu s-a constatat că ar fi fost distruse, şterse sau modificate date din computere, care să fie relevante şi să constituie mijloace materiale de probă în instrumentarea prezentei cauze sau a aceleia care are ca obiect presupusa infracţiune de omor calificat de care este acuzat inculpatul Cioacă. Nici nu s-au prezentat în concret astfel de aspecte", mai spune magistratul.
În 15 ianuarie, DIICOT Braşov a început urmărirea penală faţă de Cristian Cioacă, ofiţer IPJ Braşov, şi Marian Niţăpentru instigare fără drept la sistemele informatice, instigare la restricţionare fără drept a accesului la date informatice şi instigare la transferul neautorizat de date informatice, respectiv accesarea fără drept la sisteme, restricţionare fără drept a accesului la date informatice şi transferul neautorizat de date informatice.
Dacă în cazul lui Niţu s-a reţinut că a comis o infracţiune care se pedepseşte cu detenţie şi că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol social, la Cioacă, pe lângă pericolul social, s-a reţinut şi faptul că a săvârşit o altă faptă cu intenţie.
DIICOT a arătat că Cioacă fiind ofiţer de poliţie cunoştea faptul că nu poate intra fără acordul unei persoane să acceseze fraudulos mijloacele de informare.
Pe de altă parte, Niţu ştia situaţia în care se afla Cioacă şi a dat curs cererii acestuia, contra unei sume de bani, pentru a intra "pentru a doua oară pe adresa de e-mail a Elodiei Ghinescu", date care au fost făcute public, date posturilor de televiziune.
Potrivit articolului 42, alineatul 1, al Legii 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, infracţiuni contra confidenţialităţii şi integrităţii datelor şi sistemelor informatice, accesul, fără drept, la un sistem informatic constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la trei luni la trei ani sau cu amendă.
Curtea de Apel Braşov spune că susţinerea că Cioacă ar fi săvârşit, cu intenţie, o nouă infracţiune aduce în discuţie faptul că inculpatul ar fi săvârşit deja o infracţiune, pentru care s-ar fi declanşat un proces penal anterior datei la care s-ar fi săvârşit faptele din prezenta cauză. (Cioacă este acuzat de uciderea soţiei sale, însă în lipsa cadavrului instanţele nu au putut emite mandat de arestare, astfel că au impus o interdicţie de a nu părăsi ţara, ridicată recent de magistraţi-n.r.)
"Mai întâi, este de observat că există o evidentă diferenţă de conţinut între a se susţine că un inculpat este acuzat de săvârşirea unei infracţiuni şi a se afirma că un inculpat a săvârşit o infracţiune. Apoi, inculpatul Cioacă susţine că faptele de care este acuzat în prezenta cauză au constituit tocmai demersuri prin care a încercat să stabilească ce s-a întâmplat în realitate cu Elodia Ghinescu, susţinere care nu este contrazisă de probe de la dosar, pentru că nu s-a stabilit că faptele sale ar fi avut o altă finalitate. În fine, la data de 2 septembrie 2007, când inculpatul Cioacă şi învinuitul Breazu au cercetat mediul informatic din computerul familiei, nu era pornit un proces penal împotriva inculpatului Cioacă, cerinţă minimă şi esenţială din perspectiva prevederilor art. 148 lit.d Cod procedură penală", explică judecătorul braşovean.
Curtea invocă faptul că "în conjunctura creată de dispariţia soţiei inculpatului Cioacă şi în împrejurările în care inculpaţii au săvârşit faptele, dată fiind legătura indiscutabilă dintre demersurile întreprinse şi preocuparea firească şi legitimă, cel puţin până în acest moment, de lămurire a situaţiei Elodiei Ghinescu, nu se poate susţine şi nu sunt probe care să demonstreze că lăsarea în libertate a inculpaţilor prezintă un pericol concret pentru ordinea publică", adăugând că acest pericol trebuie demonstrat "printr-o reprezentare concretă a unor elemente de fapt care îl susţin".
Afirmaţia Parchetului că inculpaţii ar fi acţionat tocmai cu scopul de a zădărnici cercetările legate de presupusa ucidere a Elodiei Ghinescu nu are niciun fel de susţinere şi este chiar contrazisă de starea de fapt.
S-au efectuat cercetări până în prezent cu inculpaţii în stare de libertate, fără ca buna desfăşurare a procesului penal să fie afectată de lăsarea în libertate a inculpaţilor care au răspuns la toate solicitările.
Datele personale care caracterizează pe inculpaţi nu pledează pentru necesitatea măsurii arestării preventive, în condiţiile în care inculpatul Niţu nu are antecedente penale şi este constant în declaraţii, iar inculpatului Cioacă îi sunt aduse acuzaţii care nu au fost confirmate în mod legal până în prezent, mai notează judecătorul.
- Mediafax
17 ianuarie 2008
Soţul Elodiei Ghinescu, poliţistul Cristian Cioacă, a fost dus ieri încătuşat la Curtea de Apel Braşov, unde nu a primit mandat de arestare pentru 29 de zile. Parchetul a declarat recurs. Cioacă este acuzat că a plătit 3.000 de euro unui specialist IT, instigându-l să spargă căsuţa poştei electronice a soţiei sale. Apărarea lui susţine că "povestea este cusută cu aţă albă"!
Nearestat pentru suspiciunea că şi-ar fi omorât soţia, avocata Elodia Ghinescu, rămas şi fără interdicţia de a părăsi ţara, pe motive de vicii procedurale, poliţistul Cristian Cioacă a intrat marţi seară pentru a doua oară în arest, timp de 24 de ore.
TREI ACUZAŢII. Ordonanţa de reţinere (care poate fi citită integral pe site-ul ziarului) a fost de această dată emisă de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) – Serviciul Teritorial Braşov în dosarul privind accesarea căsuţei poştale electronice a Elodiei Ghinescu, prin folosirea atât a computerului de la domiciliu, cât şi a celui de la cabinetul de avocat al soţiei sale. Dosarul penal a fost creat ca urmare a plângerilor depuse de familia avocatei dispărute şi de Baroul de Avocaţi din Braşov. Lui Cristian Cioacă i s-au adus marţi trei acuzaţii pentru care procurorii DIICOT au cerut ieri după-amiază judecătorilor să emită mandat de arestare preventivă pentru 29 de zile. Potrivit comunicatului Ministerului Public, acestea sunt: "instigare la acces fără drept la sisteme informatice, instigare la restricţionare fără drept a accesului la date informatice şi instigare la transferul neautorizat de date informatice, fapte aflate în concurs real". Ca autori ai acestor infracţiuni la care au fost instigaţi, procurorii au acuzat două persoane: pe poliţistul IJP Braşov Breazu Marius Sebastian, cercetat în stare de libertate, şi pe numitul Niţu Marin Adrian, reţinut şi el.
DOUÅ ADRESE DE E-MAIL SPARTE. Anchetatorii susţin că poliţistul Cristian Cioacă, înainte de a anunţa dispariţia soţiei sale de acasă, în septembrie 2007, i-a instigat pe cei doi la comiterea infracţiunilor, în scopul obţinerii conţinutului mesajelor de poştă electronică destinate avocatei Elodia Ghinescu la adresele ishalo2000@yahoo.com şi babyelodia@gmail.com. Totodată, el i-a determinat să restricţioneze fără drept accesul la cele două adrese de e-mail şi să transfere neautorizat date informatice dintr-un sistem informatic în altul, se arată în ordonanţa de reţinere emisă de procurorul Cristian Ichim la 15 ianuarie a.c., la ora 20:32.
CABINETUL DE AVOCATURÅ. Anchetatorii au stabilit că la 2 septembrie 2007, Cioacă şi colegul său Breazu Marius Sebastian s-au dus la Cabinetul de Avocatură "Ghinescu Elodia" din Braşov. Acolo, Breazu a accesat fără drept laptopul utilizat în mod exclusiv de către avocată, prin utilizarea frauduloasă a parolei de autentificare, se arată în comunicatul emis de Parchetul Instanţei Supreme. Datele informatice obţinute astfel au fost transferate neautorizat din laptop pe memory-stick-ul cu care era dotat poliţistul Breazu. După efectuarea transferului corespondenţei electronice, poliţistul judiciarist Marius Breazu a aplicat o nouă parolă de acces la adresa de poştă electronică a avocatei dispărute. Expertiza tehnico-ştiinţifică la care au fost supuse computerul din locuinţa soţilor Ghinescu-Cioacă şi laptopul de serviciu (ridicat de autorităţi la 13 septembrie 2007) confirmă realizarea celor trei infracţiuni în cursul zilei de 2 septembrie.
ŞI-A BÅGAT SORA. Douăzeci de zile mai târziu, la data de 22 septembrie anul trecut, la cererea soţului Elodiei, poliţistul Breazu a "transmis conţinutul mesajelor tip e-mail de pe memory stick-ul său la adresa de e-mail aparţinând surorii lui Cioacă, Ana-Maria Ene. Motiv pentru care a şi avut loc marţi percheziţia la domiciliul acesteia. În sarcina celui de-al doilea reţinut, inculpatul Niţu Marin, procurorii DIICOT au reţinut că la 24 septembrie, la "îndemnurile" repetate ale lui Cristian Cioacă, a accesat adresa de e-mail identificată în conţinutul mesajelor electronice rămase la adresa avocatei Ghinescu, încălcând măsurile de securitate şi utilizând fraudulos parola de autentificare. Şi el a schimbat apoi parola contului de
e-mail. Nu înainte însă de a transfera corespondenţa electronică a avocatei către sora lui Cioacă, precum şi către alte adrese. Anchetatorii susţin că Niţu a fost plătit pentru serviciile sale cu suma de 3.000 de dolari (8.000 lei), bani depuşi în contul bancar al prietenei sale. DIICOT a avut sprijinul Serviciului Român de Informaţii (SRI) în efectuarea acestei anchete.
APÅRARE. Cristian Cioacă susţine în continuare că este nevinovat. La descinderea din utilitara poliţiei, el s-a arătat surprins de reacţia reporterilor: "Înainte mi-eraţi prieteni, acuma... Vedeţi şi dumneavoastră la ce s-a ajuns, eu nu mai înţeleg nimic!". Avocatul său, Florentin Sorescu, susţine că "povestea este cusută cu aţă albă!". Referitor la invocarea de către procuror în susţinerea arestării articolului 148, literele d şi f, Cioacă a declarat: "N-am săvârşit nici o faptă penală! Nu sunt un pericol public!". Litera "d" prevede arestarea dacă inculpatul a săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune, iar litera "f" prevede arestarea dacă fapta comisă de inculpat este prevăzută de lege cu detenţiunea pe viaţă sau o pedeapsă cu închisoarea mai mare de 4 ani, condiţie cumulată cu existenţa probelor că lăsarea lui în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
PEDEPSELE. Legea 161/2003, în articolul 42, alin. 1, 2 şi 3, şi art. 44 alin. 1 şi 2, fapte reţinute în sarcina lui Cristian Cioacă, prevede pedepsele pe care le riscă acesta şi cei doi prieteni ai lui. Accesul fără drept la un sistem informatic constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă. Dacă fapta e săvârşită în scopul obţinerii de date informatice, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. Iar dacă aceste două fapte sunt comise prin încălcarea măsurilor de securitate, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 12 ani. Fapta de a modifica, şterge sau deteriora date informatice ori de a restricţiona accesul la aceste date, fără drept, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani. Iar transferul neautorizat al acestor date se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani.
Ordonanţa de reţinere a expirat aseară la ora 20.32, iar recursul declarat de procurori împotriva nearestării lui Cioacă va fi judecat la Instanţa Supremă.
Percheziţie acasă la soră
O echipă formată din patru ofiţeri ai Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate Argeş au efectuat marţi seara la cererea DIICOT Braşov o percheziţie în apartamentul din Piteşti al surorii poliţistului Cristian Cioacă. Ana Maria Ene a declarat că din casă i-au fost ridicate două calculatoare, unul al ei pe care îl avea de dinainte de a se căsători şi celălalt al soţului ei achiziţionat în rate şi care nu este încă achitat, aproximativ 50 de CD-uri şi DVD-uri şi câteva memory-stick. Tânăra a refuzat să semneze procesul-verbal de percheziţie spunând că este un abuz din partea anchetatorilor, care nu vor altceva decât să-l vadă închis pe fratele ei: "Este un abuz şi o încercare de a-l intimida. Am fost de acord cu mandatul de percheziţie pentru că nu aveam de ales. Însă nu am semnat procesul-verbal. Nu mi se pare normal ce se întâmplă. În mandat nu era nici măcar specificat ce anume se caută. Oricum nu mi se pare că au căutat bine. Nu au verificat nici balconul. Ca să nu mai vorbim de faptul că eu am un telefon performant cu card de 512 pe care pot stoca informaţie câtă vreau". Sora lui Cristian Cioacă este în continuare convinsă de faptul că Elodia Ghinescu trăieşte şi spune că are şi dovezi: "Sunt absolut convinsă că Elodia trăieşte. Cred că se ascunde de frică, pentru că nu a vrut să se ajungă la aşa ceva. În urmă cu câteva zile eu am primit din partea unui bărbat un colet. L-am întrebat cine este şi pentru cine este pachetul, dar mi-a spus că a fost obligat să semneze un contract de confidenţialitate. Înăuntru se aflau un ceas de mână bărbătesc şi un parfum Versace. Ştiu că în trecut cumnata mea îi făcea cadouri fratelui meu ceasuri şi parfumuri scumpe. Mai ştiu că din colecţia de parfumuri lipsea Versace pe care l-a primit acum. În colet erau şi câteva jucării pentru Patrick."
- (Elly Cîrstea
Al treilea acuzat
Poliţia Română a început ieri procedurile de aducere în ţară a celui de-al treilea acuzat din dosarul privind spargerea adreselor de e-mail a avocatei Elodia Ghinescu. Subcomisarul Marius Sebastian Breazu, ofiţer de poliţie judiciară la Braşov, este învinuit de acces fără drept la sisteme informatice, restricţionare fără drept a accesului la date infor- matice şi transfer neautorizat al acestora. El nu a putut să fie însă audiat de procurorii braşoveni pentru că se află, începând cu data de 9 ianuarie, într-o misiune ONU de menţinere a păcii în Timorul de Est.
- Miruna Pasă Petru
 |
 |
• Comunicatul integral al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. - format .doc
Cititi si:
Interviu cu procurorul Marius IacobLa 17 septembrie, procurorul Marius Iacob a preluat cazul avocatei dispărute din Braşov, "pentru că era poliţist şi era vorba despre o dispariţie". A doua zi, Cristian Cioacă a fost invinuit de omor calificat. Dosarul devenise, dintr-unul de dispariţie, unul penal. Intr-un interviu acordat in exclusivitate Jurnalului Naţional, procurorul Marius Iacob declară: "M-am oferit să-l fac eu. Pentru că altfel discut cu ei, altfel ne implicăm... Nu inseamnă că eu sunt cel mai bun. Aşa a fost să fie!".
• "Dacă Elodia trăieşte, eu imi dau demisia" • "Noi n-am zis că Cioacă a aruncat obiectele in răpă" • "Aş pune dosarul pe net, ca oamenii să-l vadă"
Corespondenţa dintre Elodia şi amant
Corespondenţa dintre avocata Elodia Ghinescu şi amantul său incepe din aprilie 2007, dată la care SPP-istul a fost trimis in Afganistan. Cei doi se cunoşteau din iunie 2006 şi, aşa cum reiese din mail-urile pe care şi le-au trimis, incepuseră relaţia incă de atunci.
