Certificate verzi vândute pe sub mână

O nouă modalitate de a câştiga bani în România este aceea de a face afaceri cu certificate verzi. Un astfel de document, denumit oficial certificat de emisii de gaze cu efect de seră, este echivalentul unei tone de dioxid de carbon pe care un poluator o poate emite în atmosferă într-o anumită perioadă. Uzinele, fabricile sau CET-urile, de exemplu, pot polua în funcţie de numărul de certificate primite pe baza planului naţional de alocare.

CET Energoterm Reşiţa a reuşit, în ciuda faptului că are datorii peste datorii, să-şi producă încă o gaură în buget din cauza delăsării directorului. Petrom Gas ameninţa constant că va întrerupe furnizarea gazului, lăsând astfel reşiţenii în frig şi fără apă caldă. Asta pentru că CET-ul nu respectase graficul de rambursare a datoriilor. Ca să scoată ceva bani şi să nu-şi pună populaţia în cap, Toader Dănilă, directorul general al CET, a întocmit un referat la 22 decembrie 2008 prin care arăta că din totalul de 77.000 de tone de dioxid de carbon alocate pentru anul 2008 s-au consumat 40.000 de tone, rămânând astfel 37.000 valabile pentru tranzacţionare. După numai o zi a vândut aceste certificate, dar afacerea s-a dovedit a fi păguboasă. Mai mult, directorul a băgat bani frumoşi în buzunarul unei firme private.

După cum arată mai multe controale ale inspectorilor Primăriei Reşiţa, CET-ul a fost prejudiciat cu aproape 100.000 de euro. Mai mult, arată inspectorii Primăriei, faptul că Dănilă a vândut certificatele a dus CET-ul în situaţia de a nu mai putea funcţiona decât în cazul în care s-ar fi cumpărat certificate verzi de bursă. Cumpărătorul certificatelor a fost Menert spol s.r.o, o firmă înregistrată în oraşul Trnava din Slovacia. Menert este partener de afaceri al Consiliului Local Reşiţa într-o altă firmă. În februarie 2008, Miroslav Wölner, patronul Menert, a venit cu o propunere de afacere energetică la primarul de atunci Liviu Spătaru, care pe vremea aceea avea mari probleme cu procurorii anticorupţie. După alegerile din 2008, noii edili au decis să se retragă din afacere, Consiliul Local urmând să primească aproape 600.000 de euro din partea slovacului.

Dănilă, care acum este director general adjunct al CET, a precizat că această tranzacţie s-a făcut pentru că Petrom Gas ar fi avut astfel certitudinea că va primi banii, iar Primăria şi Consiliul Local au mai făcut un pas înainte pentru reglementarea relaţiilor cu Menert, cu care s-ar fi putut ajunge la conflicte juridice greu de rezolvat.

Certificatele au fost vândute în baza unui contract direct către Menert şi nu pe bursă, cum era firesc şi legal. Mai mult, patronul Menert a impus preţul de vânzare-cumpărare la 13,25 de euro, deşi la data respectivă preţul la bursa Bluenext, una dintre cele mai cunoscute unde se fac asemenea tranzacţii, era de peste 15,53 euro. Suma obţinută pe cele 37.000 de tone de CO2 a fost de aproape 584.000 de euro la preţul stabilit de slovaci. Dacă s-ar fi vândut pe bursă suma ar fi fost mai mare cu 100.000 de euro. Contractul este clar întocmit în defavoarea CET, pentru că una dintre clauze precizează că, în cazul în care tranzacţia nu va fi efectuată, despăgubirile vor consta în contravaloarea la preţul pieţei a acestor certificate, adică peste 660.000 de euro, adăugându-se şi o "amendă" de 2%.

Această afacere nu putea fi trecută cu vederea. În aprilie 2009, inspectorii Primăriei Reşiţa au făcut un control la CET pentru a verifica cum s-a încheiat tranzacţia din decembrie 2008. A urmat în iulie 2010 un altul. Întrebat de inspectori cum explică faptul că a prejudiciat CET-ul, directorul Dănilă a răspuns că acea tranzacţie a fost prima de acest fel şi nu ştia exact cum se procedează. Apoi, a mai adăugat el, s-a avut în vedere şi faptul că Menert este asociat cu Consiliul Local într-o altă firmă, fapt ce asigura o plată mai rapidă şi certă.

Dănilă a mai oferit şi o altă explicaţie: prejudiciul este pur teoretic, pentru că acei bani în plus nu ar mai fi putut fi de folos dacă Petrom sista furnizarea gazului. Însă, conform legii, pentru vânzarea certificatelor este necesară întocmirea unui raport de monitorizare privind emisiile de gaze pentru anul precedent care să fie prezentat celor de la Mediu, care se asigură că rapoartele de monitorizare sunt corecte. Că Dănilă a încălcat legea o arată şi faptul că CET-ul nu avea aprobat de cei de la Mediu acest raport, tranzacţia având loc cu trei luni înainte ca acesta să fie finalizat.