Chiajna, nepoata lui Stefan cel Mare

Intr-o zona extrem de conservatoare a Europei unde, prin traditie, doar barbatii puteau ocupa inaltele dregatorii, iar femeilor le era rezervat un rol mai ales decorativ, a fost, timp de cateva decenii, "Doamna de Fier" a Balcanilor.

Cronicarii Stoica Ludescu si Radu Popescu au descris-o pe Chiajna ca fiind o intrupare a rautatii si cruzimii. Adevarul este ca Doamna Chiajna nu a fost cu nimic mai rea decat secolul in care a trait, epoca dura in toata Europa. Este perioada in care moartea catorva mii de oameni, in "Noaptea Sfantului Bartolomeu", nu a impresionat pe nimeni. Chiajna a fost fiica lui Petru Rares, si nepoata lui Stefan cel Mare. La urcarea pe tron a lui Petru Rares, Chiajna avea doi ani. La scurt timp, i-a murit mama, Maria-Doamna. Cea de-a doua sotie a lui Petru Rares, Elena, din neamul regilor Serbiei, a incercat sa-i dea o educatie religioasa. Nu a reusit pentru ca in copila clocotea sangele de luptator mostenit de la bunicul si tatal sau. In 1546, cu putin inainte de moartea lui Rares, Chiajna s-a maritat cu Mircea, fiul lui Radu Voda cel Mare.

Prietena "cadanelor" din seraiul sultanului

Desi "os domnesc", lui Mircea i se spunea in popor "Ciobanul", nume pe care i l-au pastrat si istoricii. Domnia lui a fost un lung sir de crime, victime fiind mai ales marii boieri, care au incercat de doua ori sa-l detroneze, tentative esuate, pentru care au platit greu tribut de sange. "Ciobanul" a fost "debarcat" de la domnie abia in 1554, cand turcii l-au banuit de tradare. In locul sau a fost numit Patrascu, zis "Cel Bun", tatal lui Mihai Viteazul. Chiajna si-a inceput rolul de abil diplomat la Stambul, unde plecase in exil cu sotul ei. In scurt timp, cei doi au inceput "procedurile" uzuale de dezvinovatire in fata sultanului, precum si uneltirile pentru recapatarea domniei. In afara "ploii de galbeni" revarsate la Inalta Poarta, Chiajna a avut si marea inspiratie de a se apropia de "cadanele" favorite ale sultanului. "Manevrele" au avut succes si, in 1557, Mircea Ciobanul a fost repus pe tron. Speriati, boierii care-l tradasera au fugit in Ardeal, insa Mircea le-a promis mieros ca daca vor reveni in tara, nu li se va clinti nici macar un fir de par. Pacaliti de promisiune, o parte dintre fugari s-au intors acasa, unde intr-adevar nu li s-a clintit nici un fir de par. Doar capetele le-au cazut in tarana, retezate de gadele tocmit special pentru ei. Aceasta a fost ultima crima a "Ciobanului", care a murit la inceputul lui 1559. Dupa moartea sotului, Chiajna l-a pus in tron pe fiul sau, un copil ramas in istorie sub numele de "Petru cel Tanar". Boierii fugari ramasi in viata s-au intors deosebit de agresivi in Muntenia. In fata acestui pericol, Chiajna a devenit o fiara, gata de orice cruzime pentru a-si apara puiul, copilul domn peste o tara deosebit de complicata. Si-a creat o mica ostire compusa din putinii fideli ramasi langa ea si, lucru nemaiauzit in toata istoria Munteniei, a preluat comanda militara, cu arma in mana. A fost insa biruita si nevoita se plece in exil, tot la Stambul.

Un munte de aur pentru tronul Tarii Romanesti

Revenita in capitala sultanilor, Chiajna si-a reluat "urzelile diplomaticesti", de asta data pentru fiul sau. Primul pas a fost sa recastige prietenia "cadanelor". Dintre acestea, cele mai influente s-au dovedit evreica Nurbani si venetianca Safigi, favoritele sultanului Soliman. Prin vorbe mestesugite, susurate la urechea ilustrului stapan, ele l-au convins pana la urma ca fiul Chiajnei este un copil destept, iar mama lui, o femeie foarte destoinica. Intr-un Stambul in care nici macar "Buna ziua!" nu capatai fara sa zornai o punga cu aur, ajutorul "cadanelor", al inaltilor dregatori si al sultanului au costat-o pe Chiajna 210.000 de galbeni. Un munte de aur in schimbul caruia a capatat sprijin militar pentru a reveni pe tron... Domnia lui Petru cel Tanar, inceputa pe cand el era doar un copil, a durat sapte ani, timp in care adevaratul domnitor a fost, cu mana de fier, Doamna Chiajna.

Mama a unor copii ghinionisti

Chiajna a avut sapte copii. In afara de Petru cel Tanar a mai avut inca doi baieti si patru fete. Si fiecaruia trebuia sa le asigure un rost in lume. Pe tanarul voievod l-a insurat cu fata unui ofiter din Brasov. Alegere neinspirata. Casatoria a fost "reziliata" dupa cinci luni de la incheierea ei, cand nora i-a nascut un nepot care, cronologic, nu avea cum sa fie conceput cu fiul sau. Cu fiicele Anca si Alexandra a avut noroc, maritandu-le bine si fara probleme. Pe Mariana, a treia fiica, a incercat sa o marite cu Iacob Despot Heraklid, un aventurier urcat pe tronul Moldovei dupa uzurparea lui Alexandru Lapusneanu. Casatoria nu a mai avut loc pentru ca "soacra mica" a inteles ca viitorul ginere voia sa anexeze Muntenia. Motiv pentru care intre ea si Despot s-a iscat o ura salbatica, nestinsa nici prin moartea acestuia, ucis de catre Voda Tomsa, un alt ocupant efemer al tronului Moldovei, omorat si acesta dupa revenirea lui Lapusneanu la domnie.

"Seitan Oglu - Fiul dracului"

Incercarea de a o marita pe Mariana, penultima dintre fiicele sale, i-a intors Chiajnei roata norocului, ducand-o pana in pragul mizeriei. Ginerele propus de cunoscutii ei de la Stambul era Mihail Cantacuzino, urmas al ultimilor imparati bizantini. Aventurier, cu vaste relatii in Imperiul Otoman, acesta avea o inteligenta sclipitoare, motiv pentru care turcii il numeau "Seitan Oglu" - "Fiul Dracului". Singurul sau defect, pe care tanara nu-l putea trece cu vederea, a fost ca era batran, trecut bine de 50 de ani. La insistentele fiicei sale, care nu-si dorea un astfel de sot, Chiajna a pus la cale un scenariu aventuros, in urma caruia "Seitan Oglu" a ramas si fara mireasa, si fara zestrea acesteia. Jignit peste masura, "Fiul Dracului" a intervenit la Inalta Poarta, unde a obtinut mazilirea lui Petru si surghiunirea intregii familii, dar nu la Stambul, unde Chiajna avea inca relatii sus-puse, ci in Asia, la Alep. Dupa cinci ani de exil, Petru cel Tanar a murit la doar 23 de ani.

CV

Citește pe Antena3.ro

Călin Georgescu, despre relația cu UE: "Nu sunt dispus să călătoresc. Nu poate să vină cineva din afară să îmi spună ce să fac"

• 1525 - Se naste Chiajna, fiica lui Petru Raresn 1546 - Se marita cu Mircea Ciobanul, domnul Tarii Romanesti
• 1554 - Pleaca in exil la Stambul
• 1557 - Revine in Tara Romaneasca, o data cu revenirea sotului sau la domnie. A ctitorit Biserica Domneasca din Bucuresti si un schit in zona Ramnicu-Valcea
• 1559 - Ramane vaduva. Domnia este preluata de Petru cel Tanar
• 1564 - Este exilata in Asia Mica
• 1588 - Moare la Stambul, la varsta de 63 de ani

INEDIT
Soacra sultanului Exilul Doamnei Chiajna la Alep a durat multi ani, timp in care ea a saracit, ajungand in pragul mizeriei. Prin 1570 a fost vazuta in acest oras, unde se ocupa cu comertul ambulant, de maruntisuri. Marele noroc al familiei a fost Dobra, ultima fiica a Chiajnei. Extrem de frumoasa, ea s-a maritat cu "sandgeac-bey"-ul Murad. Soarta intregii familii a Chiajnei s-a schimbat brusc, dupa moartea lui Soliman si urcarea lui Murad pe tronul padisahilor. Marea ei influenta pe langa Murad i-a permis sa se amestece in politica intregii Peninsule Balcanice. Trecuta probabil si ea la islam, nu i se mai cunoaste locul in care a fost inhumata. Nu este insa imposibil ca, la un moment dat, sa se descopere ca oasele ei odihnesc in vreuna dintre necropolele

CONTINUARE: Regina Maria, artizanul intregirii neamului