Cine e Centrala?

"Scrisoarea celor sase am-basadori", printre care si al Romaniei, adresata, prin intermediul presei i-taliene, autoritatilor de la Roma, ne baga in scandal diplomatic. Pentru a o cosemna, ambasadorul Colteanu (foto) a primit aprobare de la "Centrala MAE", ne asigura ministerul de resort. Totusi gestul sau face obiectul unei "analize de uz intern" la MAE. Cum nu ne-am lamurit nici cand a aflat ministrul de Externe de existenta scrisorii si nici daca presedintele tarii stia de ea, ne intrebam: cine e Centrala?

De (peste) trei zile-ncoace, gura nu le mai tace. Unul zice ca-i "bizar", altul ca habar n-avea, iar cel care i-a facut sa vorbeasca nu comenteaza. Pe scurt: un ambasador (al Romaniei) semneaza un editorial-scrisoare, in care indeamna autoritatile unui stat (Italia) sa faca ce nu prea vrea sa faca (mentinerea trupelor in Afganistan). Gest neobisnuit, rezultat: scandal diplomatic.

Gestul nu este unul obisnuit, recunoaste si Ministerul de Externe (MAE), dar nici nu a incalcat tratatele internationale. "Caz inchis", ne-a anuntat ieri purtatorul de cuvant al Ministerului de Externe, care a dezvaluit mai multe dintre misterele scandalului scrisorii cu bucluc.

Stim ca ambasadorul Romaniei in Italia, domnul Cristian Valentin Colteanu, s-a intors acasa, pentru lamuriri. Nu a fost "rechemat pentru consultari", asa cum spun uzantele diplomatice, atunci cand un ambasador are de clarificat o problema, pentru ca "nu este vorba despre o actiune disciplinara", ci doar despre o "analiza la nivel de lucru", de uz intern pentru MAE, pe marginea situatiei create de semnatura pe care domnul ambasador si-a pus-o pe un apel sub forma de editorial, dat publicitatii in editia de sambata a mai multor cotidiene italiene.

ERA SAMBATA. Iar numele domnului Colteanu era doar unul dintre cele ce semnau apelul adresat Italiei. Ceilalti cosemnatari erau ambasadorii SUA (Ronald P. Spogli), Canadei (Alex Himelfarb), Australiei (Peter Woolcott), Olandei (Egbert Jacobs) si Marii Britanii (Edward Chaplin). Scrisoarea lor amintea motivele pentru care aliatii s-au angajat in Afganistan si au subliniat chiar unele progrese inregistrate acolo (observatii usor ridicole pe alocuri, date fiind situatia din teren - n.r.) si amenintarea unei ofensive de amploare desfasurate de talibani in primavara.

CARE-I BAIUL. Problemele articolului sunt doua, mari: textul apartine unor diplomati, care au rolul de a apara si promova interesele statelor lor in tarile in care sunt acreditati, si nu pe acela de a se amesteca in treburile interne ale acestuia si "pica" intr-o perioada dificila, de dezbateri aprinse, pentru politica interna italiana. Guvernul de la Roma a luat in discutie foarte serios, in ultimul timp, problema refinantarii misiunii italiene de la Kabul. Cum in Afganistan situatia este departe de stabilizare, Italia se gandeste serios daca implicarea sa in acest proces pe termen lung poate fi sustinuta, mai ales in plan financiar.

CONSECINTE. Si de aici problema. Cea diplomatica. Presedintele italian l-a convocat pe ministrul de Externe Massimo D’Alema, exprimandu-si preocuparea cu privire la scrisoare, relata La Stampa in editia online de luni. Si presedintele Giorgio Napolitano, care, potrivit Constitutiei italiene, nu are puteri de initiativa autonoma in materie de politica externa, s-a aratat surprins de initiativa celor sase ambasadori straini. "Italia a fost tratata ca o republica bananiera, pentru ca ambasadorii semnatari au decis sa-i dea sfaturi", a afirmat Roberto Calderoni, vicepresedinte al Senatului de la Roma, citat, miercuri de cotidianul Il Tempo.

LA BUCURESTI, UIMIRE. In tara, gestul diplomatului roman a "aterizat" pe un teren propice: ministrul de Externe, proaspat demisionar, "en froid" cu premierul, se declara usor surprins de vestea venita de la Roma. Ziaristii l-au intrebat intr-o conferinta de presa, duminica, cine i-a dat aprobare ambasadorului, dar, din pacate, intrebarea se referea la retragerea trupelor italiene din... Irak. Asa ca situatia destul de incurcata in care s-a regasit a putut fi pusa pe seama erorii ziaristului. Ministrul Mihai Razvan Ungureanu a spus, atunci, doar ca este o situatie "bizara". Nu ne-am lamurit ce e cu avizul primit de ambasador, in caz ca era unul.

TARICEANU, SURPRINS IAR. "Gestul ambasadorului roman reprezinta un demers neobisnuit, iesit din uzantele diplomatice, care va fi dificil de explicat prim-ministrului italian", a declarat marti premierul Calin Popescu Tariceanu, luat si el prin surprindere de gestul ambasadorului, de care nu a fost informat. Deranjul venea de la faptul ca, din nou, nu a fost informat de MAE si nu ca ar fi impotriva principiului mentinerii trupelor (inclusiv ale Romaniei) coalitiei in Afganistan.

DERANJ LA ROMA. Tot marti, ministrul italian de Externe, Massimo d’Alema, si-a exprimat "dezaprobarea", intr-un mesaj trimis omologilor sai din cele sase tari co-semnatare ale scrisorii-editorial, pentru gestul lor. Premierul Tariceanu i-a transmis in aceeasi zi omologului sau italian, Romano Prodi, ca regreta situatia creata prin semnarea, de catre ambasadorul roman in Italia, a scrisorii deschise prin care se opune retragerii trupelor italiene din Afganistan. seful Executivului de la Bucuresti l-a asigurat pe omologul sau italian "de toata prietenia Guvernului Romaniei, in spiritul parteneriatului bilateral si al discutiilor purtate in timpul vizitei la Bucuresti pe care premierul Italiei a efectuat-o in luna ianuarie a acestui an".

"AVEA APROBARE". Luni, insa, secretarul de stat pentru Afaceri Europene, Adrian Vierita, declara, pentru agentia NewsIn, ca ambasadorul nostru la Roma "a actionat pe baza instructiunilor primite din centrala de la Bucuresti". Cum pentru neavizati termenul de "Centrala" poate insemna orice, de la centrala telefonica la una de apartament, de incalzire si mai putin ceva legat de Ministerul de Externe, lucrurile au ramas nelamurite. Cine era "centrala" si cu ce se ocupa ea, cand se ocupa, ramanea de lamurit.

LAMURIRI. Parte din raspuns l-am aflat ieri: actiunea ambasadorului Romaniei, care se incadreaza in ceea ce ministerul numeste "actiune de diplomatie publica", a primit aprobare de la seful sau, secretarul de stat... Vierita. Potrivit secretarului de stat in MAE, articolul sublinia importanta faptului ca Afganistanul trebuie ajutat si importanta Italiei ca partener. De aceea ministerul a fost de acord ca Romania sa fie printre semnatarii scrisorii deschise, explica el. "Pe noi ne intereseaza ca partenerii nostri din NATO si UE sa fie la fel de activi, in conditiile in care orice gest de solidaritate conteaza", a spus Vierita.

Daca secretarul de stat Vierita ar fi fost ceva mai clar si ar fi explicat cine e "centrala" si cum a primit aprobarea ambasadorul, povestea s-ar fi incheiat in faza respectiva si nu ar mai fi capatat proportii inclusiv in plan intern, fiind suficiente problemele create de acest demers in Italia. Cert e un singur lucru: gestul ambasadorilor a fost salutat la Washington ("prietenii stiu de ce" - n.r.) si bestelit la Roma, ba chiar o initiativa a ambasadorului american, imbratisata repejor de "aliatii mai cu mot" ai Americii, printre care si noi, cei cu "axa". Ce nu am reusit sa aflam de la MAE este momentul in care ministrul de resort, Mihai Razvan Ungureanu, a aflat despre articolul cu pricina si nici daca presedintele tarii a stiut de acest demers si, eventual, a fost de acord cu el.

"SOC FINANCIAR"

AFP PHOTO/MEDIAFAX Tatal fostului ministru de Externe, Stefan Ungureanu (foto), a declarat miercuri seara pentru o televiziune locala din Iasi ca demisia fiului sau din fruntea ministerului este un "soc financiar". "El nu are afaceri, avere sau bani decat din salariu. De aceea, faptul ca si-a pierdut brusc locul de munca este un soc financiar", a declarat stefan Ungureanu pentru TV Bit, citat de agebtia NewsIn. Potrivit declaratiei de avere postata pe site-ul MAE, fostul ministru a contractat, in anul 2006, doua credite in valoare totala de peste 100.000 euro, scadente in 2021 si 2031. Ca ministru, Mihai Razvan Ungureanu a incasat 47.562 lei in anul 2006. Conform declaratiei de avere, Ungureanu nu are active financiare cu o valoare care sa depaseasca 5.000 euro. Daca va accepta sa candideze din partea PNL pentru Parlamentul European si va fi ales, Ungureanu va ridica lunar 7.000 euro.

ITALIENII RAMAN Seful Guvernului italian, Romano Prodi, a confirmat, marti seara, mentinerea trupelor italiene in Afganistan in cadrul fortei internationale, pe fondul polemicilor cu Statele Unite privind angajamentul militar asumat de Roma in aceasta tara, relateaza AFP. Prodi a amintit ca in Afganistan "drapelul NATO se afla sub egida ONU" si ca Italia "este de la 1 ianuarie membru al Consiliului de Securitate ONU", potrivit agentiei italiene Ansa. "O lipsa de angajare din partea noastra fata de Kabul ar fi de neinteles astazi", a adaugat seful Guvernului.

CV Cristian Valentin Colteanu, ambasadorul nostru la Roma, este absolvent al Institutului Politehnic de la Bucuresti, avand gradul diplomatic de ambasador. Din 2003 este seful misiunii Romaniei la Roma, dupa ce in perioada 2001-2003 a fost secretar de stat in cadrul Ministerului Afacerilor Externe (MAE). Intre 1975 si 1978 a fost inginer, sef serviciu la Fabrica de Componente pentru Industria Usoara in Bucuresti, pentru ca din 1978 pana in 1983 sa fie director, departamentul SUA, al ICE Masinexport Bucuresti, intre 1983 si 1986 fiind reprezentant in SUA in cadrul Sectiei Economice a Ambasadei Romaniei.