Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cea mai importanta comoara descoperita in judetul Iasi este tezaurul "Baiceni-Cucuteni" care contine 2,63 kg de piese rare. Istoricii spun ca obiectele din aur au apartinut unei capetenii tribale din sec. V -IV i.ea. Dupa ce a fost descoperit, tezaurul a fost dus la Muzeul de Istorie din Iasi, de unde a fost luat in 1974 de Muzeul National de Istorie din Bucuresti.
Ieseanul Alexandru Beceriu are 78 de ani si a tinut in mana piesele tezaurului de aur descoperit in satul sau natal Baiceni, comuna Cucuteni. A avut obiecte din tezaur in casa timp de trei ani, fara sa stie ca erau din aur. Beceriu si-a ornat chiar si cureaua de oier cu bucati din aur.Era in vara anului 1971? Cu o zi inainte plouase torential, iar Beceriu era la stana, cand l-a vazut pe baiatul unui vecin de-al sau cu niste bucati de metal in brate. Tanarul i-a spus ca le-a gasit pe deal, in apropierea unui lan de porumb. "M-am dus cu el si mi-a aratat locul unde le descoperise. Era chiar pe parcela mea de porumb. Cu o zi inainte a plouat rau de tot, iar malul fusese luat de ape.
Asa am vazut ca straluceau mai multe bucati de metal. Erau galbene, curate si cu niste flori frumoase pe ele", isi aminteste Alexandru Beceriu intamplarea de acum 40 de ani.
Averea de la stana
Cand a mers la prasitul porumbului a mai gasit si alte obiecte din "alama" cum credea batranul. A scos porumbul de pe o suprafata de 8 mp si a inceput sa sape, in ideea ca va mai gasi si alte bucati din metalul "misterios ". "Am adunat peste 1,5 kg de obiecte si bucati din metal, printre care si un cap de animal - nu mi-am dat seama ce semnifica - le-am pus intr-o traistuta si le-am dus la stana, de unde le-am luat acasa in toamna", spune barbatul. In timpul iernii a imbracat cutia unui ceas cu foliile din aur descoperite pe parcela unde cultivase porumb. "Florile de pe foliile descoperite le-am pus pe centura de cioban si am incercat sa fac si un inel la rece, dar se crapa materialul, asa ca am renuntat", sustine Beceriu. Batranul locuieste acum impreuna cu sotia sa Lucica intr-o casa veche, iar in urma cu un an a ramas fara vedere.
Niste arheologi fericiti
Peste trei ani, a venit o echipa de arheologi de la Iasi, care cauta ceramica de Cucuteni pe dealurile Baiceniului. Alexandru Beceriu s-a dus cu acel cap de animal la arheologi sa-i intrebe din ce metal este facut. "Atunci am aflat ca este din aur si a inceput sa vuiasca tot satul ". Arheologii au facut apoi sapaturi in zona in care Alexandru Beceriu descoperise obiectele de tezaur. Batranul si ceilalti consateni care mai aveau pe acasa piese din comoara le-au predat autoritatilor. Din banii primiti pe piesele de tezaur predate, Alexandru Beceriu si-a acoperit casa cu tabla. "Nu-mi mai amintesc cat mi-au dat, dar din banii aceia mi-am facut acoperisdin tabla la casa". ( MIRELA CIMPOI )
Ingroparea comorilor (IV)
Ori dela cine vor fi ramas comorile sunt de doua feluri: comori bune - bani buni - si comori rele - bani rai. Unele au fost lasate spre norocul cui se va intampla sa le afle, iar altele sunt legate, blastamate, vrajite, ca nimanui sa nu prieasca. Erau unii de aveau bani si nâaveau cui sa-i lase, ori nu vreau ei sa-i lase nimanui mostenirea, si mai bine ziceau ca sa-i gaseasca al cui va fi norocul; si ii ingropau in pamant in cate o gradina, de faceau groapa, si bagau banii, si apoi, deasupra, samanau cate un pomisor; ori ii ingropau langa cate un pom mare, la radacina lui ori ii bagau in cate o scorbura.
Comorile rele, inchinate Railor - cele vrajite, afurisite sau legate - le-au pus oamenii rai, oamenii sgarciti, de erau siliti de vremuri sa se desparteasca de banisorii lor. Si cand ii ingropau, ii ingropau cu gandul de a-i scoate iar; de aia ii afurisiau, ca oricine ii va gasi si-i va scoate inaintea lor, sa-i fie si sa pata asa si asa. Si apoi ei se intamplau de muriau si banii ramaneau jurati in pamant.
