Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un grup de 26 de parlamentari, majoritatea senatori liberali, consideră că este nevoie de o modificare amplă a legislației care vizează criminalitatea organizată, pentru a sprijini structurile specializate ale MAI şi ale Parchetului general să ducă la îndeplinire unul dintre obiectivele majore ale statului român pentru acest an, și anume: accelerarea acţiunilor şi sporirea măsurilor în scopul prevenirii şi combaterii criminalităţii organizate şi a prevenirii şi combaterii traficului de droguri.
Imperfecţiuni legislative
„O parte semnificativă a fenomenelor infracţionale care s-au amplificat în ultimii ani la nivel naţional - trafic de droguri, crima organizată sub multiplele sale aspecte, spălarea banilor - a fost determinată atât de influenţa nemijlocită a crimei organizate internaţionale, dar şi de imperfecţiunile legislaţiei naţionale şi a subdimensionării structurilor specializate în combaterea crimei organizate.
Limitele actuale de pedeapsă, relativ scăzute, pentru infracţiuni specifice grupărilor de crimă organizată, cum sunt ameninţarea, şantajul, proxenetismul, exploatarea cerşetoriei, camăta, nu sunt în măsură să descurajeze asemenea practici, puternic generatoare de venituri, alături de traficul de persoane sau traficul de droguri”, se arată în expunerea de motive care însoțește proiectul de lege pus, săptămâna trecută, pe masa senatorilor.
Noi infracțiuni pe lista celor „grave”
Astfel că iniţiativa legislativă vine cu mai multe modificări şi completări la nivelul a trei acte normative.
În primul rând, proiectul modifică Legea 39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate prin mărirea liste de infracțiuni considerate „grave”. Mai exact, în această categorie urmează să intre fapte precum: ameninţarea, şantajul, proxenetismul, exploatarea cerşetoriei și camăta. Iar această modificare va avea consecințe asupra pedepselor aplicate, care vor fi mai mari.
O altă modificare a acestei legi are ca scop creșterea eficienței poliției în combaterea criminalității organizate. „Propunem ca structurile specializate pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate din cadrul MAI să dispună de suportul logistic al tuturor structurilor MAI, acest lucru însemnând inclusiv suport informativ din partea Direcţiei Generale de Protecţie Internă”, se spune în expunerea de motive.
Premii de excelenţă și salarii mari
Totodată, inițiatorii legii propun pentru angajații din aceste structuri „o salarizare competitivă, pentru a atrage ofiţeri motivaţi şi bine pregătiţi profesional”, dar și instituirea, prin ordin al ministrului de Interne şi al procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, a unor „criterii minime de performanţă pentru lucrătorii structurilor specializate, precum şi acordarea unor premii trimestriale de excelenţă”.
Alte modificări sunt aduse de parlamentarii liberali Legii 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri. Conform proiectului propus, perioada la care trebuie actualizată lista cu substanțe aflate sub control – droguri sau precursori – va fi redusă de la 6 luni, cât este în prezent, la cel mult 3 luni. „Această modificare este deosebit de importantă, în condiţiile în care sustanţe deosebit de periculoase devin substitut pentru droguri, iar acestea nu sunt prevăzute de legislaţie”, precizează autorii documentului.
Sancțiuni mai aspre, mai ales pentru polițiștii implicați
De asemenea, proiectul legislativ prevede majorarea limitelor de pedeapsă pentru mai multe infracţiuni din domeniul traficului și consumului de droguri.
Spre exemplu, „cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi”. În prezent, pedeapsa pentru aceste infracțiuni este între 3 și 10 ani de închisoare. Iar pentru drogurile de mare risc, pedeapsa va fi de închisoare la 10 la 20 de ani (în momentul de față fiind de 5-15 ani).
Proiectul legislativ instituie, totodată, sancţiuni severe „pentru persoanele care îndeplinesc o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii publice şi facilitează, prin orice mijloace, traficul şi consumul de droguri”. Practic, limitele speciale ale pedepselor pentru polițiștii sau magistrații care facilitează traficul şi consumul de substanțe stupefiante se majorează cu jumătate.
Confiscarea averii și la pedepse mici
În priveşte propunerilor de modificare a Codului penal, unele dintre acestea vizează majorarea limitelor de pedeapsă pentru următoarele infracţiuni: ameninţarea, şantajul, proxenetismul, exploatarea cerşetoriei, camăta.
De exemplu, pentru camătă - darea de bani cu dobândă, ca îndeletnicire, de către o persoană neautorizată – pedeapsa prevăzută în proiect este închisoarea de la 3 la 10 ani.
Totodată, în cazul membrilor grupurilor infracționale organizate, va fi suficientă o condamnare de un an pentru ca să li se confiște averea. „Sunt supuse confiscării şi alte bunuri decât cele prevăzute la art. 112, când faţă de membrul unui grup infracţional organizat se dispune condamnarea pentru o faptă susceptibilă să îi procure un folos material şi pentru care pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de un an sau mai mare, instanţa îşi formează convingerea că bunurile respective provin din activităţi infracţionale. Convingerea instanţei se poate baza inclusiv pe disproporţia dintre veniturile licite şi averea persoanei”, stipulează proiectul de lege.
Legea „România fără clanuri interlope şi narcotraficanţi” prevede „o înăsprire a pedepselor pentru infracţiunile cele mai grave înfăptuite de grupările de crimă organizată din toată ţara şi urmăreşte ca, în cel mai scurt timp, să putem vorbi despre o Românie fără trafic şi, implicit, consum de droguri, fără grupuri de interlopi, fără teamă de aceste structuri toxice pentru economia şi societatea românească”, spun inițiatorii.
Inițiatorii au solicitat dezbaterea proiectului legislativ în procedură de urgenţă „pentru a asigura aplicarea legii într-un termen cât mai scurt”.
