Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Parlamentarul USR Claudiu Năsui recidivează și reînregistează pe rolul Parlamentului un proiect de lege, respins, anul trecut, de Senat, prin care vrea ca CNSAS să deconspire rudele de până la gradul al treilea al unor actuali sau foști înalți demnitari și care au lucrat sau au colaborat cu fosta Securitate. Primii pe lista lui Năsui sunt rudele președintelui României, însă sunt vizate și neamurile senatorilor, ale deputaților, ale parlamentarilor europeni, ale Avocatului Poporului și ale primarilor. Numele acestor rude ar urma să fie publicate pe site-ul CNSAS, într-un registru special.
Un proiect de lege, depus pentru a doua oară de către deputatul USR Claudiu Năsui, care vizează deconspirarea rudelor lucrătorilor Securității care ocupă demnități sau funcții publice, a intrat, recent, în dezbaterea Comisiei de Constituționalitate a Senatului României.
Inițiativa legislativă a fost înregistrată la Senat în data de 22 aprilie 2025 și vizează completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității. În acest context, Claudiu Năsui propune ca, la articolul 3, după alineatul 1, să fie introduse trei alineate noi.
Conform acestor trei alineate propuse, se prevede că „pentru a asigura dreptul de acces la informații de interes public, orice cetățean român, precum și presa scrisă și audiovizuală, partidele politice, organizațiile neguvernamentale legal constituite, autoritățile și instituțiile publice care au dreptul de a fi informate, la cerere, în legătură cu existența sau inexistența calității de lucrător al Securității, în sensul prezentei ordonanțe de urgență, a rudelor de până la gradul al III-lea ale persoanelor care ocupă următoarele demnități sau funcții publice: președintele României, deputat sau senator în Parlamentul României și membru în Parlamentul European, membru al Guvernului, Avocatul Poporului și primar”.
Capii statului, căutați la părinți, unchi, mătuși, bunici și străbunici
Același proiect mai prevede, de asemenea, că „CNSAS (Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității) publică pe pagina proprie de internet un registru public al tuturor lucrătorilor Securității”. Potrivit inițiativei legislative a lui Claudiu Năsui, acest registru public ar urma să permită interogarea după nume și, dacă este cazul, după alte criterii, cum ar fi funcția sau demnitatea pe care o ocupă sau pe care au ocupat-o, în cazul funcțiilor și demnităților publice, precum și, „dacă este cazul, legătură de rudenie de până la gradul al III-lea cu persoanele care ocupă sau care au ocupat demnitățile și funcțiile de președinte al României, de deputat, senator sau eurodeputat, de avocat al poporului și de primar”.
Conform definiției, gradul de rudenie I se referă la copilul față de părinte și la părinte față de copil. Gradul de rudenie II se referă la frați între ei, la nepotul de fiu față de bunic și la bunic față de nepot.
Gradul III de rudenie se referă la nepotul de frate față de unchi, la unchiul și la mătușă față de nepot, la nepotul de fiu față de străbunic și străbunică, respectiv la străbunic și străbunică față de nepot.
Se invocă „igiena morală a vieții publice”
În expunerea de motive care însoțește acest text legislativ, inițiatorul susține că „un număr semnificativ de cetățeni, jurnaliști și cercetători au exprimat în repetate rânduri preocupări legate de prezența, directă sau mediată, a fostei Securități în structurile de conducere ale statului român. Îndeosebi, persistă percepția că persoanele care dețin, în prezent, funcții și demnități publice importante sunt fie foști colaboratori sau lucrători ai Securității, fie sunt înrudite, în mod direct, cu persoane care au activat în cadrul acesteia, beneficiind, astfel, de capital simbolic, material sau de rețele de influență moștenite”.
Claudiu Năsui susține că „această percepție, dublată de lipsa unui mecanism clar de informare cu privire la aceste legături de rudenie, afectează în mod direct încrederea cetățenilor în integritatea instituțiilor publice”, dar și că „o democrație consolidată nu poate funcționa corespunzător în lipsa unei transparențe reale și a accesului neîngrădit la informații de interes public privind trecutul și legătura persoanelor care ocupă cele mai importante poziții în stat”.
Potrivit documentului citat, „jurisprudența CEDO stabilește că, într-un stat post-totalitar, dezvăluirea acestor informații servește interesului general și nu constituie o ingerință nejustificată în viața privată. (…) Tocmai de aceea, este firesc și legitim ca publicul să aibă acces la informații privind eventualele legături istorice și familiale ale acestor persoane cu aparatul represiv al statului totalitar”.
Claudiu Năsui mai precizează că „nu este o lege împotriva unor persoane, ci o lege pentru democrație. Este un demers de reparație simbolică, dar și de igienă morală a vieții publice”.
Prezumția de imoralitate
La data de 20 mai 2025, Consiliul Legislativ a emis un aviz negativ cu privire la această inițiativă legislativă. În acest document emis, Consiliul arată că soluțiile legislative propuse „creează o discriminare între cetățeni pe criteriul legături de rudenie cu persoane care au fost lucrători ai Securității, încălcând astfel prevederile Constituției”.
De asemenea, în același aviz, se mai apreciază că legea „creează o prezumție de imoralitate pentru acești cetățeni, care ar putea reprezenta un dezavantaj electoral pentru aceștia, putându-le fi afectat dreptul constituțional de a fi ales”. Mai mult, se arată că „soluțiile legislative preconizate nici măcar nu sunt temeinic fundamentate”, astfel încât inițiativa legislativă nu poate fi adoptată.
La rândul său, Consiliul Economic și Social (CES) a avizat negativ proiectul, atrăgând atenția asupra faptuluii că „divulgarea acestor informații dă naștere posibilității instigării la ură față de persoana aflată doar într-o legătură de rudenie”.
În 2024, legea a fost semnată de 29 de USR-iști. În 2025, au mai semnat doar 9
Interesant cu privire la acest demers este că deputatul USR Claudiu Năsui a mai depus exact același proiect de lege în data de 27 februarie 2024. Și atunci, a primit avize negative de la Comisia pentru Drepturile Omului din Senat, de la Consiliul Economic și Social și de la Consiliul Legislativ”.
Cu un raport de respingere, legea lui Năsui a picat, în Senatul României, la data de 21 mai 2024, fiind respinsă cu 73 de voturi la 16 și 9 abțineri.
În 27 mai 2024, proiectul de lege a ajuns la Camera Deputaților, iar, în iunie 2024, a primit un punct de vedere negativ din partea Guvernului României. De atunci, proiectul nu a mai evoluat la Camera Deputaților.
În schimb, după redepunerea lui anul acesta, proiectul legislativ identic a ajuns din nou pe masa Senatului și, în data de 29 aprilie 2025, a fost transmis din nou la Guvern, pentru exprimarea unui nou punct de vedere consultativ.
Varianta din 2024 a legii lui Năsui a fost susținută, cu semnătură, de 29 de senatori și deputați de la USR. Forma retrimisă în Parlament în 2025 este susținută cu semnătură doar de către nouă senatori și deputați de la USR.
Citește pe Antena3.ro
