Clubul desteptilor - Doar 8 romani isteti cu acte

In Romania mai sunt doar opt membri ai clubului celor cu coeficientul de inteligenta (IQ) peste 150 .

Doar 8 inteligenti cu acte

Prescolari si oameni cu mai multe doctorate, oameni de stiinta si soferi de tir, programatori si fermieri, muzicieni si muncitori fac parte dintr-o asociatie numita Mensa. Ce ar putea avea in comun oameni cu varste, meserii si pasiuni atat de diferite? Un IQ care ii situeaza printre cei 2% cei mai inteligenti oameni de pe planeta. Singurul criteriu pentru a intra in Mensa.

PRIETENIE. Scopul asociatiei este de a aduce la o masa rotunda oameni inteligenti, de diferite rase, profesii, religii

Un avocat, Roland Berrill, si un om de stiinta, dr. Lance Ware, s-au gandit, in 1946, sa infiinteze o societate in care oamenii foarte inteligenti sa se poata intalni si discuta despre orice fel de probleme. "Mensa" inseamna in latina "masa". Initiatorii au vazut asociatia ca pe o masa rotunda, unde oameni de rase, religii, profesii, varste diferite pot sta de vorba de la egal la egal. In interiorul Mensa exista Grupuri de Interese Speciale, in care membrii se grupeaza pe pasiuni comune. Zoologie, Sherlock Holmes, biochimie, pocher, scufundari, OZN-uri, arta fabricarii painii sau a vinului, heraldica, semantica, motociclism sau step, orice poate fi subiect pentru un astfel de Grup.

Sunt peste 100.000 de membri Mensa in lume, raspanditi in peste 100 de tari. Printre mensani sunt si cativa actori cunoscuti: Geena Davis, James Woods, Sharon Stone, Asia Carrere (star porno). Bulgaria si Ungaria se pot lauda cu cateva mii de membri fiecare. Acum, in Romania, din cei aproape 100 de membri au ramas doar opt, care isi platesc cotizatia direct la Mensa International. Cateva doamne s-au casatorit cu membri Mensa din strainatate. Alti mensani au emigrat in tari unde inteligenta le-a fost apreciata si au obtinut joburi mai bine platite.

COMUNICARE. Silviu si Sabin sunt doi dintre tinerii mensani care au ramas in Romania. Silviu, inginer electronist, a aflat de Mensa de la un coleg. "In 1994, Internetul nu era dezvoltat ca acum. Informatia circula mai greu." Pasiunile lui sunt "paranormalul, calculatoarele, electronica". Sabin lucreaza in IT. Isi aminteste ca a auzit despre Mensa din "Autobiografia" lui Isaac Asimov, care a fost si el "mensan". "Parerea scriitorului despre asociatie nu era tocmai una pozitiva. Spunea ca a gasit aici oameni care ar fi dorit sa aiba IQ-ul tatuat pe frunte, sa stie lumea cat sunt ei de grozavi, si ca pe cei din afara ii tratau cu dispret. Dar a gasit acolo si oameni cu care s-a inteles foarte bine." Pentru Sabin, Mensa inseamna o punte de legatura cu oameni inteligenti, cu care poate discuta diverse lucruri. Altii au dat testul si, desi l-au trecut, nu au intrat in Mensa. "S-au intrebat ce castiga daca intra in Mensa. N-au inteles ca e un loc unde puteau intalni persoane cu acelasi grad de inteligenta cu al lor", spune Daniel Serbanica, unul dintre primii romani care au intrat in aceasta asociatie. Prin 1980, citind un Reader’s Digest, a gasit un test de inteligenta. L-a rezolvat si l-a trimis la redactie. Era doar un test pregatitor pentru testul Mensa. Pentru a da testul de admitere in asociatie, a trebuit sa gaseasca o persoana care sa-l asiste. "Un medic neuropsihiatru a fost cel care a primit testul si brosura cu instructiunile de la Londra. A transmis raspunsurile si s-a constatat ca ma incadram in cei 2%." Primea buletinele informative ale societatii, motiv pentru Securitate sa il cheme la un interogatoriu. "S-au gandit ca e ceva subversiv in toata povestea asta. Dupa discutiile cu ei, am primit buletinele Mensa din ce in ce mai rar." Imediat dupa ’89, Daniel Serbanica, conferentiar la Facultatea de Marketing din ASE, a reluat legaturile cu Mensa si a incercat sa infiinteze o filiala in Romania. La prima sesiune de testare au fost prezenti 300 de solicitanti. Daniel a fost presedintele Mensa Romania, intre 1991 si 1997, ani in care filiala a fost activa. El este cel care detine dreptul de testare pentru tara noastra.

PASIUNI. Sotia lui Daniel, Alina, este si ea membra Mensa, din 1990. Spune ca au fost cativa membri din Mensa Romania care s-au folosit de acest statut pentru a putea pleca in Occident. "Au apelat la serviciul de turism al organizatiei fara sa inteleaga ca trebuiau si ei la randul lor sa ofere gazduire unor "mensani" straini." Alina este economista, lucreaza in domeniul cercetarii de piata si e pasionata de simbolistica. "N-am dat testul din curiozitate, ci pentru ca-mi doream foarte mult sa intru in acesta comunitate. Pentru mine, Mensa e o organizatie care ma ajuta sa ma hranesc spiritual."

Si pentru Nicusor Iacob, absolvent de Automatica si programator, apartenenta la Mensa inseamna un sprijin moral. "Stiu ca daca am o problema, am unde sa gasesc intelegere. Inteligenta e, pana la urma, un dezavantaj. Un om inteligent poate ajunge la concluzii asociale. Se poate izola de semeni sau revolta impotriva societatii. Eu am avut noroc: sunt pe aceeasi lungime de unda cu sotia mea, care e nascuta in aceeasi zi, luna si an cu mine. Sa ai un IQ de peste 150 nu e o fericire. Si in familie, dar mai ales la serviciu apar momente cand rationamentele tale sunt greu de urmarit si comunicarea devine dificila." Ii place sa asculte Jethro Tull, Styx, Supertramp, Bob Dylan. Are sase caini si 15 pisici. Isi cladeste singur o casa: "Armaturi metalice, cofraje, zidarie, faianta, tocarie, totul fac singur. Doar la turnat planseele de beton am chemat vecinii. Mi-a placut intotdeauna sa stiu sa fac minunile pe care am vazut ca le faceau altii. Stiu sa cos plapumi si nu oricum, cu modele; stiu sa impletesc, dar n-am timp. Tamplaria este favorita mea de pana acum. Insa, dupa ce termin casa, va incepe adevarata creatie, in domeniul roboticii".

Pasiunile lui Mihai Belcea, inginer electronist, mensan din 1994, sunt diferite: cinematografia japoneza, fotografia, muzica franceza si italiana. "Am ajuns la varsta la care nu mai trebuie sa impresionez pe nimeni zicand ca-mi place muzica clasica. Nu ma omor dupa jazz. Detest manelele si rap-ul. Desi am aparatura profesionala, ma consider un fotograf mediocru, pentru ca "gena artistica" nu e suficient de dezvoltata." Mihai a plecat in Franta in 1989 cu un pasaport turistic. De acolo, a emigrat in Canada, unde a ramas timp de 14 ani. A auzit de Mensa de la un coleg din Montreal, pasionat ca si el de testele de inteligenta. "Am dat testul Mensa din amuzament; n-am foarte mare incredere in genul asta de rezultate." A schimbat pana acum patru locuri de munca. "Mi-e greu sa lucrez cu sefii", spune el. Acum are propria firma de consultanta in domeniul managementului calitatii. Mihai crede ca punctule slab al testului este faptul ca oglindeste modul de gandire tipic pentru un alb occidental. "IQ-ul nu reflecta nici cultura, nici nivelul de stabilitate emotionala sau puterea de munca a cuiva. Nu poti sa judeci pe cineva dupa IQ-ul lui."

NOI MEMBRI. Persoane foarte capabile intr-un domeniu nu se descurca la un test de IQ. Multi tineri romani isi doresc sa intre in Mensa. Unii dintre ei s-au adresat filialei din Bulgaria, tara unde exista o emisiune realizata in colaborare cu Mensa. Au fost refuzati, pentru ca este contrar statutului, dar vor avea sansa sa devina membri Mensa Romania in luna aprilie, cand se va organiza o sesiune de testari.

IZOLARE

"Inteligenta e, pana la urma, un dezavantaj. Un om inteligent poate ajunge la concluzii asociale. Se poate izola de semeni sau revolta impotriva societatii. Sa ai un IQ de peste 150 nu e o fericire. Apar momente cand rationamentele tale sunt greu de urmarit" Nicusor Iacob membru Mensa

TESTARE

Intrebarile testului sunt de genul: "Ce numar urmeaza in seria logica: 1, 2, 4, 8?". Trebuie sa alegi raspunsul dintre: "12, 10, 16, 14, 20". Intrebarile se complica progresiv. Scorul brut la testul Mensa este dat de numarul de greseli si se coreleaza cu varsta. Testul nu contine probleme de limba. Cine a dat o data testul nu-l mai poate repeta decat peste doi ani. Fiecare asociatie care si-a capatat statutul de filiala Mensa are dreptul sa dea propriile teste. De exemplu, Mensa Canada da doua tipuri de teste, a cate 80 de intrebari fiecare. In primul test sunt desene, calcule, probleme de limba. Cel de-al doilea e in genul: cinci desene, sa recunosti care dintre ele nu face parte din serie.