CNADNR a refuzat privatizarea a trei societăţi

În acest an, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) are de efectuat plăţi în valoare de 1,4 miliarde de lei către constructori, aflându-se pe lista de top a companiilor de stat româneşti cu datorii fabuloase. Mai mult, în patru ani, cu un buget alocat de 9 miliarde de euro, investiţiile companiei au rămas la nivelul oricărei ţări din lumea a treia.

Cu toate acestea, CNADNR a ignorat chiar şi cele mai la îndemână soluţii de a face rost de bani la buget. Pe principiul românesc, nu dăm vacă bună de muls! Astfel, în urma acordului de împrumut dintre CNADNR şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) semnat în 2002, compania ar fi trebuit să privatizeze trei dintre societăţile la care era acţionară. Condiţia impusă de BERD pentru finanţarea proiectului privind restructurarea sectorului de drumuri a fost simplă şi clară: "CNADNR să renunţe la părţile sociale deţinute în toate companiile mixte". Nici în 2010 nu a fost îndeplinită această cerinţă, fapt ce face ca proiectele care ar trebui finanţate de BERD să devină încet, dar sigur neeligibile. Moftul românesc ne va costa scump. Cele trei societăţi la care CNADNR ar fi trebuit să renunţe sunt: Plastidrum SRL, SC Sorocam SRL şi SC Consit SA. În ciuda avertizărilor BERD, CNADNR nu a făcut decât să rateze trei privatizări pe bani frumoşi, dar şi să pună în pericol viitoarele finanţări de proiecte. Tot ce a rămas din cerinţa acordului sunt tomuri de hârtie schimbate între CNADNR şi cele trei societăţi în care se tot cereau rapoarte de la an la an în vederea privatizării. Dacă în 2008 numai la Sorocam CNADNR deţinea 13.230 de părţi sociale cu o valoare nominală de 10.000 RON, iar la Consit 875 de acţiuni cu o valoare nominală de 4.00 RON, în plin an 2010, compania ar mai lua bani, dar nu mai are pe ce.

Plastidrum a fost, în schimb, o sursă sigură şi bună de venit pentru directorii companiei. Consiliile de administraţie (CA) se plăteau cu bani frumoşi. Maşala Ionuţ, membru CA atât la Plastidrum, cât şi la Sorocam, conform declaraţiei de avere completată la plecarea din funcţia de director general adjunct, a primit în jur de 33.000 de lei. Ionescu Marin a primit în perioada în care a deţinut şi funcţia de director general adjunct al CNADNR de la Sorocam 6.700 de lei, iar de la SC Palstidrum SRL - 32.222 de lei. Cristian Duică, fost director general al CNADNR, a fost la rându-i membru CA la Plastidrum în schimbul sumei de 24.683 de lei. Nici Dorina Tiron nu a fost lăsată pe afară din consiliile de administraţie sau adunările generale ale acţionarilor. Conform declaraţiei de avere completată la plecarea din funcţia de director al CNADNR, Tiron a încasat 7.505 lei numai de la Sorocam.

Între timp, CNADNR s-a îndeletnicit şi cu acordarea unor contracte grase către favorita Plastidrum. În 2006, societatea primea de la companie 82 milioane de euro în contul a şase contracte pentru lucrări de marcaje. Bineînţeles că la scurt timp o bună parte dintre lucrări au fost subcontractate. Presa a relatat de altfel că, deşi licitaţia a fost câştigată cu un tarif de 3,5 euro pentru metrul pătrat de marcaj cu vopsea albă, spălarea cu apă costa 10,18 euro pe metrul pătrat, fără TVA, adică de trei ori mai mult decât aplicarea propriu-zisă. Mai mult, presa a relatat cum în 2008 25 de directori ai Companiei de Autostrăzi au fost sponsorizaţi de firma Plastidrum cu o deplasare de o săptămână la Amsterdam, firma fiind răsplătită cu un monopol pe lucrările de marcaje rutiere.