x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Comoara lui Decebal, la Muzeul Hărţilor

0
Autor: Diana Scarlat 30 Aug 2012 - 21:00
Comoara lui Decebal, la Muzeul Hărţilor
Vezi galeria foto


Harti vechi de 450 de ani, ce ascund secrete incomensurabile, vitralii si picturi murale ale celor mai valorosi cartografi ai nostri, carti de cateva secole si un glob pamantesc donat de Francois Mitterrand... Toate acestea se afla la Muzeul Hartilor si Cartii Vechi, din Bucuresti, in al carui colectie permanenta exista si o harta medievala care arata locul in care a fost ingropata comoara lui Decebal... inca nedescoperita!

Daca Gerardus Mercator a realizat, in perioada Renasterii, o astfel de harta, a carei copie, de la 1620, atesta existenta comorii regelui Daciei, inseamna ca respectiva comoara, pe care foarte multi au cautat-o si inca o mai cauta, nu este doar o legenda, pentru ca aceste harti erau facute cu minutiozitate, pe baza documentelor istorice. Iar harta se gaseste pe unul dintre peretii Muzeului hartilor, de pe Strada Londra nr 39, langa multe alte comori care asteapta sa fie descoperite de publicul larg.

Prima atestare istorica a existentei comorii pe care o indica si harta lui Mercator ii apartine lui Dio Cassius (155 sau 163/164 - 229) conform caruia, in urma cuceririi romane, au fost descoperite si comorile lui Decebal, in albia raului Sargetia, din apropierea capitalei Sarmisegetusa. Istoricul spune ca Decebal "a abatut raul cu ajutorul unor prizonieri si a sapat acolo o groapa. A pus in ea o multime de argint si de aur, precum si alte lucruri foarte pretioase, mai ales printre cele care suportau umezeala, iar dupa aceea a adus raul din nou in albia lui'. I-a sacrificat apoi pe cei care au muncit la ingroparea comorii, insa Bicilis, un tovaras al sau care cunostea cele intamplate, a fost luat prizonier si a dat in vileag totul.

Afirmatiile istoricului roman Dio Cassius au fost scrise la 200 de ani dupa cel de-al doilea razboi daco-roman (105-106), iar ceea ce se stie foarte clar despre situatia vremii este faptul ca dupa acel razboi, Imperiul Roman a inflorit din punct de vedere financiar, romanii au fost scutiti de impozit, iar imparatul Traian a organizat, timp de 123 de zile, sarbatori la Roma si a construit mai multe edificii marete. Cercetatorii au evaluat prada luata de Traian din Dacia la 165 de tone aur si 330 tone argint.

O scena de pe Columna Traiana infatiseaza o coloana de animale si care ce transporta prazi din Dacia, scena pe care unii istorici o interpreteaza drept aducerea la Roma a tezaurului lui Decebal, descoperit in albia raului Sargetia (Sargetica), ce ar fi astazi, conform unor specialisti, actualul curs al raului Strei. Se pare, insa, ca ceea ce au reusit sa gaseasca romanii era doar o mica parte a adevaratei comori a lui Decebal, iar seria descoperirilor din acea zona atesta existenta tezaurului care inca nu a fost scos la lumina.

Harta de la 1620, care se afla pe peretii Muzeului Hartilor si Cartii Vechi din Bucuresti indica locul unde a fost ingropata comoara, iar un studiu atent ar putea duce la identificarea acestuia. Cu siguranta, Decebal, ca un mare strateg, nu putea ascunde tot tezaurul intr-un singur loc. Iar documentele istorice aduc argumente: in secolul XVI, la varsarea Streiului in Mures, un pescar a scos de pe fundul apei cateva monede de aur. Mai sus, intr-o bolta zidita, a gasit 40.000 galbeni si bucati de aur nativ. A incercat sa vanda cate ceva la Alba Iulia, dar a aflat cardinalul Martinuzzi, care a confiscat comoara si a mai gasit in apa raului alte parti din tezaur. Cardinalul a construit un castel la Vintu de Jos, a facut cheltuieli foarte mari, atragand astfel atentia asupra lui. Drept urmare, imparatul Ferdinand de Habsburg l-a trimis generalul Castaldo sa-l lichideze pe Martinuzzi, dar nu a mai gasit decat 2.000 de monede de aur. Cronicile vorbesc despre niste butoaie cu monede vechi de aur aflate in posesia domnitorului Petru Rares al Moldovei.

La 1716, un clujean pe nume Pavel Varga, imbogatit brusc, a lasat un testament in care descria o mare comoara din care luase foarte putin, spunand ca restul ar fi putut imbogati toata populatia Transilvaniei. In jurul anului 1800, copilul unui taran a gasit 264 monede de aur pe Dealul Aninesului, iar in 1804, un preot din Valcele a descoperit, la radacina unui fag batran, 400 de monede dacice tip "koson', nume care se presupune provenienta de la regele Cotiso, ceea ce ar confirma vechimea si acumularile din tezaurul dac. In aceeasi vara, s-au mai gasit peste 1000 de monede de acelasi tip.

Mai apropae de zilele noastre, in anul 1970, un lucrator a gasit o moneda tip "koson' in zona sanctuarelor de la Sarmisegetusa.
Indicii referitoare la aceste comori se gasesc in cartile si hartile vechi, ce ar trebui studiate cu atentie, nu doar pentru a descoperi tezaurul dacic, ci si pentru a afla secrete nebanuite ale istoriei noastre, iar bibliotecile si muzeele sunt un potential inceput pentru toti cei dispusi sa afle tainele ascunse in spatele semnelor.


 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Bolile cronice de plămâni și astmul cresc riscul de îmbolnăvire cu coronavirus

Bolile cronice de plămâni și astmul cresc riscul de îmbolnăvire cu coronavirus
Blestematul de coronavirus atacă în special plămânii, bolnavii grav respiră dificil şi trebuie ajutaţi cu ventilaţie. Primii ca risc de îmbolnăvire în pandemie sunt cei deja bolnavi cu maladii pulmonare...

Violeta de la Muncă „sparge” banii pe campanii și organizare de evenimente

Violeta de la Muncă „sparge” banii pe campanii și organizare de evenimente
Un proiect demarat încă din 2017, vizând inserția tinerilor provenți din mediile defavorizate pe piața forței de muncă va fi popularizat în perioada următoare de Ministerul Muncii, condus de Violeta Alexandru,...

Pandemia te lasă și fără bani, și fără bunuri. Guvernul a introdus „confiscarea de urgență” și emiterea de acte normative fără transparență

Pandemia te lasă și fără bani, și fără bunuri. Guvernul a introdus „confiscarea de urgență” și emiterea de acte normative fără transparență
Galerie Foto Guvernul Orban schimbă legislația care reglementează instituirea stării de urgență chiar în timpul în care este deja instituită starea de urgență, invocând faptul că măsurile prevăzute în vechea...

Made in Suceava. Ultima ctitorie a lui Flutur înainte de infectare. Afacere bănoasă pentru firma președintelui Camerei de Comerț, via Consiliul Județean Suceava

Made in Suceava. Ultima ctitorie a lui Flutur înainte de infectare. Afacere bănoasă pentru firma președintelui Camerei de Comerț, via Consiliul Județean Suceava
În timp ce virusul COVID-19 lovea puternic cel mai important spital din Moldova, iar managerul de atunci acționa aberant pentru a gestiona situația, Consiliul Județean Suceava se ocupa de afaceri. Mai exact, de...

Focarul de COVID-19 de la Suceava, anchetat „in rem” de procurori. Principalul vizat, Vasile Rîmbu, se află la izolare

Focarul de COVID-19 de la Suceava, anchetat „in rem” de procurori. Principalul vizat, Vasile Rîmbu, se află la izolare
Situația incredibilă de la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava, devenit focar de COVID-19, a determinat, după un termen nepermis de lung, procurorii Parchetului de pe...

Chirurgul construieşte un inel musculos din stomac, în refluxul gastro-esofagian grav

Chirurgul construieşte un inel musculos din stomac, în refluxul gastro-esofagian grav
Unul din simptomele date de îmbolnăvirea cu corona virus este o tuse seacă, fără expectoraţie. Însă una din cauzele apariţiei tusei poate fi şi refluxul gastro-esofagian, o boală care nu are legătură cu...

Cumpărături publice, imune la pandemia de COVID-19. Instituții care investesc bani nerambursabili în sport

Cumpărături publice, imune la pandemia de COVID-19. Instituții care investesc bani nerambursabili în sport
Galerie Foto De două săptămâni, România se află într-o criză fără precedent, generată de pandemia cu COVID-19, fapt ce a determinat Guvernul și Președinția să emită instituirea stării de urgență. Această...

Covid-19. România cumpără măști din cârciumă și combinezoane de la haute couture. 361 de milioane de lei, fără licitație, în contul unor firme - una mai interesantă ca alta

Covid-19. România cumpără măști din cârciumă și combinezoane de la haute couture. 361 de milioane de lei, fără licitație, în contul unor firme - una mai interesantă ca alta
Guvernul a atribuit, fără licitație, prin intermediul Oficiului Național al Achizițiilor Centralizate, contracte de 361.150.595,15 lei cu tot cu TVA pentru achiziția de echipamente de protecție, dezinfectanți...

Tratamentul pentru infecția cu coronavirus, aprobat pentru România

Tratamentul pentru infecția cu coronavirus, aprobat pentru România
Schemele de tratament în caz de infectare cu noul coronavirus au fost aprobate de către Ministerul Sănătății și, din data de 23 martie, ele sunt puse în aplicare de către toate unitățile sanitare de pe...

Povestea unui "Mic Dumnezeu” cu mască de zugrav

Povestea unui "Mic Dumnezeu” cu mască de zugrav
La o lună de la apariția primului caz de îmbolnăvire în România, medicii de familie sunt disperați, au păstrat cabinetele deschise pentru pacienți când alte clinici au pus lacătul pe ușă, dar nu mai au de...

Statul nu cunoaște criza. Când este vorba despre fântâni, bilete de avion și amenajarea parcurilor

Statul nu cunoaște criza. Când este vorba despre fântâni, bilete de avion și amenajarea parcurilor
Galerie Foto Criza globală generată de COVID-19, care atinge, din ce în ce mai acut, mediul ecomonic, nu sperie deloc anumite instituții ale statului care, în această perioadă, fac achiziții unele mai interesante decât...

Petiție la vreme de pandemie. „Diaspora Europeană” cere președintelui desființarea Curții Constituționale

Petiție la vreme de pandemie. „Diaspora Europeană” cere președintelui desființarea Curții Constituționale
Un grup din Marea Britanie, autointitulat „Diaspora Europeană”, implicat în protestele neautorizate care au avut loc în luna august a anului 2018 în Piața Victoriei din București, dar care au avut și candidat ...

Prof. dr. Gheorghe Cerin: Românii mai au doar 10 zile ca să evite drama italiană

Prof. dr. Gheorghe Cerin: Românii mai au doar 10 zile ca să evite drama italiană
Galerie Foto Dr. Gheorghe Cerin este Șeful Secţiei de Cardiologie și de Medicină Internă din cadrul Departamentului de Chirurgie Cardiacă - Divizia Cardiologică, al Clinicii San Gaudenzio din Novara, Italia și cardiolog...

Coronavirusul irită alveola şi schimbul între aer şi sânge este îngreunat în plămâni

Coronavirusul irită alveola şi schimbul între aer şi sânge este îngreunat în plămâni
Profesorul doctor Paul Stoicescu a condus ani mulţi Institutul de Pneumologie „Marius Nasta”, dar şi reţeaua naţională de luptă împotriva tuberculozei, cu rezultate notabile. Cu limpezimea caracteristică,...

Sfatul psihologilor: activați-vă dorința de a vă adapta!

Sfatul psihologilor: activați-vă dorința de a vă adapta!
Ne aflăm într-o situație pe care nu o putem schimba și trebuie noi să schimbăm modul în care percepem această situație, ne sfătuiesc specialiștii. Așa cum s-a întâmplat în cazul tragediei de la Colectiv, p...
Serviciul de email marketing furnizat de