Activiștii de mediu au anunțat că au câștigat la Curtea de Apel Cluj recursul formulat de ei și instanța a decis anularea autorizației de construcție și constatarea caducității autorizației emise în anul 1987 pentru barajul Mihăileni. Instanța a stabilit că lucrările nu pot continua fără o autorizație valabilă și actualizată. Practic, judecătorii au decis că proiectul nu poate continua pe baza unor acte administrative vechi de aproape 40 de ani, după decenii de abandon și schimbări majore ale acestuia, se precizează într-un comunicat transmis de Declic.
Punerea în funcțiune a acumulării de la Mihăileni ar avea efecte grave asupra mediului, susțin activiștii de mediu. „Odată finalizat barajul, sectoare din râul Crișul Alb și afluenții săi vor fi afectate ireversibil. Totodată, situl Natura 2000 Defileul Crișului Alb va fi direct afectat. Specialiștii avertizează că în spatele barajului se va forma o acumulare artificială care va emite metan. Acest gaz are un impact de 34 de ori mai puternic decât CO₂. De asemenea, acumularea Mihăileni ar furniza apă pentru proiectul minier Rovina. Acest proiect are, la rândul său, efecte majore asupra mediului. Astfel, impactul total asupra naturii și comunităților poate deveni ireversibil”, susțin aceștia. Organizația a mai arătat că autorizația din 1987 a fost emisă nelegal și că și-a pierdut valabilitatea. În plus, instanța a admis poziția Declic care a susținut că proiectul tehnic este depășit. „El nu mai corespunde realității din teren și cerințelor actuale. De asemenea, nu au fost respectate obligațiile moderne privind evaluarea impactului asupra mediului și consultarea publicului”, spun activiștii de mediu.
„Proiectul nu poate merge mai departe fără o procedură completă de reautorizare, care să includă studii actualizate, avize de mediu și consultare publică. Mihăileni este exemplul clar al modului în care autoritățile încearcă să forțeze proiecte ilegale, folosind acte expirate pentru a justifica cheltuirea banilor publici și ignorând deliberat legea, mediul și drepturile comunităților afectate”.
Roxana Pencea Brădățan, coordonatoare de campanii a comunității Declic
CJ Hunedoara: Nu ne permitem să pierdem această investiție
Acumularea de la Mihăileni, de pe râul Crișul Alb, este un proiect început în 1987. După 1990, lucrările au fost abandonate lungi perioade. Astăzi acumularea este realizată în proporţie de 90%. La rândul lor, reprezentanţii Consiliului Judeţean Hunedoara acuză că activiştii de mediu „blochează definitiv” proiectul privind construirea Barajului Mihăileni, pe râul Crişul Alb. „România şi judeţul Hunedoara nu îşi permit să piardă această investiţie de la Mihăileni, aflată aproape de finalizare şi ale cărei lucrări s-au derulat constant pe parcursul anilor, în baza fondurilor alocate de către Guvern”, afirmă şeful CJ Hunedoara, Laurenţiu Nistor.
„Voi solicita Instituţiei Prefectului întrunirea Comisiei de Dialog Social de la nivelul judeţului Hunedoara, cu participarea tuturor factorilor responsabili în derularea acestui proiect. Pe această cale, fac apel la parlamentarii de Hunedoara, la instituţiile abilitate să se implice în gestionarea acestei situaţii critice. Pe lângă armonizarea legislaţiei privind obiectivele de interes naţional este nevoie şi de soluţii concrete, astfel încât astfel de investiţii să nu mai întâmpine blocaje majore. România şi judeţul Hunedoara nu îşi permit să piardă această investiţie de la Mihăileni, aflată aproape de finalizare şi ale cărei lucrări s-au derulat constant pe parcursul anilor, în baza fondurilor alocate de către Guvern. Corpul principal al barajului este finalizat în proporţie de 100%, plus alte câteva obiective prevăzute în proiect şi au mai rămas de executat câteva lucrări conexe (amenajarea lacului, căi de acces, punere în exploatare)”, a declarat el, conform comunicatului.
Acumularea, rol esențial în gestionarea resurselor de apă
Conform CJ Hunedoara, într-un răspunsul primit pe 16 decembrie 2025 din partea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, se arată că acumularea de la Mihăileni are un rol esenţial în cadrul sistemului naţional de gestionare a resurselor de apă şi al prevenirii riscurilor hidrologice, precum şi beneficii pentru comunităţile şi economia locală din zona Bradului. „În documentul remis Consiliului Judeţean Hunedoara, Ministerul Mediului susţine includerea barajului de la Mihăileni în categoria Obiectivelor de Strategie şi Interes Naţional, în domeniul resurselor de apă, protecţiei împotriva riscurilor naturale şi al securităţii energetice. Obiectivele care stau la baza realizării acestei investiţii constau în asigurarea necesarului de apă pentru populaţie şi pentru zona industrială, producerea de energie electrică (inclusiv prin construcţia de microhidrocentrale) şi apărarea împotriva inundaţiilor pentru un sector întins al râului Crişului Alb, respectiv Mihăileni-Gurahonţ”, mai arată CJ Hunedoara.
110 hectare și 10 milioane mc de apă
În martie 2022, după 36 de ani de lucrări, a avut loc recepția corpului barajului Mihăileni. Acumularea permanentă din care acesta face parte este amplasată pe râul Crișul Alb, la 15 km amonte de municipiul Brad, județul Hunedoara. Potrivit proiectului iniţial, lucrările ar fi trebuit să fie finalizate în cinci ani. În anii ’90, după ce construcția a fost realizată circa 60%, lucrările au stagnat, iar acumularea Mihăileni a rămas în conservare. Lucrările au fost reluate abia în 2021. Lacul se întinde pe 110 hectare şi are o capacitate maximă de 10 milioane de metri cubi de apă. Ca majoritatea lucrărilor hidrotehnice pe care le are în administrare Administrația Națională Apele Române (ANAR), acumularea Mihăileni are o funcționalitate multiplă. Cu prioritate, barajul Mihăileni va asigura apărarea împotriva inundațiilor a peste 30.000 de locuitori, inclusiv a celor care trăiesc în municipiul Brad, precum și a obiectivelor socioeconomice din zonă care sunt expuse riscului de inundații. Având în vedere frecvența ridicată a fenomenelor hidrometeorologice din aceste zone, prin construcția acestui baraj, anual, ar putea fi evitate pagube potențiale în valoare medie de peste 700.000 de euro, arătau reprezentanții ANAR în urmă cu câțiva ani.
Deputatul PSD Daniel Zamfir cere verificări la Curtea de Apel Cluj
Demersul activiștilor Declic a fost criticat și de deputatul PSD, Daniel Zamfir. Într-o postare pe Facebook sub titlu „APĂRĂTORI AI MEDIULUI SAU SABOTORI?”, acesta o acuză și pe ministra Mediului că sabotează grav interesul României.
„Încă o amenajare hidroenergetică realizată în proporție de peste 90% a fost blocată de tripleta Declic-Buzoianu-judecători haștag de la Curtea de Apel Cluj!
Nu întâmplător Declic și a mutat sediul la Cluj ca toate acțiunile lor să ajungă la Curtea de Apel de acolo.
De foarte mulți ani, «vajnicii» apărători ai mediului, foarte bine organizați, cu finanțări solide și nu întotdeauna transparente, ne torpilează practic toate proiectele de infrastructură.
Că vorbim de Declic, Bankwach, Funky Citizen sau Agent Green, că vorbim de cele mai active ONG-uri, cu finanțări din afara țării, care atacă în haită sau separat proiectele de autostrăzi, alimentari cu gaze și hidrocentrale.
E de notorietate cum tronsoane întregi de autostrăzi au fost întârziate ani buni doar pentru că pe acolo era și traseul gândacului croitor, al popândăilor, urșilor și al liliecilor. În cazul hidrocentralelor erau deranjați peștișorul auriu și păsărele din zonă!
Toate acțiunile ministrei Mediului și a brațelor sale armate sabotează grav interesul României!
‼️Cred cu tărie că trebuie să putem capăt politicii păguboase de așa-zisă protecție a mediului care lovește profund în proiectele strategice și de siguranță națională.
‼️Nu mai suntem naivi să credem că niște fundații finanțate de alte state mor de grija popândăilor și peștișorilor din România.
‼️Trebuie să tranparentizăm total finanțarea fundațiilor și să nu ne mai lăsăm intimidați de amenințările și interesele lor!
Și poate verifică și Inspecția Judiciară cum se soluționează procesele la Curtea de Apel Cluj. Primul pas trebuie să fie demiterea uneltei oengiștilor din fruntea Ministerului Mediului!”, a scris deputatul PSD pe pagina sa de Facebook.


