Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După tragedia care a dus la uciderea, cu premeditare, a unui băiat de 15 ani de către alți minori, dintre care unul are doar 13 ani și nu răspunde penal în niciun fel, la nivel de Guvern se discută posibilitatea de a scădea vârsta pentru răspunderea penală a minorilor. S-au strâns peste 200.000 de semnături pe o petiție prin care se cere acest lucru, dar Organizația Salvați Copiii și alți experți în domeniul social sau în Drept atrag atenția asupra pericolelor pe care le-ar presupune o astfel de modificare legislativă. În primul rând, în România lipsesc strategiile de combatere a delincvenței juvenile, programele de educație și de recuperare a minorilor care ajung să comită fapte penale, până la omor calificat, iar asistența socială e pe „lista neagră” a tăierilor de fonduri, chiar în această perioadă, ca și cum nu am avea nevoie de astfel de servicii în societate. Mai există și pericolul extinderii fenomenului, dacă minorii duși în centre de reabilitare învață mai degrabă de la ceilalți delincvenți. S-a mai pus și problema extinderii fenomenului pedofiliei, dacă se va lua în calcul scăderea vârstei la care copilul poate avea discernământ.
Cazul extrem de grav din județul Timiș, al unui minor ucis cu bestialitate de alți copii, a stârnit revolte în comunitățile din județ, dar a adus pe masa Guvernului și o inițiativă de modificare legislativă. La Ministerul Justiției s-a format un grup de lucru, prin dispoziția ministrului Radu Marinescu, pentru a se analiza oportunitatea și necesitatea modificării legislației în privința răspunderii penale a minorilor.
Decizia ministrului a venit după ce petiția privind care cere coborârea vârstei răspunderii penale la 13 ani, în loc de 14, a fost semnată de peste 200.000 de români. Grupul de lucru are ca obiectiv evaluarea legislației actuale în ceea ce privește oportunitatea scăderii vârstei stabilite de lege pentru răspunderea penală a minorilor sau a utilizării sub vârsta prevăzută de lege a criteriului exclusiv al discernământului, stabilit pe baze științifice.
La lucrările acestei echipe vor participa reprezentanți ai mai multor instituții, printre care: Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul de Medicină Legală, Uniunea Națională a Barourilor din România, facultățile de drept, asociații ale psihiatrilor și psihologilor, criminaliștilor și ale altor specialiști, organizații non-guvernamentale, pentru identificarea celor mai bune soluții, în vederea îmbunătățirii și eficientizării legislației privind răspunderea penală a minorilor.
Problema infractorilor minori e globală
Nu doar în România există astfel de dezbateri legate de scăderea vârstei de la care minorii ar trebui să răspundă penal. În alte state europene s-au luat deja decizii sau există chiar acum dezbateri tensionate pe aceeași temă. În Marea Britanie, de exemplu, este cea mai scăzută vârstă a răspunderii penale, de la 10 ani, respectiv de la 12 în Scoția. Dar ceea ce ne diferențiază de celelalte state, din UE sau din afara uniunii, este absența, în România, a unui sistem de educație și asistență socială care să rezolve problema de la care pornește fenomenul infracționalității.
Acesta este și argumentul pe care îl aduce Organizația „Salvați Copiii”, pentru a nu susține inițiativa de modificare a vârstei răspunderii penale a minorilor, până când nu vom avea și posibilitatea de a educa și de a reabilita, în România, acești minori.
„Reducerea vârstei răspunderii penale nu este o soluție care să corecteze cauzele care duc la astfel de evenimente tragice, cum este acela din județul Timiș. Experții organizației argumentează că o astfel de măsură poate deschide un cerc vicios al delincvenței, mai ales în contextul în care sistemul românesc de protecție și reabilitare a minorilor care au comis fapte penale este marcat de lipsuri, România dispunând în prezent de infrastructură minimă pentru gestionarea acestor cazuri”, a transmis Organizația „Salvați Copiii”.
Nu avem centre specializate pentru reabilitare
Specialiștii organizației atrag atenția asupra faptului că în România funcționează în prezent doar patru unități specializate administrate de Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP), destinate minorilor cu vârste între 14 și 18 ani, față de care s-au dispus măsuri educative privative de libertate, ceea ce nu este suficient pentru a se putea gestiona corect această situație, la nivel de țară.
„Mai mult, personalul specializat (psihologi, asistenți sociali, mediatori, pedagogi) în domeniul reintegrării copiilor aflați în conflict cu legea este absolut insuficient. În absența programelor și centrelor adecvate, decizia autorităților este adesea să plaseze copilul în sistemul de protecție generală fără un plan clar de intervenție terapeutică”, mai spun specialiștii organizației, subliniind că dacă România dorește cu adevărat să prevină fapte absolut inacceptabile, precum uciderea unui copil, atunci deciziile politice ar trebui să direcționeze soluțiile către serviciile de asistență socială, educație și sănătate mintală pentru copiii vulnerabili ori cu comportamente antisociale, nu spre coduri penale mai rigide.
Chiar în această perioadă, Guvernul mai taie o dată din fondurile alocate asistenței sociale, domeniu care oricum este „cenușăreasa” profesiilor din țara noastră, fiind întotdeauna subfinanțat. În aceste condiții, copilul de 13 ani care a ajuns să ucidă cu premeditare, a fost mutat într-un centru de plasament al DGASPC, după ce au fost decăzuți din drepturi părinții, deși se știe că problemele lui de comportament și de adaptare socială nu pot fi rezolvate și că doar se mută problema dintr-un loc în altul, atât cât prevede legislația românească și resursele alocate pentru combaterea fenomenului.
Practic, un copil care ajunge să comită o crimă și nu poate răspunde penal nu poate nici să fie educat pentru a nu mai comite alte fapte penale, rămânând un pericol pentru societate, pe termen lung, pentru că România nu are nici măcar o strategie pentru a preîntâmpina sau pentru a îndrepta aceste cazuri.
Tribunale pentru minori și detenție
Marea Britanie are cea mai drastică abordare a acestei probleme, dar are și centre de recuperare a minorilor care comit fapte penale, începând cu vârsta de 10 ani. Se aplică detenția pentru minori, echivalentul școlilor de corecție care existau în România, dar au fost desființate după 1990. Dar în aceste medii există programe de reabilitare pe care România nu le-a gândit nici măcar ca strategie pentru viitor.
Prin excepție, Scoția prevede înscrierea faptelor penale ale minorilor în cazier după vârsta de 8 ani, dar aplică pedepsele după vârsta de 12 ani, tot într-un sistem bazat pe programe de reabilitare.
În Elveția, pragul de la care minorul răspunde penal și poate fi pedepsit este tot de 10 ani, ca în Marea Britanie, dar se aplică măsuri educative în centrele în care copiii sunt internați.
De la vârsta de 12 ani pornește răspunderea penală și în Olanda și Belgia. În Olanda există detenția juvenilă, iar în Belgia, copiii care comit infracțiuni sunt luați în plasament, unde se aplică măsuri educative pentru reabilitare.
Dezbateri aprinse în Suedia și Germania
În Suedia se dezbate nevoia de a scădea vârsta răspunderii penale de la 15 la 13 ani, după intensificarea violenței în bandele de infractori care au recrutat minori pentru comiterea faptelor penale, inclusiv atacuri armate și livrare de arme. Aici se discută posibilitatea de introducere a detenției pentru copiii de 13 și 14 ani. Ministerului suedez al Justiției a anunțat deja că acești infractori minori ar putea să fie trimiși în centre de detenție chiar din vara acestui an.
Și în dezbaterile din Suedia, experții în Drept, organizațiile pentru drepturile copiilor și asistenții sociali susțin că scăderea pragului pentru răspunderea penală nu va descuraja criminalitatea și ar putea submina reabilitarea.
Și în Germania există o dezbatere aprinsă pe tema impunerii unor măsuri mai drastice pentru minorii care devin infractori. Legea penală din Germania stabilește vârsta răspunderii penale la 14 ani, iar infractorii cu vârste între 14 și 17 ani sunt judecați de tribunale pentru minori, care pun accent pe reabilitare, muncă în folosul comunității și consiliere în detrimentul pedepselor cu închisoarea, dar conservatorii din CDU – partid din care provine cancelarul Friedrich Merz – și politicienii considerați de extremă dreapta au cerut scăderea vârstei răspunderii penale a minorilor de la 12 ani, pe fondul creșterii alarmante (cu peste 11%) a numărului de cazuri de violență în rândul tinerilor. Și aici, apărătorii drepturilor copiilor și experții juridici se opun scăderii limitei de vârstă.
Am putea ajunge la modelul francez
O analiză a situației la nivel global arată, în mod surprinzător, că țările cu cele mai crescute vârste de la care minorii răspund penal sunt Rusia și China – de la 16 ani, cu excepția infracțiunilor grave – în timp ce majoritatea țărilor europene aplică pedepse minorilor cu vârste de la 12 ani, 13 sau 14 ani.
Dacă România ar scădea vârsta de la care minorii răspund penal, de la 14 la 13 ani, ar fi o măsură similară cu situația din Franța, unde răspunderea începe de la 13 ani, dar cu măsuri educative, existând detenția juvenilă pentru cazurile grave, cum este cel al copilului de 13 ani din județul Timiș.
Pragul pentru discernământ ar influența pedofilia
O altă abordare a subiectului este din perspectiva încurajării pedofililor, dacă scade vârsta de la care se consideră că un copil are discernământ. O astfel de modificare legislativă ar putea duce la scăderea vârstei de la care se poate considera că minorul nu doar răspunde penal, deci ar avea capacitatea de a consimți un act sexual.
Cei care contestă o eventuală decizie de modificare a legislației privind răspunderea penală spun că prin scăderea pragului de la care se ia în calcul discernământul minorului „ar deschide cutia Pandorei”, pentru că nu s-ar mai putea menține vârsta sub care orice act sexual cu un minor se consideră pedofilie.
Cu toate acestea, legislația românească este destul de dură în privința pedofiliei, condamnând inclusiv actele sexuale ale unui adult cu vârsta de peste 18 ani cu un minor cu vârsta sub 16 ani, nu sub 14 ani – care este pragul pentru răspunderea penală a minorului.
Violul a fost redefinit recent în legislația noastră, astfel încât include orice act sexual cu un minor care nu a împlinit 16 ani, indiferent dacă minorul declară că și-a dat consimțământul. Astfel, ceea ce susțin contestatarii care invocă încurajarea pedofiliei nu s-ar justifica decât dacă ar fi modificată și legislația în privința pedepsirii actelor sexuale cu minori – respectiv Legea nr. 217/2023, care a înăsprit cadrul legislativ în privința pedofiliei.
Citește pe Antena3.ro
