Copii pentru care "acasa" a disparut

Ioan, Andrei, Raducu. Trei baieti care nu se cunosc intre ei, dar ca-re au, pana acum, destine aproape identice. Sunt copii gasiti, pentru care "acasa" a disparut.

UN PROIECT JURNALUL NATIONAL

Copii disparuti

Karina Knapek/JURNALUL NATIONAL

RADUCU. A fost gasit la doua zile de la disparitie de salvatorii voluntari (foto medalion) si de-atunci nu s-a mai intors acasa. Astazi e in grija unui asistent maternal

Ioan, Andrei, Raducu. Trei baieti care nu se cunosc intre ei, dar care au, pana acum, destine aproape identice. Au disparut si au fost dati in urmarire generala. Au avut norocul sa fie descoperiti. Dar n-au mai putut sa-si reia viata de unde-o lasasera... Sunt copii gasiti pentru care "acasa" a disparut.

Avea numai 3 ani si a stat 40 de ore singur in frig si intuneric. Fara mancare si fara apa, asteptand sa fie gasit. Astazi, la zece luni distanta de atunci, Raducu asteapta o familie.

DISPARITIA. La 30 aprilie 2006, la pranz, IJP Buzau trimitea urmatorul comunicat de presa: "In ziua de 29.04.2006, ora 19:45, Nicolae Nicoleta, de 41 ani, din com. Chiliile, a sesizat politistii din localitate cu privire la faptul ca fiul sau, Nicolae Radu, in varsta de 3 ani, a disparut in aceeasi zi de pe un deal din apropierea locuintei. Imediat au fost alarmati politisti de la mai multe compartimente, care s-au deplasat in zona si au inceput sa-l caute pe baiat, la aceste activitati fiind folositi si doi caini de urma. Cercetarea la fata locului a fost efectuata de o echipa complexa condusa de seful IJP Buzau. In urma verificarilor efectuate, politistii au stabilit ca in ziua de 29.04.2006, in jurul orei 16:00, in timp ce se afla pe un deal din apropierea locuintei (la aproximativ 200 m de casa) impreuna cu trei frati ai sai care pazeau mai multe animale, Nicolae Radu a disparut. Unul dintre frati a anuntat-o pe mama lor despre acest fapt si l-au cautat impreuna pe micut. Vazand ca eforturile lor sunt zadarnice, au cerut sprijinul politistilor. Oamenilor legii li s-au alaturat si mai multi cetateni din localitate, care au ajutat la scotocirile ce s-au efectuat in zona locuintei si a locului de unde a disparut minorul, activitatile fiind ingreunate de lasarea intunericului si de terenul accidentat. Cu toate acestea, cautarile au continuat si pe timpul noptii si se desfasoara si la aceasta ora, fiind suplimentate fortele care actioneaza in zona. Totodata, datele de stare civila si semnalmentele baiatului disparut au fost transmise tuturor agentilor de politie din Dispozitivul de Siguranta Publica. (...)".

GASIREA. Raducu a fost gasit in dimineata zilei de 1 mai de Marius Marica si Dan Pucheanu, salvatori BGS. Copilul se afla pe marginea unei rape, la aproximativ 3 km de locul disparitiei, intr-o zona impadurita si foarte greu accesibila. Salvatorii BGS au ajuns la el cu ajutorul ATV-urilor in mai putin de doua ore de la sosirea lor in satul Chiliile.

"Drumul era anevoios... Am mers aproximativ doi kilometri cu ATV-urile, prin namol si hartoape. La un moment dat, cararea s-a ingustat atat de tare, incat nu mai putea intoarce nici vehiculul. Am pornit pe jos, prin padure. Nu am luat-o pe poteca ce se intrezarea. Am hotarat sa o luam printre pomi, sa strabatem desisul", povesteste Marius, salvator BGS. "Nu ne venea sa credem cat de deasa era padurea. Aveam senzatia ca suntem la munte. Ne uitam in stanga si in dreapta. Dintr-o data am vazut copilul. M-am sters la ochi. Nu imi venea sa cred!", isi aminteste Dan, celalalt salvator.

"Cateva secunde ne-am uitat unul la altul, intrebandu-ne din priviri daca este real ceea ce vedem. Marius a luat-o inaintea mea", adauga Dan. Ajuns la copil, Marius l-a luat in brate. L-a mangaiat si a inceput sa vorbeasca cu el. "Avea caciula pe ochi. Ma uitam cu groaza in jos. Daca ar fi cazut in valea care se deschidea, adanca, plina de maracini si de copaci, poate ca acum nu am mai fi trait emotia de a-l fi gasit sanatos...", completeaza Marius. "Era zgariat pe fata, cu sange la nas, putin speriat. I l-am dat colegului meu, Dan, care a coborat cu el."

Citește pe Antena3.ro

Momentul în care un munte se prăbuşeşte şi un zăcământ de cupru iese la suprafață

"Nicolae Radu este in viata si a fost transportat de urgenta la Spitalul Judetean Buzau pentru a i se acorda asistenta medicala de specialitate", anunta comunicatul de presa al IJP Buzau din 1 mai 2006. "La internare a fost diagnosticat cu sindrom de deshidratare acuta aproximativ 4%-5%, prin lipsa de aport. Infectie acuta a cailor respiratorii superioare."

MARTOR. Printr-o intamplare, Raducu a ajuns in bratele mele, in masina ce-l ducea spre spital. Avea ochii mari si speriati, o farama de om acoperita de hainele murdare si prea mari, ramase de la fratii sai. Piciorul drept era descult, caci, nu se stie cand, in cele doua zile cat a stat singur pe dealuri, copilul pierduse una dintre espadrile. Cand l-au gasit, tinea pantoful in mana, sa nu-l piarda... Tot drumul i-am tinut talpa in palma mea. Era inghetata, avea pielea aspra si intarita.

Cand i-am dat jos haina de pe el, ne-am speriat. Pielea baietelului de 3 ani era plina de zgarieturi si de ciupituri de purici. Copilul nu scotea nici un sunet. Privea in gol, cu ochii lui mari si speriati, singurii care mai pareau vii.

Ni se parea ca masina in care ne aflam merge pe loc, ca n-o sa mai ajungem niciodata la spital si la medicii de care avea atata nevoie Raducu. Hummer-ul avea o roata pe janta, si asa a mers kilometri intregi, sleampat in urma antemergatoarelor cu sirena ale politiei. In fata mea, Bogdan Oprea, coordonatorul salvatorilor de la BGS, tinea cu o mana volanul si cu cealalta telefonul mobil. "Cata apa putem sa-i dam?", "Are voie sa manance dintr-un baton energizant?", "Putem sa-i dam Cola?" Asteptam fiecare raspuns cu sufletul la gura, pentru ca atunci de intrebarile astea simple atarna viata unui copil...

Cand am intrat in Buzau, Raducu a zarit pe geam un cal. A intins mana si a zis doar atat: "ute!". Eram oameni mari, dar ne-au dat lacrimile. Stiam ca va trai, iar el a vrut sa ne spuna asta. "Ute!" Ultima oara, atunci, l-am vazut in camera de garda a Spitalului judetean. Avea pe cap o plasa verde, statea pe patul inconjurat de camere de filmat, cu o perfuzie in mana dreapta. Nu pricepea nimic din ce se intampla in jurul lui. Peste cateva ore, cand am intrat sa-mi iau ramas bun de la el, dormea. O asistenta din spital ii cumparase cateva banane si-un iaurt si le lasase la celalalt capat al patului...

REVEDEREA. L-am strans in brate si i-am spus "la revedere" acum cateva zile. Raducu era in pragul usii, ma tinea de mana si ma tragea inauntru, repetand continuu "nu, nu, nu".

Au trecut zece luni de cand a disparut si-a fost gasit. Si Raducu a crescut mare... La cateva zile dupa ce a fost gasit, Directia pentru Protectia Copilului Buzau a decis, in urma unei anchete sociale, sa-l ia din familie, si pe el, si pe ceilalti trei frati ai sai. Dupa ce a fost externat din spital, copilul din Chilii a ajuns intr-un centru de plasament, iar din octombrie 2006 a fost dat in grija unui asistent maternal.

Acum, de Raducu are grija "mama" Anica. Femeia mai are in plasament un baietel de 2 ani, Ciprian. "Cand a venit la noi in casa, Raducu era salbatic. Sotul meu, care iubeste tare mult copiii, se juca in fiecare seara cu Ciprian, radeau, se gadilau. Raducu statea deoparte si se uita. Ii era frica sa se apropie. Nu stia sa tina o lingura in mana, acum mananca, se spala pe dinti... Se joaca cu sotul meu. L-am invatat sa faca la olita si acum merge singur la toaleta, nici noaptea nu mai face in pat de cateva saptamani."

Raducu e un copil cuminte si tare bun la suflet. Daca Ciprian ii ia vreo jucarie din mana, prosteaza putin verbal, dar se resemneaza imediat si isi gaseste altceva de facut. Ii place sa fie alintat, coboara din brate sa se joace, insa se asigura cu coada ochiului ca nu-i ocupa altcineva locul. E singurul lucru pe care si-l revendica, acel coltisor de inima in care-a apucat sa se cuibareasca...

FRATII. La doua etaje de apartamentul in care sta Raducu locuieste Valentin, fratele sau de 6 ani. Aflat in grija altui asistent maternal. Abandonati de parinti, dar vecini de scara, cei doi copii se intalnesc aproape zilnic si de fiecare data se iau in brate si se pupa. Valentin se joaca prefacandu-se ca vorbeste la telefon cu mama lui. "Auzi, cand imi vad fratii? Tu ai ce sa mananci?", intreaba el pe nimeni. Ceilalti doi frati ai copiilor sunt in centre de plasament si au fost inscrisi in invatamantul special. Au multe de recuperat, acasa nu invatasera nici macar sa se spele pe fata...

Copiii au plecat din Chilii in luna mai a anul trecut, iar de atunci nici unul dintre parinti nu s-a interesat de soarta lor. In casa in care Raducu a trait vreme de trei ani nu s-a schimbat nimic, spune asistentul social din sat. Aceeasi saracie lucie, aceeasi mizerie. Tatal copiilor nu poate mai mult (n.r. - are disabilitati psihice), iar mama nu poate sa se lase de bautura. Cecilia Manolescu, directoarea DGASPC Buzau, ne-a declarat ca directia va propune instantei judecatoresti decade-rea celor doi din drepturile parintesti. Dupa ce instanta se va pronunta, Raducu si fratele sau vor putea fi adoptati. De orice familie care-i doreste si poate sa-i creasca cu pricepere si cu dragoste.

MIRACOLUL. In noaptea de 1 mai 2006, pe drumul ce leaga Bucurestii de Chilii imi spuneam ca cel mai frumos miracol la care pot fi partasa e ca baietelul disparut sa fie gasit. Acum imi doresc mai mult de la Dumnezeu. Astept ziua in care sa-i pot intoarce lui Raducu semnul de viata. "Ute." Uite, Raducu, acestia sunt parintii tai si de azi inainte poti trai ca orice copil normal...

Mama a decretat: "Nu-i bun baietuâ!"

de ALEX NEDEA

ANDREI. A disparut in 1997 dintr-un sat vasluian (foto medalion) si a fost gasit, dupa 8 ani, intr-un centru pentru copii din Bucuresti

Andrei Manalau a disparut in 1997 din satul Puscasa, din judetul Vaslui. Avea pe atunci doar 7 ani. Ii venise micutului un gand: sa ajunga la mama lui plecata de acasa. Si s-a dus fara sa stie exact incotro. Parintii l-au cautat disperati. Si tatal, si mama nu au dormit nopti in sir, batand in zadar drumurile tuturor judetelor din Moldova. Tatal ajunsese si la Bucuresti, la TVR, pentru a transmite poza si semnalmentele la emisiunea "Urmarire Generala". Degeaba. In 2005, cand deja ambii parinti il credeau mort, Jurnalul National a inceput campania de presa pentru copiii disparuti si a publicat si fotografia lui Andrei. Baiatul a fost recunoscut in ziar de o fosta angajata a Centrului de Plasament Ciresarii 2 din Capitala. Acolo fusese adus micutul de politisti in urma cu opt ani. Angajatii centrului nu au putut obtine de la copil o identitate concreta si l-au declarat cu identitate necunoscuta. Mai apoi i s-a dat alt nume si un alt CNP. Dupa opt ani, tatal a venit la Bucuresti si, cu lacrimi in ochi, si-a imbratisat fiul ratacit. Pana aici este o poveste cu happy end.

REFUZAT. Drama incepe o data cu venirea mamei lui Andrei in tara. Cand i-a fost gasit baiatul, femeia era plecata in Spania, la cules de capsuni. S-a intors in Romania si de la aeroport s-a dus direct la centru unde era inca internat copilul. Baiatul s-a comportat rece cu mama, nu-si mai amintea de ea. Psihologii din centru i-au spus femeii inca de atunci ca Andrei are un usor retard mintal. Iar mama a decretat: "Nu-i bun baietuâ"... Si, daca "nu-i bun baietuâ", nu i-a mai dat cadourile special aduse din Spania, o bratara de argint cu numele Andrei inscriptionat pe ea. Si, daca "nu-i bun baietuâ", a decis ca nu vrea sa il ia acasa si ar fi mai bine sa-l lase tot in plata statului. Imediat dupa aceea s-a dus tinta in comuna ei, unde si-a anuntat sotul ca vrea sa divorteze. Tatal a fost singurul care spune ca si l-a dori pe Andrei inapoi acasa. Dar, sustin angajatii centrului, nici pana in ziua de azi el nu a facut o cerere scrisa de restabilire a domiciliului minorului.

DE SARBATORI. Copilul insa a aflat unde este "acasa" si a mai fost in vizita in satul Puscasi, din Vrancea, de cateva ori de atunci. Pana la urma, tatal a plecat si el in Spania, la munca, iar pe Andrei nu l-a mai chemat nimeni in casa parinteasca. De Sarbatori insa, el a decis sa mearga acolo nepoftit. A plecat din centru, cu bilet de voie, inainte de Craciun. A ajuns in comuna la el, iar acasa a gasit-o doar pe bunica din partea tatalui, o batrana de 80 de ani. Batrana i-a deschis usa si l-a primit pe copil sa-si faca Sarbatorile in familie. La 2 ianuarie, Andrei Manalau s-a reintors in Bucuresti.

CAUZE. Zilele trecute, la Centrul Ciresarii 2, Andrei ne-a spus cum si-a petrecut Sarbatorile de iarna. Povestea cu zambetul pe buze si fara prea multe cuvinte: "M-am imbatat". "Am baut bere si Alexandrion". "La bufet." "Si de Craciun m-am imbatat, si de Revelion, si intre." "Am tipat la batrani. Daâ nu imi pare rau". "Nu mi-am cerut iertare. Nu vreu sa-mi cer, nu stiu de ce." Cand am telefonat acasa la batrana sa ne interesam de copil, s-a auzit in receptor vocea unui barbat, unchiul copilului: "Sa-l tineti acolo, la voi, la Bucuresti. Sa nu-l mai aduceti. Ne-a injurat".

Psihologul Centrului Ciresarii 2, Mihai Codreanu, spune ca Andrei Manalau se comporta violent tocmai pentru ca parintii lui au divortat imediat dupa ce a fost gasit. El nu poate pricepe nici acum decizia mamei. "Comportamentul violent e dobandit de la nastere. Insa, daca nu ar fi disparut de la varsta de 7 ani, daca nu ar fi crescut intr-un centru de plasament, evolutia lui ar fi fost cu siguranta alta", recunoaste Codreanu.

IOAN A FOST GASIT DUPA ZECE ANI

Cretu Ioan (foto) a fugit la 6 februarie 1995 din Caminul Scoala nr. 14 Roman (pentru copii cu deficiente intelectuale). Avea 13 ani. "Persoana in cauza vorbeste greu, dar poate da relatii despre identitatea sa", se preciza in descrierea cu care IJP Neamt il punea in urmarire generala. Am aflat de cazul sau in august 2005. O luna mai tarziu, Jurnalul National lansa campania de presa pentru copiii disparuti. Cazul lui Ioan a fost mediatizat de noi la 28 noiembrie 2005. In aceeasi zi - am aflat mult mai tarziu citind pe net Monitorul de Neamt - , disparutul a fost identificat de politie. "Identificarea lui Ioan Cretu a fost facuta de ciobanul la care lucra, dupa ce i-a vazut fotografia intr-un ziar central. "Proprietarul stanii din zona Tunari-Pipera s-a prezentat la Postul de Politie Voluntari - Ilfov, pentru a anunta faptul ca gazduieste o persoana despre care a aflat ca este data in urmarire pentru disparitie. In urma verificarilor a reiesit ca, intr-adevar, este vorba despre Ioan Cretu care a fugit la 6 februarie 1995 de la institutia pentru copii cu deficiente intelectuale. Pe atunci, baiatul avea 14 ani. In perioada cat nu s-a stiut de el, acesta nu a savarsit fapte antisociale", a declarat inspectorul principal Dragos Balau, comandantul Politiei Municipiului Roman. "Cel mai probabil, Ioan Cretu urmeaza a fi adus in Neamt si dat in grija rudelor, la Margineni", preciza Monitorul de Neamt in editia de la 30 noiembrie 2005. Baiatul insa, devenit intre timp major, a ales sa ramana in continuare la familia celui care l-a gasit.

Discutii la CNA - Copiii disparuti vor aparea la stiri

Disparitiile de copii vor fi anuntate la stiri. Aceasta a fost concluzia unei discutii din cadrul sedintei publice de ieri dintre membrii CNA, reprezentantii televiziunilor si cei ai Politiei Romane. "Daca nici asta nu e o chestiune importanta, atunci nu stiu care mai poate fi? Ati intors pe toate fetele povestea cu biletelul (n.r. - lui Tariceanu) si nu puteti da un anunt 30-40 de secunde cand dispare un copil?", le-a reprosat presedintele CNA, Ralu Filip (foto), reprezentantilor televiziunilor.

STORY. La randul sau, chestorul principal Stefan Iancu, adjunctul IGPR, a subliniat faptul ca toate comunicatele de presa ale politiei despre disparitiile de copii ajung la institutiile media, insa televiziunile nu dau niciodata pe post astfel de cazuri. "Noi incercam sa facem story-uri. Nu putem da anunturi scurte, cum primim de la Politie", a spus directorul de stiri al Pro TV, Gabi Popescu. Aceasta a spus ca se teme de numarul mare de solicitari si telefoane pe care le-ar putea primi de la parinti pentru a-i ajuta. In replica, Ralu Filip a declarat ca nici decizia de a nu da deloc anunturi despre copiii disparuti nu este o solutie. "Faptul ca nimeni nu da nimic incurajeaza disparitiile. Daca ar aparea la stiri, s-ar descuraja fenomenul. In plus, e vorba sa difuzati anunturile care vin doar de la Politie", a adaugat Filip. Problema formatului in care vor aparea anunturile va fi discutata intr-o intalnire viitoare dintre reprezentantii Politiei si cei ai mass-media. Exista, pe de alta parte, si posibilitatea ca CNA sa modifice Codul de reglementare a continutului audiovizual, incluzand obligativitatea televiziunilor de a difuza in prime-time anunturile despre copii disparuti.

Ionela Gavriliu

VA URMA
Maine veti putea citi povestile copiilor cautati prin ape, dar si despre Iakab Roxana si Simon Andreea, fetitele pe care politia le cauta pe pamant, fara sa le poata gasi.