x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Copiidisparuti.jurnalul.ro l-a gasit pe Patrik!

Copiidisparuti.jurnalul.ro l-a gasit pe Patrik!

de Adriana Oprea-Popescu    |    07 Sep 2005   •   00:00
Copiidisparuti.jurnalul.ro l-a gasit pe Patrik!

La mai putin de 24 de ore de la lansarea site-ului, copiidisparuti.jurnalul.ro a ajutat la gasirea unui copil. Badea Patrik Laurentiu, un baiat de 12 ani care fusese dat disparut la 12 iunie in Buzau, a fost descoperit in Timisoara. Campania noastra continua.

Voluntari de pretutindeni, uimiti-va!

In mai toate tarile civilizate, operatiunile Politiei de cautare a unui copil disparut sunt sprijinite de echipe de voluntari. In Romania, voluntariatul inseamna, cel mai adesea, sa faci galerie in fata televizorului. Spre bucuria Politiei Romane, caci daca te induri sa pleci pentru a ajuta la gasirea copilului, constati la fata locului ca esti... "in plus".

In cazul lui Redivan Mustafa, baietelul de 2 ani si jumatate disparut in miez de iarna dintr-un sat din Dobrogea, singurii voluntari au fost cativa localnici, care au inceput cautarile din primele ore si le-au continuat si dupa a 3-a zi, cand Politia (numarati pe degete, 6 oameni ai legii) se retrasese de pe teren, pentru a ancheta un furt de cai intr-un sat vecin. Zilele trecute, comisarul Adrian Dumitrescu, seful Serviciului Urmariri din IGP, motiva comportamentul colegilor sai cu buletinul meteo. "A fost viscol, a fost si un inghet parca..." Copilul de 2 ani si jumatate a fost gasit de un cioban, intamplator, in a 5-a zi de la disparitia sa. Murise de frig, in prima noapte. In cazul lui, nu satenii, ci politistii pot fi numiti voluntari. Voluntari amatori.

In cazul lui Ionut Capraru, de 4 ani si 2 luni, baietelul din Bacau care a supravietuit singur in padure, voluntari in cautari au fost tot localnicii. In a 8-a zi de la disparitie, copilul a fost gasit in viata, tot intamplator, de un paznic de vanatoare.

ACEIASI OAMENI. La cautarea lui Vlad Tudor (4 ani si 8 luni) au venit voluntari in a 3-a zi, imediat dupa difuzarea cazului in mass-media. Angajati ai unor firme de paza si protectie sau membri ai asociatiilor chinologice care au adus cu ei si caini de urma. Vladut a fost gasit, in a 7-a zi de la disparitie, de un voluntar care sustine ca baiatul inca traia. Pentru ca la fata locului nu se afla nici o Ambulanta, copilul nu a mai putut fi salvat.

Pentru cautarea Andreei Dodan, fetita de 5 ani si 10 luni disparuta in Plopeni, au venit cam aceiasi voluntari care fusesera si la Vladut. In a 7-a zi de cautari, Politia le-a cerut sa plece acasa, pentru ca ii incurca in investigatii. Cateva zile mai tarziu, aceeasi Politie a judetului Constanta cerea presei, imperativ, sa nu se mai amestece in cazul Dodan. Andreea nu a fost gasita nici pana acum, la 38 de zile de la disparitia sa. Politia are un singur suspect, care bate campii, si cauta un cadavru.

In cazul lui Vladut, dar si al Andreei, singurele afise lipite in zona, pentru a semnala disparitia copiilor si a ajuta la gasirea lor, au fost puse de voluntari. In cazul fetitei de la Plopeni, daca tot se ocupa altcineva de afise, Politia s-a gandit sa-si faca si un promo, oferind o recompensa de 20 milioane de lei (vechi). Dupa o idee "imprumutata" de la alt voluntar.

FACEREA DE BINE. Politia nu are scoci sau nu are chef sa lipeasca afise, desi, in orice tara din lumea asta, este una din primele masuri care se iau de la anuntarea disparitiei unui copil. Aceasta si difuzarea, cat mai rapid cu putinta, a unei poze cu acel copil, pe toate canalele mass-media. Dar Politia Romana nu are chef nici de mass-media. Din 275 de disparitii de minori, inregistrate pana la 31 august a.c., NICI UNA nu a fost semnalata presei in timp eficient, adica in primele 24 de ore.

A fi voluntar in Romania la operatiunile de cautare a unui copil disparut inseamna sa constientizezi din start ca vei fi tratat cu indiferenta sau cu "huo" de Politie. Ca nu iti vor solicita ajutorul sa faci scotocirile intr-o zona neumblata de ei, ca risti sa-ti pierzi timpul fara sa poti ajuta copilul, mergand pe coclauri deja cautate, ca poti sa te trezesti cu amenintari de genul: "Daca mai vii, vorbesc cu sefii tai"... Asta se intampla in Romania, unde facerea de bine e si pe cale de disparitie, si injurata de Politie.

NEW YORK, NEW YOK.... Din numarul total de cazuri de disparuti rezolvate anul trecut in statul New York, 7.647 de copii au fost gasiti de voluntari si 3.916 - descoperiti de fortele de ordine. Dar in New York si in celelalte state ale Americii, Politia respecta voluntariatul. Programul de alerta AMBER (America’s Missing Broadcast Emergency Response) este un parteneriat benevol intre autoritati si presa electronica, ce permite difuzarea imediata a buletinelor de urgenta atunci cand Politia semnaleaza cazuri de disparitie.

Programul a fost pus in practica in 1996, in urma disparitiei unei fete de 9 ani (Amber Amber Hagerman), care a fost gasita apoi moarta. Alerta AMBER actioneaza in toate Statele Unite, mai putin Yukon, dar si in Canada (Toronto). Pentru ca un serviciu de Politie sa lanseze o astfel de alerta trebuie indeplinite urmatoarele conditii: disparitia copilului sa fie confirmata, Politia trebuie sa aiba semnalmentele copilului si indicii, astfel incat cautarea sa fie posibila, si trebuie sa estimeze daca acel copil este intr-un mare pericol, iar difuzarea informatiilor ajuta la gasirea lui. Americanii s-au pus la punct si si-au creat un sistem coerent pentru rezolvarea acestor cazuri acum 24 de ani, dupa ce au fost ingroziti de disparitiile in serie a mai multor copii, care au fost gasiti apoi morti.

PACT. Este si cazul unui baietel de 6 ani ai carui parinti, mergand la Washington DC pentru a cere ajutorul, au constatat ca nu exista un sistem de operare eficient pentru astfel de cazuri. Desi copilul lor nu a mai fost gasit in viata, familia Walsh a dat un sens suferintei si a pus, in 1984, bazele Centrului National pentru Copii Disparuti si Exploatati (NCMEC). Tot atunci a fost creata, cu sprijinul Politiei, care a constientizat utilitatea acestui proiect, si prima retea de date, primul site al copiilor disparuti. A fost creat chiar si un departament al Politiei (Biroul national al persoanelor disparute) care gestioneaza datele inmagazinate pe site. NCMEC premiaza anual echipele de agenti care au lucrat la cazuri de disparitii si incurajeaza voluntarii sa participe la actiunile de cautare.

In Anglia exista asociatia PACT (Parinti & Copii Disparuti Impreuna), care colaboreaza cu Politia in gasirea copiilor disparuti. In parteneriat cu Politia, PACT afiseaza postere uriase cu copiii disparuti la intrarea intr-o retea de supermarketuri din toata Marea Britanie.

CANADA. In Canada exista "National Missing Children’s Locate Center". Infiintat in 1982, centrul ofera consiliere parintilor si se implica activ in rezolvarea cazurilor. Dispune de un serviciu de investigatii propriu care colaboreaza cu Politia, are o retea internationala de profesionisti din diferite sectoare de activitate, care sunt complementare in acoperirea cazurilor de disparitii. Agentii Centrului National pentru Copii Disparuti aduna informatii, distribuie fotografii si constituie "liantul" intre parinti, organele de ancheta si mass-media.

BELGIA. "Child Focus" din Belgia pune la dispozitie un hotline, la care pot fi reclamate disparitiile minorilor. Rolul centrului, infiintat in 1998, este de a oferi consiliere parintilor, dar si de a sprijini activ in rezolvarea cazurilor. "Child Focus" numara 1.800 de voluntari si are in dotare o masina special echipata pentru producerea de afise chiar in zona unde s-a reclamat disparitia. Voluntarii se ocupa apoi de lipirea imediata a acestor afise. Organizatia din Belgia dispune de o retea de afisaj in marile statii de autobuz si de metrou, in gari si la intrarea in supermarketuri. In plus, centrul belgian poate produce viniete cu chipurile celor disparuti, care sunt apoi distribuite comerciantilor, soferilor de taxi, farmaciilor si spitalelor. Pentru popularizarea cazurilor, "Child Focus" colaboreaza cu mass-media nationala si internationala. O alta modalitate de informare este trimiterea de SMS-uri cu fotografii clientilor abonati la acest serviciu special.

Studiile facute in Belgia arata ca, in general, cetatenii care vor sa ofere informatii se adreseaza mai usor unei asociatii decat Politiei. "Child Focus" nu se substituie serviciilor de Politie, dar are un rol complementar acestora, iar relatiile de colaborare cu autoritatile judiciare si cu Politia sunt stabilite printr-un protocol.

ICMEC. Centrul International pentru Copii Disparuti si Exploatati (ICMEC) a fost infiintat in 1998, la Washington, cu scopul de a identifica si coordona o retea globala de organizatii care actioneaza in acest domeniu. In cadrul ICMEC sunt detasati reprezentanti ai principalelor institutii responsabile in aplicarea legii in SUA: FBI, US Secret Service, Serviciul de Imigrare si Naturalizare din cadrul Departamentului pentru Securitatea Teritoriului National. ICMEC este organizatia care primeste sesizari (prin intermediul unui hotline accesibil 24 de ore pe zi) despre copiii disparuti, face o analiza a cazului si il trimite organelor de Politie de pe intreg teritoriul SUA, in 20 de minute de la initierea sesizarii. Datele statistice releva ca 70% din copiii rapiti sunt ucisi in primele trei ore, de aceea difuzarea prompta a acestor cazuri este esentiala.

ICMEC este singura organizatie care a pus la punct un proces asistat de calculator de "imbatranire" a trasaturilor unui copil pentru a putea fi identificat la mai multi ani de la data disparitiei. Procesul este manual, dureaza 4-8 ore si este realizat pe computer utilizand programul Adobe PhotoShop si cateva elemente de referinta: fotografii ale parintilor, ale fratilor/surorilor, precum si o larga baza de date cuprinzand trasaturi faciale pe categorii de varsta si rasa.

RECOMANDARE
"Uniunea Europeana considera ca societatea civila poata sa sustina eficient autoritatile competente in cautarea copiilor disparuti si de aceea invita statele membre sa faciliteze cooperarea intre voluntari si oamenii legi. (...) Statelor membre li se recomanda sa schimbe intre ele informatii, pentru a cunoaste amploarea si evolutia fenomenului" - Rezolutia Consiliului UE - C283 din 09.10.2001

DE CE IN ROMANIA NU SE POATE
SINGURI. Cei care mai raman sa scotoceasca dupa copil la lasarea intunericului sunt voluntarii. Misiunea lor ar fi mai usoara daca ar fi indrumati din aer de elicopterul cu termoviziune
Va intrebati poate de ce trebuie sa ne comparam tot timpul cu altii? Pentru ca visam sa traim ca ei. Si pentru ca, ironic, macar in problema asta, a voluntariatului in gasirea copiilor disparuti, visul putea deveni realitate. In februarie 2004, Mircea Geoana, pe atunci ministru de Externe al Romaniei, contacteaza, intr-o vizita la Washington, "International Centre for Missing & Exploited Children" (ICMEC), exprimandu-si dorinta de a infiinta un centru regional in tara noastra, primeste raspuns scris din partea conducerii ICMEC, care se arata interesata de idee si care propune un proiect pe 4 ani, in doua faze. Pe termen scurt - infiintarea unui hotline, numirea unor manageri de caz si crearea unui site. La linia telefonica gratuita urmau sa fie raportate cazurile de disparitii (de catre parinti, dar si de catre Politie) si sa fie primite informatii legate de caz din partea populatiei. Managerul de caz ar fi trebuit sa faca legatura intre autoritati si societatea civila, sa urmareasca indiciile in fiecare caz in parte, sa ofere consiliere parintilor. Site-ul urma sa fie o baza de date cu imagini si informatii despre copiii disparuti pentru toti cei care au acces la Internet. In schimb, ICMEC se oferea sa organizeze cursuri de instruire cu ofiteri de Politie, procurori si cadre didactice. Pe termen lung, se propunea Romaniei infiintarea unui centru de informare pe problema exploatarii sexuale a copilului. Din toate acestea s-a realizat doar... trainingul, care a avut loc in martie 2004 si la care au participat 50 de ofiteri din 7 tari (vreo 20 din Romania). Un ofiter FBI iesit la pensie le-a prezentat modelul operational din SUA si cel promovat de "Child Focus" din Belgia, in cazurile de disparitii de minori. "Ca urmare, informeaza site-ul oficial «Child Focus», consiliera ministrului roman de Afaceri Externe a vizitat centrul din Belgia." Nu stim la ce concluzie a ajuns, cert este ca in scurt timp Mihaela Geoana, sotia ministrului roman de Afaceri Externe, devine reprezentant al ICMEC in Romania. Si mai departe? In octombrie 2004 a murit Vladut Tudor. In ianuarie 2005 - Mustafa Redivan. In septembrie 2005, Andreea Dodan e inca disparuta. Ca ea, inca 274 de copii, declarati de IGP. Ce ne impiedica sa avem un centru regional ICMEC in Romania? Resursele financiare, spune doamna Geoana. "Intr-un astfel de centru trebuie investiti 100.000 de dolari pe an." Nici 500 de euro de fiecare copil inca negasit. Dar chiar de s-ar strange fonduri, "Procuratura si Ministerul de Interne trebuie sa se puna de acord pentru promovarea unei legislatii asemanatoare celei belgiene", ne informeaza doamna Geoana. Cu siguranta ca treaba asta dureaza in tara noastra mai mult decat strangerea a 100.000 de dolari prin cheta publica... In luna octombrie, ICMEC va discuta din nou proiectul referitor la Romania.

UNIUNEA EUROPEANA SPRIJINA VOLUNTARIATUL
In ultimii ani, lupta impotriva disparitiilor de copii si a exploatarii lor sexuale a devenit o prioritate majora pentru UE. La initiativa presedintelui Belgiei, in septembrie 2001, Consiliul UE a adoptat Rezolutia privind contributia societatii civile la gasirea copiilor disparuti sau exploatati sexual (2001/C283/01). UE acorda importanta rolului societatii civile in cautarea copiilor disparuti si de aceea, se spune in textul Rezolutiei, "invita statele membre sa favorizeze cooperarea intre societatea civila si autoritatile competente".

Rezolutia prevede diferite forme de cooperare: o linie telefonica gratuita, accesibila nonstop, pentru culegerea informatiilor despre copiii disparuti sau exploatati sexual; organizarea de grupe de voluntari care pot participa la operatiunile de cautare a copiilor disparuti; sustinerea familiilor copiilor disparuti.

Statele membre sunt sfatuite sa schimbe intre ele informatii pentru a cunoaste amploarea fenomenului si pentru a putea studia evolutia acestuia. De asemenea, tarile membre UE sunt invitate sa prevada reglementari adecvate, conforme cu legislatia lor referitoare la anchete si urmariri, pentru a putea facilita transmiterea reciproca de informatii despre cazurile de copii disparuti sau exploatati sexual intre reprezentantii societatii civile si autoritatile competente. Acest schimb de informatii, se spune in Rezolutie, trebuie sa se faca garantandu-se securitatea sistemului si respectand protectia datelor personale.

S-A GASIT DEJA UN COPIL
Site-ul copiidisparuti.jurnalul.ro lansat luni, 5 august, a ajutat deja la gasirea unui copil dat disparut. Patrik Laurentiu Badea (foto), de 12 ani, a plecat de la domiciliul sau din Ramnicu Sarat la 12 iunie anul acesta, spunand ca se duce la joaca. Nu s-a mai intors. Cei de la Directia pentru Protectia Copilului Timis, afland de existenta site-ului copiidisparuti.jurnalul.ro, au cautat in baza de date toate numele de copii intalnite pe aceasta pagina web. Nu mica le-a fost surpriza cand l-au descoperit, printre copiii disparuti, pe Patrik. Baiatul fusese adus de doua saptamani intr-unul din centrele de plasament pentru minori din Timisoara. Imediat a fost sesizat Serviciul Urmariri al IPJ Timis. "Copilul exista in evidenta politiei pentru ca a fost prins la cersit la sfarsitul lunii august, cu cateva zile inainte de a ajunge in centru. E necesara o ancheta sociala, sa vedem de ce a plecat baiatul de acasa si in ce masura il putem reintegra pe copil in familia lui, sau macar in familia largita", ne-a declarat reprezentantul DGASPC Timis, Eugen Bucur. Patrik Laurentiu sustine ca a fugit de acasa pentru ca a fost batut de mama lui.
×