x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Copil dispărut acum 36 de ani

0
Autor: Ionela Gavriliu 19 Mar 2009 - 00:00
Copil dispărut acum 36 de ani


Titi era vesel si istet. Extrem de comunicativ si iubit. Toata lumea era pentru baietelul de 4 ani "pretena" lui, numai ca lumea s-a dovedit ca nu i-i e prietena. La 20 octombrie 1973, Titi a disparut fara urma, pe traseul de 200 de metri de la gradinita spre casa. Nimeni nu l-a mai vazut de-atunci. Dupa 36 de ani de la disparitie, familia spera ca baiatul, daca este in viata, sa fi pastrat amintirile cu ei si sa le dea un semn. Astazi, Titi ar avea 40 de ani.

Nici după 36 de ani familia Cristescu din Bucureşti nu poate uita acea zi caldă de octombrie. Şi acum mai au lacrimi de vărsat la amintirea copilului mijlociu, care le-a luat o parte din suflet când a dispărut fără urmă. Pentru că sunt siguri că undeva, în lumea acesta mare, Ţiţi trăieşte, au contactat un specialist şi i-au făcut băia­tului portretul-robot îmbătrânit.

SÂMBĂTA NEAGRĂ
În familia Cristescu, unde tatăl lucra într-o fabrică de ciorapi şi soţia era cro­i­to­reasă, cei trei copii aduceau bucuria în fiecare zi. Doru, băiatul cel mare, La­u­ren­ţiu sau Ţiţi, cu 9 ani mai mic, şi mezina, Eugenia sau Gina, cu doi ani mai mică decât Ţiţi.

Ştefan Cristescu, capul familiei, plânge de fiecare dată când trebuie să povestească ziua în care i-a dispărut băiatul. "Era într-o sâmbătă neobişnuit de caldă pentru octombrie. Se lucra sâmbăta şi copiii erau duşi la «săptă­mâ­nal». Eu nu obişnuiam să iau copiii de la grădiniţă, dar în ziua aceea am zis să-i fac o surpriză soţiei. Era zi de meci, juca Universitatea Craiova cu Dinamo şi am zis că, după ce duc copiii acasă, merg la naşu' să văd meciul. M-am dus să-i iau de la gră­diniţă pe Gina şi pe Ţiţi, care avea 4 ani şi 9 luni. Pe drumul spre casă m-am întâlnit cu soţia. I-am predat copiii şi am zis că o iau înainte, spre casa naşului. Pe drum, fe­tiţa cea mică i-a zis maică-sii că vrea nişte mere. Au trecut pe lângă o gheretă cu legume şi fructe de lângă Spitalul Bu­cur şi soţia a cumpărat un kilogram de mere roşii şi unul de mere galbene. În timpul ăsta, Gina a vrut să facă pipi. Mama i-a dat geanta lui Ţiţi, cât timp s-a dus cu fetiţa mai deoparte să o ajute", povesteşte tatăl, podidit de plâns. Eugenia, surioara lui Ţiţi, preia firul po­veştii care i-a marcat copilăria. "Mama m-a îm­bră­cat, a luat geanta din mâna lui Ţi­ţi, apoi el i-a zis că o ia înainte, să-l prin­dă pe tata. Mama i-a zis să nu plece, dar, când s-a întors, el era deja în faţă. Atunci l-am văzut ultima oară. Ştia drumul, era un copil foarte dezgheţat, nu era prima oa­ră când mergea pe drumul ce ducea printre două fabrici, "Dâmboviţa" şi "Pionierul", drept spre casă. A luat-o înainte. Mama a plătit merele şi a venit în urma lui."
Astfel că pe un traseu de nici 200 de metri, cu tatăl în faţă şi urmat de mama, de mână cu surioara, Ţiţi a dispărut. Ca şi când n-ar fi fost niciodată.

ANUNŢ ÎN PRESĂ - UNICAT ÎN RSR
"Mama a ajuns în scurt timp la bărbaţi, la meci, şi a întrebat de Ţiţi", continuă Gi­na, sora acestuia. "Au plecat să-l caute. Am mers imediat la Secţia 14 de poliţie. În momentul dispa­ri­ţi­ei, Ţiţi purta pantaloni pepit, avea pe deasupra o geacă maro cu glugă şi blăniţă şi căciuliţă cu dungi roşii. Ca semnalmen­te, Ţiţi avea părul şaten deschis, cu ochii căprui şi nasul borcănat. Avea mai multe semne particulare: după o ureche avea crescută o gâlmă din carne, iar degetele de la picioare nu erau dezlipite până la capăt, între cel mare şi al doilea era o pie­li­ţă ca la raţe. Pe coapsa dreaptă, căzuse cu fundul pe reşou, avea semn de la ar­su­ră. Familia Cristescu locuia atunci pe Stra­da Mitropolit Dosoftei, la nr. 22A, stradă care astăzi nu mai există.

Prin bunăvoinţa unui înalt demnitar, fost coleg de şcoală cu Ştefan Cristescu, s-a reuşit obţinerea unui anunţ în ziar. "Nu exista la vremea aceea să apară anunţuri de copii dispăruţi în Republica Socialistă România. La televiziune - sub nici o formă. A fost o raritate. De la Miliţie nu ni s-a dat nici un act, de-a lungul timpului. Pentru ei e un caz nerezolvat, pus deoparte, pentru noi - o rană deschisă permanent", explică tatăl.

PORTRETUL LUI ŢIŢI
Laurenţiu, alintat Ţiţi, era un copil descurcăreţ pentru vârsta lui. Învăţa de la fra­tele mai mare ce repeta acesta pentru şcoală şi era afectuos cu toată lumea. "Nu se poate să ne fi uitat, dacă a fost luat şi mai e în viaţă", spune tatăl convins. "Nu dormea decât cu mine. Dacă eu nu eram acasă, lucram de noapte sau altceva, îi zi­cea, dorm cu tine, dar pune pijamaua lui tata sub pernă. Într-o primăvară, soţia făcea curat de Paşti şi el a luat o farfurie şi a spart-o. Eu reparam nişte coteţe şi am auzit-o pe maică-sa: «Ţiţi, cum ai făcut?». Ţiţi a mai luat o farfurie şi i-a arătat mai­că-sii cum a făcut: «Uite-aşa», şi poc! Stă­team în curte comună şi era plăcut de toată lumea. Era o bătrână pe care o vizita şi care îl aştepta cu ouă fierte moi, cum îi plăceau lui, cu bomboane. Era febleţea ei", povesteşte bărbatul cu voce îmblân­zi­tă. În urma lui Ţiţi a mai rămas moţul şi un semn de carte pe care băiatul îl făcuse pentru mama lui, de 8 Martie. "Hăinuţele i-au fost date la verişori. Neştiind dacă e în viaţă sau mort... La preoţi am fost şi ne-au deschis carte şi au zis că e în viaţă...", adaugă Gina. Tatăl e convins că Ţiţi nu avea cum să se piardă. "Au fost cazuri în care ieşea din curte după un vecin, domnul Doboş, şi se trezea cu el în Parcul Li­bertăţii. Când îl întreba lumea dacă ştie să ajungă acasă, spunea că stă în curte cu aprozarul", explică tatăl.

CĂUTĂRI PE TOATE CĂILE
Cei care s-au ocupat de caz au fost mi­li­ţi­enii de la Secţia 14 din Sectorul 5 al Capitalei, astăzi Sector 4. Părinţii erau che­maţi cam la două săptămâni şi întrebaţi ce au mai aflat de băiat. "Se purtau ca şi cum noi am fi fost vinovaţi de ceva. De disperare am mers la ghicitor, clar­vă­ză­tor, orice ne-ar fi putut da vreun indiciu. Ni se spunea că o să-l găsim, dar trebuie să venim cu nu ştiu ce, trebuie să mai aducem nu ştiu ce. Un domn din Franţa despre care am citit în Flacăra ne-a spus că băiatul e decedat şi îngropat în albia unui râu. La o emisiune, am mers în zona în care a dispărut şi ne-au spus că de întâlnit ne vom întâlni cu Ţiţi, dar ne va căuta el", îşi împletesc speranţele tatăl şi fiica. O vreme, cei de la Secţia 16, de care familia Cristescu a aparţinut mai târziu, îi mai chemau pentru a identifica copii găsiţi pe stradă sau din orfelinate. "Ne aduceau copii ciungi, creţi sau negri care ar fi putut fi Ţiţi. Mulţi nu corespundeau ca vârstă. După câţiva ani, nu am mai primit nici un semn de la miliţieni", rememorează domnul Cristescu.

DOSARUL LUI ŢIŢI - ÎN EVIDENŢA PASIVĂ A POLIŢIEI
Dosarul cazului Cristescu se află la Bi­roul Investigaţii Criminale din Sectorul 4. Un dosar de vreo patru degete, cu poza lui Ţiţi ataşată şi cu file îngălbenite ale unor declaraţii care nu duc nicăieri.
"Nu au existat persoane care să fi văzut copilul după ce a plecat de lângă mama lui. Nici o informaţie de la data dispariţiei. Atunci au fost audiate peste 20 de persoane, fără rezultat. Gândiţi-vă că, după atâta timp, e foarte greu să mai facem ceva, dar la momentul respectiv dosarul a fost foarte bine lucrat", declară şefa Serviciului de Investigaţii Criminale Sector 4, comisar Mariana Bulai.

Conform procedurilor, un dosar de dispariţie trece în evidenţa pasivă după 20 de ani. Nu este închis, dar nu mai constituie o prioritate decât dacă apar informaţii noi. După încă 10 ani, cazurile sunt scoase din evidenţa informatică. Dosarul lui Ţiţi este unul din cele mai vechi dosare de dispariţie din Bucureşti. Conform comisarului Bulai, în 2005 s-au făcut verificări la penitenciare pentru a se vedea dacă e cineva care ar putea fi Laurenţiu Cristescu. Cum şi-ar fi putut da seama, e greu de spus. Părinţilor nu li s-au recoltat probe ADN, iar fotografia "îmbătrânită" a copilului nu e la dosar.
"Ce vrem noi acum? Sperăm ca el să citească articolul ăsta, să vadă pozele şi semnele particulare şi poate undeva, acolo, într-un sertăraş al memoriei să-i fi rămas ceva", încheie aceasta.

Aşa ar arăta acum Laurenţiu Cristescu, dispărut la 20 octombrie 1973
Inspectorul Florin Lăzău de la Servi­ciul Criminalistic al IPJ Bihor este singurul poliţist român specializat în "îmbătrânirea imaginii" ("age progression"). El a urmat, în vara anului trecut, un curs specializat în SUA.
Pentru a construi portetul lui Lauren­ţiu Cristescu la 40 de ani, criminalistul a avut nevoie de fotografia copilului la data dispariţiei, de foto­gra­fiile părinţilor lui la vârsta pe care dispă­rutul ar avea-o astăzi, dar şi de alte fotografii ale membrilor famili­ei, pentru a observa modificările de fizionomie în timp. Cei care pot da informaţii despre Laurenţiu Cristescu, Ţiţi, pot suna la redacţia Jurnalului Naţional sau la telefon 0745.046.711.

Citeşte mai multe despre:   special,   mama,   tatăl,   disparut,   titi,   cristescu

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Când ne ajută poziţia pruncului în burta mamei

Când ne ajută poziţia pruncului în burta mamei
Durerile de spate reprezintă cauza celor mai multe consultaţii la medici, ele produc cele mai multe concedii medicale în lumea largă. Acea poziţie ca a pruncului în burta mamei ajută pentru relaxarea spatelui și...

Poliția de Frontieră depistează persoane, după bătăile inimii, cu echipamente cumpărate de la apropiații generalului „Timpanul”

Poliția de Frontieră depistează persoane, după bătăile inimii, cu echipamente cumpărate de la apropiații generalului „Timpanul”
Galerie Foto Fiul patronului de la Mira Telecom, o entitate abonată, de ani buni, la contracte grele cu instituțiile din zona siguranței naționale, livrează, pentru Poliția de Frontieră, începând cu 9 noiembrie, dispozitive...

Cu semnătură, pe moarte călcând

Cu semnătură, pe moarte călcând
Galerie Foto „Refuz transportul la spital, îmi asum toate riscurile şi consecinţele, inclusiv decesul”.  Observaţia scrisă cu pixul transformă fişa de caz COVID într-un fel de certificat de deces. Pe care pacientul...

Parlamentarii termină mandatul cu datorii de aproape 100 de milioane de lei. Deputații au credite de 64 de milioane

Parlamentarii termină mandatul cu datorii de aproape 100 de milioane de lei. Deputații au credite de 64 de milioane
Galerie Foto Din cei 326 de deputați care își încheie mandatul de parlamentar luna viitoare, 180 au datorii pe persoană fizică, cumulate, în cuantum de nu mai puțin 63.726.506,51 de lei. Creditorii, ca...

Vineri, cartea „Teatru”, de Sidonia Drăgușanu. „Să scriu o piesă de teatru care să provoace scandal?! Dar ce fac pe urmă?”

Vineri, cartea „Teatru”, de Sidonia Drăgușanu. „Să scriu o piesă de teatru care să provoace scandal?! Dar ce fac pe urmă?”
Galerie Foto Jurnalul vă propune vineri o carte specială pentru iubitorii dramaturgiei, dar și pentru cei care vor să descopere un gen plin de acțiune, replici spumoase, amuzante și profunde: „Teatru”, de Sidonia...

Primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, consiliat de un „legionar” condamnat, în Germania, pentru două crime

Primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, consiliat de un „legionar” condamnat, în Germania, pentru două crime
Galerie Foto Clotilde Armand a anunțat, ieri, pe contul său de socializare, că a demis conducerile a trei direcții din cadrul Primăriei Sectorului 1, din Capitală. Printre structurile decapitate se numără și Poliția...

O inimă cu doar 6-8 extrasistole pe zi nu cere tratament

O inimă cu doar 6-8 extrasistole pe zi nu cere tratament
Profesorul doctor Horaţiu Moldovan a condus şi conduce secţii importante de chirurgie cardio-vasculară. A făcut inovaţii în tehnicile de chirurgie cardiacă, în disecţia acută de aortă, în anevrismele de...

ATI în flăcări, la Piatra Neamț. Tragedii la indigo, din cinci în cinci ani

ATI în flăcări, la Piatra Neamț. Tragedii la indigo, din cinci în cinci ani
Galerie Foto Incendiul de la Spitalul de Urgență din Piatra Neamț, unde, sâmbătă, și-au pierdut viața zece pacienți Covid-19, internați la Terapie Intensivă, ar fi pornit de la instalația de alimentare cu energie...

Bilanț la sfârșit de mandat. Jumătate dintre senatori termină legislatura cu datorii de peste 32 de milioane de lei

Bilanț la sfârșit de mandat. Jumătate dintre senatori termină legislatura cu datorii de peste 32 de milioane de lei
Galerie Foto Alegerile parlamentare bat la ușă, teoretic scrutinul urmând să aibă loc pe data de 6 decembrie, iar actualul Legislativ își încetează mandatul pe data de 21 decembrie. La patru ani de când au fost aleși,...

Risc major. De ce grăsimea face ravagii în caz de COVID. Dr. George Sirețeanu: Obezitatea înseamnă, practic, un sistem imun sabotat

Risc major. De ce grăsimea face ravagii în caz de COVID. Dr. George Sirețeanu: Obezitatea înseamnă, practic, un sistem imun sabotat
Galerie Foto „Gras și frumos”, expresie atât de des folosită de părinții și bunicii noștri, nu doar că nu mai este de actualitate, ba chiar a devenit motiv de îngrijorare în vremuri de COVID. Grașii de azi sunt mai...

Insula Belina și Brațul Pavel, declarate de Orban bunuri publice de interes național

Insula Belina și Brațul Pavel, declarate de Orban bunuri publice de interes național
Galerie Foto Cu fix o zi înaintea debutului campaniei electorale pentru alegerile parlamentare, Guvernul liberal a decis să declare celebrele proprietăți Insula Belina și Brațul Pavel drept bunuri publice de interes național,...

Lockdown cu curve, polițiști și boschetari

Lockdown cu curve, polițiști și boschetari
Galerie Foto București, seara de 9 noiembrie 2020, cu un ceas înainte de închidere. În limbaj polițienesc: „Cota X” minus 60 de momente. Capitala pare că așteaptă o sărbătoare morbidă. Blocurile sunt luminate în...

Mişcarea, medicamentele și somnul sunt necesare în terapia diabetului 

Mişcarea, medicamentele și somnul sunt necesare în terapia diabetului 
Diabetul este denumit ucigaşul tăcut, viclenia lui îl face să nu dea simptome mult timp. Boala macină organismul multă vreme căci, uneori, se descoperă şi după 10 ani. În terapia diabetuluide tip II sunt...

Nicolae Coande: „Poeziile sunt mesaje codate în sticlă, aruncate în mări interioare”

Nicolae Coande: „Poeziile sunt mesaje codate în sticlă, aruncate în mări interioare”
Galerie Foto Următorul volum propus din colecția Jurnalul cărților esențiale este „Dumnezeu, poet și protector al lumii”, de Nicolae Coande. Autorul ne transmite că „cei care credeau că în timpul secularismului...

După două luni de „mască în aer liber”, Guvernul și-a dat seama că nu are baza legală. Și a emis un OUG neconstituțional

După două luni de „mască în aer liber”, Guvernul și-a dat seama că nu are baza legală. Și a emis un OUG neconstituțional
Galerie Foto Timp de aproape două luni, autoritățile locale au fost nevoite să pună în aplicare mai multe hotărâri de Guvern prin care să oblige populația să poarte masca de protecție în spațiile deschise. Mai întâi,...
Serviciul de email marketing furnizat de