Coridorul 7 european se va finaliza in Delta

Problemele retelei de transport terestru in Europa au fost subiectele aduse in discutie marti, la Bruxelles, la o dezbatere publica organizata de Comisia Europeana. Europenii intentioneaza sa foloseasca Dunarea ca terminal pentru coridorul VII european si sa includa in retea cateva autostrazi si cai ferate de pe teritoriul Romaniei. Proiectele se lovesc insa de numeroase critici.

CONTROVERSE. Ca si coridorul 7 - canalul Dunare-Main-Rin - , intregul proiect TEN-T a atras foarte multe critici

DEZBATERE. La Bruxelles, participantii au insistat pe insemnatatea economica a retelei de transport pan-europeana

Aproape 200 de participanti din mai multe tari europene s-au inscris marti la dezbaterea publica organizata la Bruxelles pe tema retelei continentale de transport terestru - Transeuropean Network for Transport (TEN-T). Au venit reprezentanti ai diferitelor companii nationale si pan-europene, reprezentanti ai sindicatelor muncitorilor si constructorilor europeni, cativa dintre sefii de proiecte ai coridoarelor europene, ecologisti si cativa reprezentanti ai organizatiilor neguvernamentale europene, dar nici un europarlamentar. Din partea Romaniei, la discutii a luat parte doar directorul Asociatiei "Salvati Dunarea si Delta - Academia Catavecu", Dragos Bucurenci.

INCEPUTURI. Bazele proiectului TEN-T au fost puse in anul 1993, iar lucrarile propriu-zise s-au facut incepand din 1996. Reteaua, de transport continental include peste 75.000 de kilometri de autostrada, 78.000 de kilometri de cale ferata, 330 de aeroporturi, 270 de porturi maritime si 210 porturi fluviale in toata Europa. Proiectul TEN-T este un raspuns venit din partea Comisiei Europene la nevoile de dezvoltare a Uniunii Europene largite. Proiectul include, insa, si tari care inca nu sunt membre UE, precum Romania si Bulgaria, dar si state vecine ale Uniunii, precum cele din spatiul iugoslav sau ex-sovietic. La prima vedere un ambitios proiect european, menit sa imbunatateasca transportul catre tarile de pe continent, TEN-T este criticat de catre tot mai multe voci din spatiul european.

DEZBATEREA. Prin dezbaterea publica de marti, Comisia Europeana le-a dat liber la cuvant tuturor celor care ar fi avut pareri si amendamente pertinente la adresa proiectului. Majoritatea celor care au vorbit, insa, au fost reprezentanti ai diferitelor grupuri de afaceri din mai multe tari, care au expus pe larg avantajele pe care le-ar avea Uniunea daca tronsoanele construite in regiunile lor ar fi primele finalizate. Italieni, francezi, cehi, polonezi sau lituanieni au incercat sa arate cat de importante pentru TEN-T sunt portiunile de drum, cai ferate, canale navigabile care trec prin tarile lor si nu au avut retineri sa spuna fiecare ca tronsonul din tara lor este cel fara de care nu se va putea realiza niciodata o retea de transport in Europa cu adevarat puternica si bine facuta. Nimeni nu a vorbit despre proiectele care vizeaza Romania.

PERICOL. Traficul de pe canalul Sulina afecteaza si in prezent bio-diversitatea din Delta Dunarii

SINDICATELE. Muncitorii europeni au fost reprezentati de unele sindicate, care s-au aratat nemultumite de dead-line-urile impuse, de faptul ca se prefera muncitori comunitari, in conditiile in care in tarile vecine ale UE, dar care au fost si ele incluse in TEN-T rata somajului este extrem de ridicata. A atras atentia o companie elvetiana venita sa-si promoveze o inventie, un proiect realizat anul trecut, prin care pot fi salvati oamenii aflati intr-un tunel in care a izbucnit un incendiu. Dragos Bucurenci a ridicat problema unui tronson al TEN-T care trece prin Romania, in speta Coridorul VII European - canalul navigabil de mare adancime Dunare-Main-Rin. Dupa cum se stie, Dunarea este singurul fluviu european care nu are adancime optima garantata si pe care trebuie efectuate lucrari de dragare. In plus, pe portiuni intinse, nici latimea fluviului nu este cea dorita, astfel incat malurile vor fi sapate. Planurile actuale ar duce la distrugerea a 65% din siturile NATURA 2000 situate pe cursul Dunarii sau ar distruge ostroave de pe cursul inferior al fluviului, care vor si afecta biodiversitatea. Bucurenci a adresat cateva intrebari Comisiei, referindu-se la faptul ca bratul Sulina din Delta Dunarii a fost ales drept capat al Coridorului VII. Cresterea numarului de nave va duce la sporirea traficului pe un canal care se afla in inima unei rezervatii a biosferei si va afecta si mai mult biodiversitatea care nici acum nu se simte prea bine, a aratat Bucurenci. In plus, Comisia va trebui sa ofere lamuriri despre pozitia sa in cazul Bistroe. Si asta pentru ca, pe de o parte, s-a afirmat ca UE nu este de acord cu acest proiect in forma lui actuala, dar pe de alta parte, in planul comun de actiune UE-Ucraina se arata ca "cele doua parti vor participa activ la promovarea Dunarii in scopul folosirii intregului ei potential ca una dintre coloanele vertebrale ale transportului pe caile navigabile interioare europene".

PROBLEME. Ecologistii prezenti la dezbatere au cerut mai multa transparenta din partea organizatiilor europene in chestiuni legate de TEN-T. Ei au cerut ca astfel de dezbateri publice sa fie organizate si la nivel local, pentru ca in foarte multe zone nu se stie nimic despre intentiile UE. Au criticat, de asemenea, faptul ca proiectele au fost facute pentru a satisface exclusiv nevoile Uniunii si nu cele regional sau locale. In plus, s-a cerut participarea organizatiilor ecologiste si la elaborarea proiectelor, pe langa banci si alte institutii financiare si respectarea legislatiei de mediu a Uniunii Europene.