"Ne cunoaştem din vedere/ Căte clipe efemere/ Niciodată-n drumul lor/ Nu şi-au oprit mersul sigur şi grăbit/". Să facem totuşi un scurt popas. Avem de ce! Aşa vom putea asculta mai bine o "Inimă nebună" care tocmai a poposit in faţa noastră. Bătăile ei, asemenea unei "risipe de luceferi", ne-au făcut mereu atenţi că existenţa poate fi omagiată oricănd.
"Ne cunoaştem din vedere/ Căte clipe efemere/ Niciodată-n drumul lor/ Nu şi-au oprit mersul sigur şi grăbit/". Să facem totuşi un scurt popas. Avem de ce! Aşa vom putea asculta mai bine o "Inimă nebună" care tocmai a poposit in faţa noastră. Bătăile ei, asemenea unei "risipe de luceferi", ne-au făcut mereu atenţi că existenţa poate fi omagiată oricănd.
Ce este sufletul unui artist? Un vărtej rapid, ingemănare şi contopire a emoţiilor de tot felul, creator de bucurii sau tristeţi adănci? Sau⦠un raft ordonat de trăiri clare, lucide, tranşante? Oare in ce parte a Corinei Chiriac se ascunde iubirea? Sau IUBIREA, ca o stare de graţie, o cuprinde cu totul? Probabil sunt necesare mai multe vieţi pentru a omagia o artistă ce a străns (şi a impărtăşit lumii) taine ale multor mari arte: muzica, teatrul, compoziţia, grăirea cu patos. Inceputul nu a fost simplu, chiar şi pentru cineva născut intr-un cămin ce abunda de cultură. Tatăl său, reputatul compozitor Mircea Chiriac, n-o lăsa să cănte acasă. O a doua piedică: degetele mici de la măini, prea scurte pentru a stăpăni, aşa cum trebuie, pianul. Dar sufletul Corinei, ce a fredonat mereu "Tot ce nu te doboară te face mai puternic", abia aştepta să depăşească greutăţile. Şi a lăsat-o să urce in inimile tuturor romănilor, la Concursul "Steaua fără nume", din martie 1970. "Valurile Dunării" este melodia care a lansat-o pe Corina Chiriac in muzica uşoară. "Nimeni nu o mai căntase in registrul acestui gen. De atunci, Corina işi incheie toate concertele cu această melodie, care i-a marcat destinul. Să-ţi termini recitalul cu piesa care ţi-a deschis calea, asta spune foarte multe despre caracterul şi personalitatea acestei stele cu nume, Corina Chiriac", spune Simona Patraulea. Â
![](/mediaLibrary/images/2007-11-15/thumb300_chiriac_16nov2007.jpg)
Este inzestrată şi cu vocaţia prieteniei, consideră, printre alţii, medicul pasionat de artă Mircea Penescu. "E un talent extraordinar, are o fineţe a căntului şi a modului in care vorbeşte cum rar se intălneşte. In această lumea teatrală ea e extrem de naturală şi lucrul ăsta imi place enorm. Relaţia noastră -a sudat in timp, fiecare admirănd sincer cariera şi traseul celuilalt." "E şi acum tănără!", se spune despre Corina. Adevărat, insă e o tănără ce are naturaleţea de a valoriza inţelepciunea şi a o aşeza chezăşie zburdălniciei contagioase. Numele ei, deşi clădit in timp, a devenit, parcă pe nesimţite, o marcă naţională şi mai ales sufletească a romănilor. Ea este Corina. Şi atăt.
Opriţi timpul!
22 de melodii conţine CD-ul de colecţie care omagiază activitatea profesională a artistei Corina Chiriac. Cele mai "vechi" datează din anul 1971, la puţin timp după ascensiunea sa fulminantă. Iată o inşiruire care, cu siguranţă, vă va bucura sufletele: "Ne cunoaştem din vedere", "La balul de sămbătă seară", "Banii n-aduc fericirea", "Valurile Dunării", "Strada Speranţei", "Inimă nebună"", "Câest si bon", "Uită nostalgia", "Permiteţi", "Ani fericiţi", "In locul tău", "Va veni o clipă", "Opriţi timpul!", "Vulture de-aramă", "Nu mă uita de tot", "Inimă, nu fi de piatră", "Iţi mulţumesc", "Trenul fericirii", "Nu te enerva", "Nu, nu, nu!" "Unde erai?" şi "I am Corina". Printre compozitorii ce şi-au pus amprenta asupra destinului căntăreţei, oferindu-i melodii care se fredonează şi astăzi, se numără Marius Ţeicu, Vasile Veselovski şi Ion Cristinoiu.