Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Mai mult, vrea acum să adauge și alte produse pe lista prețurilor plafonate. Efectele acestui plan guvernamental nu au lăsat însă mai mulți bani în buzunarele oamenilor pentru că marii comercianți au găsit metode să-și protejeze profiturile, după cum anticipa Jurnalul încă din vara anului trecut. Plafonarea acestor prețuri s-a făcut fără o analiză a costurilor de intrare și a profiturilor pe toate filiera de produs, pornind de la producător și continuând cu transportatorii, procesatorii și, în final, cu retaileri. Acest lucru era și imposibil de realizat, pentru că la noi nu funcționează filiera de produs și Consiliile pe filiera pe produse.
În urmă cu mulți ani, Guvernul stabilea printr-o ordonanță o serie de măsuri privind reglementarea piețelor produselor agricole și agroalimentare. Acestea vizau 16 produse agricole, printre care cerealele și produsele procesate din cereale, oleaginoasele și produse procesate, sfecla de zahăr, zahărul și produsele procesate, cartoful și produsele procesate, legumele și fructele proaspete, carne de pui, porc, vită, laptele, ouăle etc. Pentru fiecare din aceste produse, pe toată filiera, de la producător la retaileri trebuia să existe o evidență foarte clară a costurilor de producție, a adaosurilor comerciale și a profiturilor. Pentru aceasta urmau să se înființeze Consiliile pe produse.
Consiliile reunesc reprezentanţii tuturor partenerilor pe filieră
Ele urmau să aibă un rol extrem de important în stabilirea politicii agricole pentru fiecare din cele 16 produse agricole. Consiliul pe produs, ca organism instituţional în sistem de parteneriat public-privat, reuneşte reprezentanţii tuturor partenerilor pe filieră - producători agricoli, procesatori, depozitari, comercianţi, utilizatori - cât şi reprezentanţi ai autorităţilor publice cu atribuţii în organizarea şi reglementarea pieţelor. De asemenea, se mai stabilea că la reuniunile Consiliilor pe produse să participe, ca invitaţi permanenţi, reprezentanţi ai Institutului de Cercetare Dezvoltare Agricolă Fundulea, Academiei de Ştiinţe Agricole și Silvice, Institutului de Bioresurse Alimentare, Institutului de Chimie Alimentară, Institutului de Economie Agrară și ai Comisiei Naţionale pentru Gradarea Cerealelor.
Un sprijin pentru realizarea politicii sectoriale
Utilitatea acestor consilii este evidentă în actuale condiții când se vorbește despre plafonarea prețurilor pentru că ele asigurau un grad mare de reprezentativitate pe întreaga filieră şi urmăreau, în principal, realizarea şi implementarea strategiilor şi politicilor de piaţă sectoriale. Consiliile pentru cele 16 categorii de produse trebuiau să propună măsurile şi instrumentele de reglementare pentru fiecare filieră, precum şi resursele financiare necesare, în vederea aprobării acestora de către Guvern.
O singură filieră de produs înființată
Înființarea filierelor de produs a rămas doar o promisiune. Singura realizată a fost cea pentru zahăr, dar a dispărut rapid și asta. În ceea ce privește activitatea Consiliilor de produs, ea este inexistentă, deși acum negocierile Guvernului pentru plafonarea unor prețuri ar fi trebuit purtate cu aceste consilii unde se regăseau toți actorii.
Lista produselor cu prețuri plafonate
Ordonanţa de Urgenţă nr. 67/2023 privind instituirea unei măsuri cu caracter temporar de combatere a creşterii excesive a preţurilor la unele produse agricole şi alimentare a intrat în vigoare pe 1 august 2023 şi viza 14 grupe de produse alimentare: pâinea, laptele de vacă proaspăt, brânză telemea de vacă vrac, iaurt simplu din lapte de vacă, făină albă de grâu, mălai, ouă, ulei de floarea-soarelui, carne proaspătă de pui, carne proaspătă de porc, legume proaspete vrac, fructe proaspete vrac, cartofi proaspeţi albi vrac, zahăr alb tos. La finele lunii octombrie, Guvernul a aprobat prelungirea cu 90 de zile a măsurii de limitare a adaosului comercial la unele alimente, incluzând şi noi produse în această listă, în total fiind 21. Astfel, lista produselor cu adaos comercial plafonat a fost extinsă cu: orez - bob rotund, cozonac, bulion de roşii, smântână 12% grăsime, margarină, drojdie, pere, usturoi şi carne tocată.
Sectorul agricol românesc este marcat de mari dezechilibre, iar asta face ca noi să fim un exportator net de materie primă şi un mare importator de produse procesate. Din această perspectivă, preţurile produselor alimentare vor continua să crească în România. Aceasta este o tendinţă mondială, dar în cazul nostru ea este amplificată de dependenţa, tot mai puternică, de partenerii externi.
„După 34 de ani nu avem o filieră pe produs și rămân surprins că nu se discută despre ea şi nici despre lanţul de procesare în zona agro-alimentară, lanţ care ar trebuie să creeze plusvaloare, atât pentru fermieri şi procesatori, cât şi pentru consumatori. Săptămâna viitoare vor transmite Ministerului Agriculturii o analiză despre cum ar trebui să funcționeze o filieră de produs. Trebuie să le facem pentru 8 produse de bază din coșul zilnic, după care să le extindem și la celelalte produse. La ora asta, din cei 800.000 de fermieri care sunt înscriși la APIA pentru a primi subvenții, 235.000 sunt în incapacitate de plată. Dacă vor fi executați, li se va lua terenul. Acum trebuie găsite soluții pentru salvarea lor, dar trebuie făcută o strategie reală în acest domeniu, bazată pe cifre. Avem 270.000 de fermieri peste 70 de ani înscriși la APIA și care adună peste 2 milioane de hectare. Noi avem o mare problemă privind performanța în agricultură. Filiera de produs ar asigura controlul tuturor cheltuielilor și îmi permite să intervin pe lanț unde văd că sunt probleme. Plafonarea prețurilor practicată acum și pe care Guvernul vrea să o prelungească nu are în spate o analiză economică”.
Nicu Vasile, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România
Din păcate, filierele de produs și Consiliile de produs nu funcționează. În general, la noi organizațiile profesionale sunt foarte slabe și ele sunt active mai mult prin prezența liderilor, dar dacă aceștia nu au în spate un corp de specialiști care să ajute sigur că și rezultatele sunt slabe. Pe de altă parte, la noi lanțurile economice sunt foarte lungi și atunci este foarte greu ca la capătul lui să reducă prețurile. Pentru asta avem nevoie în agricultură de ferme cu sisteme integrate de producție și cu propriile lanțuri de desfacere, așa cum există în Occident. Atunci putem avem un control al costurilor și le putem menține la un nivel cât mai scăzut pentru a putea veni în piață cu prețuri competitive care să asigure și profitabilitatea fermierilor”.
Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu Șisești
