Cramele ecologice, hulite de olteni

Supravietuirea cramelor mehedintene Oprisor depinde de investitia casei de vinuri Carl Reh. Toamna, satenii ar vrea sa-si vanda mica productie la crama nemteasca, dar nimeni nu le mai primeste strugurii hibrizi. Prea saraci si fara habar de fondurile europene, taranii injura soiurile nobile, tratate ecologic, cu balega de Franta.

Acum opt ani, Carl Reh Winery, lider intre producatorii germani de vinuri premiate, a ales pentru prima data sa treaca Rhinul si sa "ocupe" 320 ha, din care 95 ha de vie, tocmai in sud-estul Europei, in satul Oprisor, judetul Mehedinti. Nemtii au colindat Romania, adunand vin vrac pentru export, pana in ’96, cand s-au stabilit in Oltenia, la cramele Oprisor. Asezarea, clima, posibilitatile de extindere i-au convins pe investitorii germani sa faca aici prima ferma ecologica din Romania. Din ’98 au investit 5 milioane de euro, plus 950.000 euro de la SAPARD. "Deocamdata trecem printr-o perioada de tranzitie, ingrijim biologic solul, frunzele. Consideram ca suntem in al doilea an de productie cu struguri ecologici, dar inca n-am capatat dreptul de a purta tidula de vin ecologic", spune Rodica Capatana, director tehnic al societatii.

SOI HIBRID, OTRAVITOR. Cand vine vremea strugurilor, oltenii din Oprisor mustesc de invidie. Privesc spre dealurile cramelor si ofteaza cu nemultumire. Fiecare satean are cateva pogoane de vie hibrida si putini dintre ei pot sa mearga la "nemtii" lui Carl Reh sa-si vanda strugurii. Marele proprietar primeste doar soiuri nobile. "Noi crestem vita romaneasca, rezistenta si ne facem vinul nostru, sanatos, fara sulf si zahar", zice nea Toader, sever si tantos ca un argat privind peste mosie. Dupa Revolutie, Toader a capatat 15 ari de hibrid si, de-atunci, in fiecare toamna umple butoaie cu vin pentru familie si relatii. Tot el isi tuguie buzele, cu superioritate: "Adica vinul din hibrizi are alcool mitilic si provoaca cancer?! Ca asa zic astia de la combinat. Da’ pana acum de ce nu facu nimeni cancer si nici nu-l duru capu’? Sa vezi matale ce dureri de ficat ai sa ai de la vinul lor cu sulf. Mie mi se increteste limba, nu pot sa-l beu".

MAI BUNI DECAT GERMANII. In Germania, ar fi foarte greu sa se faca struguri ecologici din cauza ca ploua foarte mult si apar o multime de boli ce trebuie tratate chimic. In Romania, clima e mai uscata, iar in lunile periculoase, august si septembrie, la Oprisor nu cad ploi abundente. Anul trecut, cramele din Oprisor au produs 3,5 milioane litri de vin, din care au exportat vrac 3,2 milioane. Singurul vin exportat in sticla e "La Cetate", produs de premiu. La Oprisor, nemtii detin doar vita-de-vie ingrijita ecologic, insa imbuteliaza si vinuri din struguri nobili, cumparati de la particulari sau de la diferite podgorii din tara.

BALEGA DE FRANTA. Romanii, gestionari si paznici, trebuie sa trateze podgoriile numai cu ingrasaminte organice, unghii de cal si "medicamente" de contact, care nu se regasesc in vin. Anul acesta, conducerea cramelor de la Oprisor a plecat in strainatate sa caute balega de vaca, din cauza ca alti producatori de vin au cumparat primii gunoiul de grajd din Romania. "Nu costa mult, insa numarul fermelor de animale a scazut. In primavara, abia am reusit sa gasim mranita (balega de vaca) in tara. Dar ne-am asigurat ca pentru urmatorii ani vom gasi balega de vaca in Franta", recunoaste Rodica Capatana. Ambitia germanilor e sa obtina in patru ani certificatul care atesta ca vinurile de la Oprisor fac parte dintre cele mai sanatoase de pe piata europeana. O companie franceza, Ecocert, primeste 4.000 de euro pentru a verifica o data pe an productia, solul si via de la Carl Reh Winery Romania. "Aceasta zona e perfecta pentru vinurile rosii, iar metodele ecologice aplicate duc la obtinerea unui vin de top", sustine directoarea Capatana.

RAZBUNAREA MICUTILOR. Carl Reh, intemeietorul casei de vinuri germane, a murit in 1962, insa oltenii sustin ca l-au vazut anul trecut plimbandu-se prin crama. "Carl batranul mi-a aratat pe o caseta video cum au privatizat est-germanii podgoriile lor si mi-a explicat ce mare prostie am facut noi, romanii, ca am lasat multe vii in paragina dupa ’89. Carl vine mai des la crama, dar pe Reh, ala mai tanar, nu l-am vazut decat o data", spune domnu’ Mitrache, proprietar a 15 ari de vita-de-vie, soi hibrid. Mitrache nu stie ca exista un singur proprietar, Carl Reh. El si alti mici proprietari din satul Oprisor au raca pe cramele Carl Reh. Motivul? Noul proprietar e din strainatate, administratorii sunt din Bucuresti. Viile lui Carl produc 10 tone de struguri la hectar, iar vinurile "care incretesc limba" primesc trofee la concursuri internationale. Invidia localnicilor nu s-a oprit la vorbe. Unii sateni chiar au trecut la fapte. Cineva a pus foc pe casa sefului de ferma, altcineva a tavalit gradina de legume a personalului din crama. Micii producatori din Oprisor nu se gandesc sa renunte la via lor hibrida, s-au izolat in sat si privesc dezgustati la dealurile cu vita nobila. Stau pe marginea drumului si barfesc investitia neamtului. Cu totii asteapta in zadar sa moara capra vecinului Carl Reh de la Oprisor.

PIEDICI

"Solul, clima, viile sunt excelente la Oprisor. Cu oamenii locului ne-a fost cel mai greu sa ne intelegem. Nu vor sa vina la lucru, spun ca ne pricopsim de pe urma lor" - Rodica Capatana, director executiv

NORME UE

Legea vinului si documentele de aderare la UE prevad defrisarea viilor hibride. Producatorii care vor renunta la plantatiile hibride vor primi o prima de abandon si, gratuit, material saditor din soiuri nobile pentru a replanta terenurile defrisate. Viile familiale, destinate in special consumului si nu comercializarii, vor putea fi pastrate doar pe suprafete de maximum 0,10 ha, pe terenurile de langa casa. Romania a obtinut o perioada de gratie de opt ani pentru a-si inlocui culturile de hibrizi cu cele de vita-de-vie nobila.

Pentru ca tara noastra sa recastige pietele occidentale este necesara restructurarea viilor, in principal, prin reintinerirea plantatiilor.

TIGANII LA CULES DE RIESLING

Langa sosea, 10 hectare de vie au incaput pe mana fratilor Branzan. Cand au cumparat-o era in paragina, serpii misunau printre butuci. Azi, pe randurile cu Feteasca Regala si Riesling Italian, tiganii din Vrata, satul vecin, muncesc plini de veselie. Puradeii pocnesc din petarde in galetile cu struguri, femeile chiuie speriate si taie ciorchinii cu briceagul. Barbatii cara caldarile pline, rugandu-se la Dumnezeu sa le ajute la cules, doar or termina mai repede norma. "Suntem baptisti de la Ioan Botezatorul si multumim Domnului ca si-a coborat harul asupra satului nostru. De cand ne-am botezat, la noi in sat nu se mai fura, nu se mai omoara si fiecare cauta sa munceasca. Inainte mergeam la sarbi, ca ne plateau bine, dar acuma-i cu viza si tre’ sa lucram in vie. Pe bani putini, 200.000 pe zi", spune Rafael Stanescu, stergandu-si resemnat cutitul de camasa. "Lasa, ba, ca voi vreti sa munciti ca-n comunism si sa fiti platiti ca-n capitalism", i-o taie Marin Branzan. Cei trei frati sunt printre putinii localnici care vad cu ochi buni afacerea Carl Reh; ei vand strugurii la cramele Oprisor.