Creşterea taxelor alungă investitorii

Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2011-2013 nu are o bază reală pe care să se susţină şi lasă în suspans o serie de elemente foarte importante, potrivit unei analize a Jurnalului Naţional. În plus, se ridică semne de întrebare în privinţa anului 2012, când se previzionează creşteri masive ale investiţiilor şi ale cheltuielilor sociale. Întâmplător, 2012 este anul alegerilor locale şi parlamentare.

Patronatele sunt nemulţumite că nu au fost consultate la realizarea unui document atât de important pentru viitorul României în următorii ani, sindicatele nu ştiu dacă va continua politica de expansiune a bazei de impozitare, ceea ce ar afecta noi categorii profesionale, în vreme ce analiştii consultaţi consideră că ar trebui schimbată întreaga filosofie fiscală, astfel încât să se găsească noi surse de creştere economică în locul creditării, care nu va mai reveni niciodată.
În plus, absolut toţi cei consultaţi susţin trecerea de la împărţiri mecanice de bani la asumarea de proiecte naţionale pe bază de politici publice.

Mediul de afaceri a cerut de mai multe ori în ultimii ani proiecţii bugetare multianuale. Ba chiar aceasta este o condiţie stipulată în scrisoarea cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi trebuia aprobată până la 31 mai. Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), dă câteva exemple de elemente importante asupra cărora există dubii dacă sunt sau nu prinse în document. "Impozitarea averilor, anunţată de UNPR (Uniunea Naţională pentru Progresul României - n.r.) ca o concesie de la Guvern, va fi sau nu? E normal aşa? Şi discutăm despre ceva ce va fi aplicat exact în următorii trei ani. Un alt exemplu: ministrul Agriculturii spune că va amenda terenurile nelucrate.

Cum le afli pe astea? Aşa o să vină unul şi va săpa într-un colţ un metru pătrat şi va zice că e lucrat. Până acum, Strategia înseamnă numai semne de întrebare. Şi asta la ce ştim, că poate mai sunt elemente pe care nu le ştim", continuă Pârvan. Problema este abordată şi de Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR). El crede că nu trebuie să crească fiscalitatea şi, concomitent, să fie ţinute în frâu cheltuielile în sectorul bugetar. Din cauza fiscalităţii, oamenii de afaceri încep să-şi mute firmele în Ungaria şi în Bulgaria.

Pârvan ridică şi o întrebare: "Când vom investi pe politici publice?". Şi ne dă şi câteva exemple: "Terminăm o dată cu şcolile? Ne propunem ca până în 2013 să fie toate autorizate? Spitalele, vom avea unul la nivel judeţean la standarde europene?". Investiţiile sunt punctul central pe care se bazează şi Nicolescu. "Strategia fiscală trebuie să pună accentul pe reevaluarea investiţiilor şi în primul rând să se concentreze pe infrastructură (...)."

Pe de altă parte, analistul Ilie Şerbănescu, fost ministru al Reformei, crede că Strategia este o simplă bucată de hârtie fără valoare, cum sunt şi multe alte strategii adoptate de România şi care nu se aplică. "Din punctul de vedere al Guvernului, au valoare doar programele, potrivit Constituţiei, pentru că pe programe poate fi tras la răspundere", spune Şerbănescu. Analistul se pronunţă pentru introducerea cotei progresive, acelaşi lucru susţinut de penultimul ministru de Finanţe, Sebastian Vlădescu. Acesta a fost, în principal, şi motivul pentru care a fost remaniat de PDL.

"În al doilea rând, creşterile economice pe baza cărora e făcută nu sunt realiste. Nimic nu se schimbă în structura fiscală ca să pot să cred că în condiţiile actuale ceva ar împinge economia să crească. În esenţă, ar trebui ca întregul eşafodaj fiscal să fie aşezat. Trebuie deduceri pentru investiţii. Se zice că se menţine cota unică. Ce ne-a adus? Dezvoltarea din 2004-2008 nu e datorită cotei unice, e ofensiva bancară străină. Când a dispărut, a dispărut şi creşterea. Ce facem noi să înlocuim aceşti bani? Pentru că aceasta nu va mai veni niciodată."
Potrivit documentului, cota unică şi contribuţiile la asigurările sociale nu vor fi modificate până în 2013, însă documentul nu precizează şi care va fi nivelul TVA, care a fost majorat în iulie de la 19% la 24%.

Detaliile Strategiei, ajunsă în posesia Mediafax, îi nemulţumesc şi pe sindicalişti. "Asta e strategie bugetară, nu strategie fiscală. Nu ştim dacă se va continua politica de expansiune a bazei de impozitare, deci dacă şi alte categorii profesionale vor avea de suferit", a declarat Bogdan Hossu, liderul Cartel Alfa. Pe Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), îl intrigă faptul că Strategia nu stimulează deloc munca din cauza fiscalităţii ridicate. "Cred că până la urmă Guvernul a rămas la teza că e mai bine să nu faci nimic şi preferă să aştepte să iasă alte ţări din criza economică, să ne tragă după ele", a mai spus Dumitru Costin. În schimb, Vasile Marica, preşedintele Sed Lex, unul dintre sindicatele celor din administraţie, e nemulţumit de concedieri.

"Ştiam de anul trecut că vor mai pleca 94.000 de oameni din sistemul bugetar. Despre redistribuirea fondurilor, e o păcăleală, pentru că ei redistribuie nişte bani fără să facă nici o cheltuială şi spun «luăm de la bogaţi şi dăm la săraci» sau «vă anulăm nişte drepturi şi vi le dăm în grila de jos, până la 20 de milioane vă creştem, de la 20 de milioane în sus nu vă mai creştem»", a spus Marica.
Potrivit Strategiei fiscal-bugetare, numărul mediu de salariaţi va scădea în acest an cu peste 100.000 de persoane, la 4,6 milioane de angajaţi.

Strategia mai prevede o creştere cu 7% a cheltuielilor bugetare în 2012, an electoral, când este estimată o creştere economică de 3,9%, sumele suplimentare fiind alocate în principal pentru investiţii, asistenţă socială şi personal. În 2011, majoritatea capitolelor bugetare au cheltuielile îngheţate. Cheltuielile de personal sunt estimate să scadă în 2011 la 40,2 miliarde de lei faţă de 42,15 miliarde de lei în acest an, pentru ca în 2012 să revină uşor peste nivelul din 2010, respectiv la 42,2 miliarde de lei. Creşterea din 2012 este de 5%, cu un punct procentual peste avansul estimat al PIB. Cheltuielile de investiţii sunt estimate la 33,93 miliarde de lei anul viitor, iar în 2012 acestea ar putea urca cu aproape 8 miliarde de lei, la 41,78 miliarde de lei. Similar, cheltuielile cu asistenţa socială vor urca uşor anul viitor, de la 68,16 miliarde de lei la 68,96 miliarde de lei, pentru ca în 2012 să avanseze mult mai solid, până la 72,25 miliarde de lei. În 2012 sunt alegerile locale şi cele parlamentare.

Documentul stipulează că va reduce anul viitor nivelul de cheltuieli acoperite de la bugetul de stat pentru Educaţie, Agricultură, Apărare, Interne şi Economie şi va majora alocaţiile ministerelor Muncii, Transporturilor şi Mediului, calculate ca pondere în PIB comparativ cu bugetele din acest an.

Legea pensiilor, trimisă la judecata Curţii Constituţionale
PSD a anunţat ieri că va contesta legea pensiilor la Curtea Constituţională înainte ca aceasta să fie trimisă la promulgare. "Sunt câteva motive pentru care noi considerăm că legea încalcă Constituţia desfiinţarea pensiilor ocupaţionale ale militarilor, ale poliţiştilor şi obligarea cuprinderii în sistemul public de pensii şi a judecătorilor. Suntem convinşi că această sesizare îşi va găsi un răspuns favorabil prin declararea legii sistemului public de pensii ca fiind neconstituţională", a spus ieri deputatul PSD Ioan Cindrea. El a apreciat că această lege va aduce prejudicii enorme pensionarilor, prin scăderea dramatică a puterii de cumpărare, precum şi prin înăsprirea condiţiilor de pensionare anticipată şi de invaliditate. Proiectul legii pensiilor a fost adoptat miercuri seară de deputaţi fără ca principalele amendamente ale opoziţiei stabilirea punctului de pensie la minimum 45%

din salariul mediu brut şi stabilirea la 63 de ani a vârstei de pensionare a femeilor, să primească un vot favorabil. Nemulţumiţi de aceste voturi, reprezentanţii opoziţiei au părăsit sala de şedinţă, după care au contestat valabilitatea voturilor care ar fi fost date în lipsă de cvorum. Singura modificare importantă făcută de deputaţi a vizat reducerea cu doi ani a vârstei de pensionare pentru persoanele care au locuit cel puţin 30 de ani în Baia Mare, Copşa Mică şi Zlatna sau pe o rază de opt kilometri în jurul acestor localităţi şi includerea în sistemul public de pensii a celor care realizează venituri din drepturi de autor.

● Aniela Nine

"Prin sistemul de parteneriate public-private se pot atrage cel puţin 5-6 miliarde de euro pentru autostrăzi şi proiecte energetice"
Ovidiu Nicolescu, preşedinte CNIPMMR

"Noi plătim gaura de la pensii, fără a fi de vină, prin majorarea TVA. De ce nu se înţelege asta? Ar trebui revenit la cota progresivă"
Ilie Şerbănescu, analist economic

"E inacceptabil să se adopte în Guvern şi să nu o cunoască în prealabil toată ţara. Strategia înseamnă numai semne de întrebare"
Cristian Pârvan, secretar general al AOAR