Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Exista oricum o criză europeană, atât a lemnului, cât și a energiei, dar la problemele care oricum ar fi afectat și țara noastră s-au adăugat altele care puteau fi evitate. Un calcul cinic făcut de potențialii câștigători ai acestei situații arată că rețeta de succes din anii 90 se aplică acum, în cazul pădurilor: se falimentează sectorul economic, astfel încât pădurile să ajungă la un preț derizoriu și deținerea lor să fie nerentabilă, până reușesc să le cumpere alții, „pe 2 lei”. La fel s-a întâmplat cu terenurile agricole, cu fabricile și uzinele, după 1990. În timp ce Executivul s-a prefăcut că nu înțelege blocajul pe care l-a creat pe piața lemnului, printr-o Hotărâre de Guvern de anul trecut, se poate observa că mai mulți politicieni sunt mari proprietari de păduri și unii au pregătit deja terenul, prin inițierea unor legi, pentru a se extinde, în scurt timp.
Plafonarea prețului pentru lemnele de foc a dublat costurile acestui combustibil, în toamna anului trecut. Ordonanța 134 din 5 noiembrie 2022, în loc să ajute populația să cumpere lemne mai ieftin, a reușit să blocheze piața și să lase oamenii fără soluții de încălzire, în plină criză mondială a energiei. Deși guvernanții și-au dat seama că e greșită măsura, în loc să-i aducă modificări în Parlament sau s-o abroge, au preferat s-o ignore, astfel încât prețul lemnelor de foc a fost plafonat doar teoretic la 400 de lei pe metru cub, dar s-a vândut și la preț de două ori și jumătate mai scump, dacă s-a mai găsit. Mulți au preferat să nu mai vândă, pentru că legea nu poate fi respectată, prețul real al lemnului fiind plafonat fără costurile pe care le presupun procesarea și transportul.
Pe de altă parte, s-a produs un blocaj și în legătură cu tăierile de copaci, printr-o OUG care putea fi evitată, ceea ce a adâncit criza din România.
Primele măsuri pentru scăderea prețurilor
Parlamentul României a adoptat abia cum o lege pentru modificarea Codului Fiscal, astfel încât să fie redusă cota TVA la 5% pentru masa lemnoasă destinată încălzirii. Vor beneficia de această reducere de TVA lemnele de foc, peleții, brichetele, rumegușul, deșeurile și resturile de lemn. „Legea a fost trimisă pentru promulgare și reprezintă un succes al argumentelor Asociația Industriei Lemnului - Prolemn în criza creată din toamna anului 2022, în care am arătat că soluția nu este plafonarea prețurilor lemnului de foc și peleților - conform OUG 134/2022 -, ci asigurarea necesarului de resursă în piață și măsuri reale de sprijin pentru populație”, a explicat, pentru Jurnalul, Cătălin Tobescu, președintele Asociației Prolemn, a proprietarilor de păduri din România.
Totuși, cauzele care au creat criza lemnului de foc în toamna anului 2022 continuă să producă efecte. Având în vedere ponderea consumului de lemn de foc în sectorul de încălzire, în toate formele sale, măsurile de eficiență și securitate energetică pe acest segment sunt foarte importante.
Energia din biomasă reprezintă cea mai semnificativă fracție, peste 42% în sectorul de încălzire, în timp ce restul se împarte între gaze naturale, energie electrică, GPL, cărbuni etc. Măsura de reducere a TVA nu este suficientă. În continuare trebuie luate măsuri concrete pentru asigurarea disponibilității masei lemnoase pentru populație și industrie, iar prețurile resursei de lemn rămân mari.
Pe cine ajută blocajele din piață
Dincolo de toate problemele create prin blocajele impuse de legi care ar fi putut să nu existe în România, unii vor profita de falimentul proprietarilor de păduri care nu-și vor mai permite să le întrețină. „Cu siguranță, criza din sector și faptul că proprietarii sunt blocați să aibă uzufructul proprietății lor, va duce la un val de vânzări. Un proprietar care e blocat doi ani și nu are vânzări ia decizia să vândă, iar prețul unui hectar de pădure scade foarte mult. Mediul acesta atât de neprietenos îi determină mai ales pe micii proprietari să vândă ieftin, astfel încât marii proprietari să poată cumpăra cât mai mult. Și terenurile agricole, și pădurile s-au vândut ieftin. Prin aceste blocaje, proprietarii sunt determinați să renunțe la păduri, fondul forestier fiind blocat în evaluare de mediu, în timp ce proprietarii continuă să aibă costuri mari. Doar pentru pază se plătesc 200-300 de lei la hectar”, mai explică Tobescu.
Situația se va înrăutăți spre finalul anului, din cauza unei Hotărâri de Guvern din luna martie, care va bloca tot. Asociația proprietarilor de păduri va solicita noului Executiv să modifice hotărârea fostului guvern, pentru că încă mai este timp.
„Blocajul evaluării de mediu încă nu își arată efectele. S-au blocat amenajamentele. În fiecare an se revizuiesc circa 10% din amenajamentele silvice, iar executivul a dat, în martie, o Hotărâre de Guvern care prevede revizuirea tuturor amenajamentelor silvice, inclusiv a celor care au aviz de mediu. Prin acel HG se dă un termen de 9 luni pentru revizuire, astfel încât, în decembrie 2023 se suspendă aplicarea amenajamentelor silvice pentru circa 70% din suprafața totală a pădurilor din România. E ca o bombă cu ceas. În decembrie se va vedea efectul pe 70% din păduri, până acum fiind doar de 10%. Abia atunci vom vedea criza. Se poate rezolva prin altă HG care să o anuleze pe cea din martie. Dacă e un guvern care să vrea să facă ceva, are timp să renegocieze cu UE și să refacă acel HG, până în decembrie”, explică reprezentantul Prolemn.
În acest moment, aproape jumătate din numărul total al gospodăriilor din România, respectiv 3,5 milioane de gospodării din totalul de 7,5 milioane, au încălzire pe bază de lemne, iar în aceste gospodării se concentrează aproape 10 milioane de români, cei mai mulți reprezentând populația săracă din zonele defavorizate.
Reacții în lanț și pierderi la PIB
Faptul că scade TVA cu 5% ar putea să nu aducă decât unele scăderi de prețuri pe termen scurt, iar cei care vor avea mai mult de suferit sunt tot românii săraci, din categoriile defavorizate. „Prețurile au rămas aproape de nivelul din toamna anului trecut, între 500 și 700 de lei metrul cub. Prețurile sunt în continuare mari, ceea ce arată că degeaba se dau ajutoare pentru încălzire și degeaba se reduce TVA, dacă nu se asigură resursa în piață. Măsura reducerii TVA ajută puțin și ar trebui să ducă la o scădere de circa 14% a prețului pentru peleți și material lemnos. Prețurile rămân mari, iar cauzele care au determinat blocajele continuă să producă efecte, la care se adaugă problema evaluării de mediu. Ceea ce va afecta și siguranța energetică pentru cele 3,5 milioane de gospodării care se încălzesc cu lemne”, mai spune Cătălin Tobescu.
A fost afectată dramatic și industria lemnului și a devenit necompetitivă, din cauza acestei crize provocate anul trecut. Anul acesta se înregistrează o scădere cu 30% în industria prelucrării lemnului, față de 2022, în condițiile în care aceasta reprezenta 4,5% din Produsul Intern Brut al României.
Lanțul slăbiciunilor și ineficiența
Toate aceste reacții în lanț afectează mai multe sectoare economice, pe termen scurt, mediu și lung. „Vă dau un exemplu: la Bistrița este o firmă de prelucrare a lemnului de fag. La un metru cub de buștean de fag, ca lemn de foc are randament foarte mic, obțin 2 MWh de energie. Din același metru cub de lemn, în industria lemnului obțin 750 de euro la PIB, din cherestea, din care 250 se întorc la bugetul statului. Randamentul e doar 40%. Restul rămâne rumeguș. Firmele transformă rumegușul în peleți care se folosesc în centrale cu randament foarte bun. Dintr-o tonă de peleți obțin 5 MWh de energie. Acesta este principiul utilizării lemnului în cascadă. Aceeași tonă de lemn are randament mai mare sub formă de peleți, pentru că e foarte bine uscat și centralele au randament mai mare. Este și un principiu european folosirea lemnului în cascadă. Întâi trebuie să-l exploatăm în industrie”, explică reprezentantul Prolemn.
Producția națională de peleți este de peste 600.000 t, din care consumăm în prezent doar aproximativ o treime, restul fiind exportați. Utilizarea biomasei sub formă de peleți este și o formă de a stimula eficiența energetică a utilizării resursei, iar randamentul energetic prin utilizare în peleți este de peste 90%, față de aproximativ 30 % în sobele tradiționale.
În acest moment, aproximativ 2 milioane de metri cubi de deșeuri din prelucrarea lemnului se folosesc pentru încălzire. Reducerea TVA la 5% pe acest segment de biomasă are un impact social relevant. O medie de 60% din resursa de lemn care intră în industria lemnului se întoarce către utilizarea energetică, sub diferite forme.
Creșterea cu numai 25% a randamentului energetic pentru cu biomasă lemnoasă ar elibera pentru utilizare în cogenerare echivalentul a 10.000.000 MWh biomasă, cantitate suficientă pentru salvarea și trecerea tuturor SACET-urilor pe cărbune din orașele mari pe biomasă, concomitent cu disponibilizarea unei cantități suplimentare de 2 milioane de metri cubi din această resursă valoroasă pentru utilizare în produse din lemn, conform principiului utilizării în cascadă.
Falsa problemă a defrișărilor, susținută de ONG-uri
Reprezentanții Romsilva și cei ai ocoalelor silvice private spun că nivelul defrișărilor nu este nicidecum cel declarat în ultimii ani, iar SUMAL – sistemul de monitorizare a pădurilor din România – ar fi trebuit să fie un instrument de management, dar s-a transformat într-unul de control, care generează blocaje. Situația stă chiar diametral opus față de modul în care e prezentată de către activiștii de mediu.
„Știm că tăiem legal circa 20 de milioane de metri cubi de lemn, conform legislației actuale, dar recoltarea ar putea să fie de 25-26 de milioane de metri cubi. Pentru că statul nu pune în piață acest lemn, legal, creează piață pentru lemnul ilegal. Inventarul forestier național, care e un studiu statistic la nivel național, ne spune că, anual, în pădurile României se acumulează un volum nerecoltat în plus față de ceea ce se recoltează legal și ilegal. Rămân anual 26 de milioane de metri cubi nerecoltați, stoc de masă lemnoasă care se acumulează în păduri, iar în ultimii cinci ani am adunat astfel 133 de milioane de metri cubi de lemn, în pădurile României”, explică Tobescu.
De ce nu sunt interesați politicienii de soluții pentru populație
Printre cei care ar fi trebuit să aplice soluțiile gata calculate de mediului de afaceri sunt politicieni care dețin suprafețe foarte mari de păduri. În context, ei ar fi și principalii beneficiari ai unei scăderi drastice a prețurilor pădurilor, pentru că, având afaceri în acest domeniu, ar fi interesați să cumpere foarte ieftin restul pădurilor.
75 de hectare de teren forestier deține, la Voineasa, fostul premier Florin Cîțu, împreună cu fratele lui. Nu este singurul politician de la vârful PNL care ar avea interesul să cumpere foarte ieftin mai multe hectare de pădure. Recent, senatorul PNL de Gorj Ion Iordache, care a depus un proiect de lege care vizează modificarea și completarea Legii fondului funciar 18/1991, a Legii 46/2008 privind Codul Silvic și a Ordonanței de Urgență 57/2019 privind Codul Administrativ, scopul fiind să treacă fondul forestier din proprietatea statului în proprietate privată.
La prima vedere, legea ar da înapoi pădurile unor moștenitori ai foștilor proprietari. Astfel, ar fi puși în posesie mulți proprietari mici și mijlocii, în plină criză pe piața lemnului, astfel încât vor fi obligați fie să scoată bani mulți din buzunar, pentru întreținerea pădurilor primite, fie să vândă. Pe bani puțini, după ce criza va duce la scăderea prețurilor hectarului de pădure.
Cine va cumpăra? Marii proprietari de fond forestier, care au afaceri deja în acest sector de piață. Propunerea senatorului PNL de Gorj este de modificare a articolului 5 din Legea 18/1991, pentru a restitui păduri deținute până în 1945 sau care au intrat în proprietatea statului după 1990, pe utilitate publică.
Prin această lege, PNL își asigură și capital electoral, câștigând simpatia celor pe care se presupune că vrea să-i ajute să-și recupereze moștenirile din fondul forestier, dar mai ales îi ajută pe membrii partidului, proprietari de mari suprafețe de pădure, să cumpere la preț de chilipir viitoarele parcele care vor trece din proprietatea statului în cea privată.
Suntem țara care recoltează cel mai puțin lemn din Europa. Noi recoltăm, ca volum comercial, doar 33% din cantitatea pe care am putea să o tăiem legal. ONG-urile de mediu ne spuneau, în 2015, că în 7 ani rămânem fără păduri. Au trecut cei 7 ani și avem 133 de milioane de metri cubi de lemn în plus, în pădurile României.
Cătălin Tobescu, Asociația Prolemn
