Foarte important, orice pacient infectat cu SARS-CoV-2 va fi evaluat gratuit în centrele respective, indiferent dacă este asigurat în sistemul public de Sănătate sau neasigurat. Ministerul Sănătății a anunțat că va pune la dispoziția cetățenilor o hartă interactivă cu aceste centre. Deocamdată, au fost puse pe lista ministerului 160 de centre de evaluare ambulatorie, însă această listă va fi completată, potrivit ministrului Alexandru Rafila.
Noul plan de gestionare a bolnavilor depistaţi cu Covid-19, reglementat prin Ordinul MS 3009/30 decembrie 2021, a intrat în vigoare la 3 ianuarie 2022, odată cu publicarea acestuia în Monitorul Oficial. Documentul prin care Ministerul Sănătăţii vrea să ţină sub control îmbolnăvirile cu coronavirus aduce o serie de modificări privind traseul persoanelor suspecte de infectare sau confirmate cu SARS-Cov-2, precum și recomandări pentru medicii curanţi.
Astfel, persoanele cu simptome de Covid-19 se pot adresa: medicului de familie; unui laborator care efectuează teste pentru detecția virusului SARS-CoV-2; unei farmacii care efectuează teste rapide pentru SARS-CoV-2; sistemului unic pentru apeluri de urgență 112 sau camerei de gardă a unui spital (UPU/CPU).
Dacă pacientul are nevoie de oxigenoterapie, personalul care l-a testat decide dacă este necesar transportul acestuia cu ambulanța la un spital care tratează bolnavi diagnosticaţi cu boala Covid-19, iar dacă nu este necesară, se va proceda astfel:
– dacă forma de boală a pacientului este ușoară sau medie, fără necesar de oxigen, iar acesta nu are niciunul dintre factorii de risc, atunci va fi îndrumat să își anunțe medicul de familie, ca să îl monitorizeze;
– dacă pacientul are o formă de boală ușoară sau medie, fără necesar de oxigen, dar prezintă unul dintre factorii de risc, acesta este transportat la cel mai apropiat centru de evaluare pentru evaluări paraclinice și, eventual, terapie antivirală.
Potrivit documentului, centrele de evaluare sunt unități organizate la nivelul spitalelor, care deţin cel puţin: cabinet de consultații și tratament și/sau structură de spitalizare de zi, după caz, laborator de analize medicale și laborator de radiodiagnostic (aparate pentru radiografie sau CT).
Trebuie știut că pacienţii cu rezultat negativ la testul rapid, dar care prezintă simptome de infecție cu SARS-CoV-2 vor fi retestaţi cu teste RT-PCR.
Ce trebuie să facă un pacient dacă testul e pozitiv
Conform documentului, dacă testul a fost făcut în farmacie sau laborator, bolnavul „are obligația de a contacta și informa medicul de familie căruia îi va prezenta rezultatul. În cazul în care pacientul nu are medic de familie, acesta se va adresa direcției de sănătate publică (DSP)”.
Dacă pacientul este internat, medicul curant stabilește traseul pacientului urma evaluării clinice și paraclinice, însă dacă este testat pozitiv în camera de gardă a unui spital (UPU/CPU), în funcție de forma de boală și prezența/absența factorilor de risc, acesta va fi direcționat „în centrele de evaluare unde i se va stabili tratamentul”.
Vindecați după 10 zile
Printre modificări se numără și reducerea perioadei în care pacienții asimptomatici și cu forme ușoare de Covid sunt declarați vindecați. Medicii de familie pot să-i declare pe ca fiind vindecați după doar 10 zile de monitorizare, nu 14, cum a fost până acum. Mai mult, cei declarați vindecați se pot întoarce la locul de muncă sau școală la cel puțin zece zile de la primul test pozitiv, fără a avea nevoie de un rezultat negativ.
Potrivit documentului, pacienții cu Covid-19 monitorizați la domiciliu trebuie să meargă de urgență la centrele de evaluare sau la spital, prin intermediul serviciului 112, dacă prezintă următoarele simptome:
-
febră înaltă ce durează de 5 zile sau care reapare după o perioadă de afebrilitate;
-
tuse seacă intensă sau care se accentuează;
-
o saturație a oxigenului mai mică de 94% în cazul celor care nu aveau probleme respiratorii înainte de îmbolnăvire;
-
greutate în respirație;
-
dureri toracice la inspirația profundă;
-
stare de oboseală intensă, însoțită de slăbiciune fizică;
-
dureri de cap puternice.
În cazul pacienților Covid-19 care sunt internați din cauza simptomelor sau a altor boli, pot fi externați cu statutul de vindecat sau cu recomandarea de izolare la domiciliu, atunci când medicul care îi tratează consideră oportun, pe baza criteriilor clinice și paraclinice. Aceștia urmează să fie monitorizați în continuare și declarați vindecați de către medicul de familie la încheierea perioadei de izolare recomandate.
Antivirale, doar cu prescripție medicală
Medicamentele antivirale cu administrare orală se pot prescrie pentru administrare la domiciliu doar dacă sunt îndeplinite simultan următoarele condiții: pacientul este de acord; tratamentul e administrat în primele 7 zile de boală (faza virală a bolii); sunt prescrise de către medicul care a evaluat pacientul, după evaluarea corespunzătoare pentru excluderea contraindicațiilor: clinică, biologică, imagistică; pacientul este monitorizat în continuare de medicul de familie pe parcursul tratamentului și ulterior, până la vindecare.
Documentul cuprinde și atenționări privind antibioticele. Practic, acestea nu vor fi prescrise decât dacă apar infecții bacteriene. De asemenea, nu se recomandă administrarea dexametazonei sau a altor corticosteroizi în faza incipientă a bolii, deoarece pot prelungi sau agrava evoluția bolii.
Reprezentanții Ministerului Sănătății subliniază că este important ca pacienții diagnosticați cu COVID-19 să ajungă în ziua în care au primit rezultatul testului într-un centru de evaluare pentru a primi tratamentul adecvat formei de boală cât mai repede. În acest fel pot fi prevenite cazurile severe.
Ordinul MS 3009, publicat pe 3 ianuarie în Monitorul Oficial include şi un ghid pentru medicii de familie care monitorizează pacienţii depistaţi cu Covid-19.
„Bolnavii infectați cu virusul SARS-CoV-2 nu vor avea nevoie de bilet de trimitere pentru a merge în centrele de evaluare. Vor fi evaluați și tratați gratuit atât pacienții asigurați, cât și cei neasigurați”,
a spus Adela Cojan, președintele interimar al CNAS
Care sunt factorii de risc
Chiar dacă este vorba despre o formă ușoară de boală, după testul pozitiv este necesară o evaluare din partea medicilor dacă pacientul are unul dintre următorii factori de risc:
– boli cardiovasculare, inclusiv hipertensiune (HTA);
– diabet zaharat tip 1 și tip 2;
– obezitate cu indice de masă corporală peste 30%;
– boli respiratorii cronice, inclusiv astmul bronșic;
– insuficiență renală cronică, pacienții cu dializă cronică;
– hepatopatii cronice;
– imunodepresii semnificative, inclusiv boli neoplazice, transplant de organ sau de celule stem, talasemie, anemie falcipară (determinată de o anomalie a celulelor roşii ale sângelui – n.r.), terapie imunosupresoare sau SIDA;
– vârsta peste 65 de ani;
– copiii de 12 - 17 ani cu patologii severe asociate.