Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Totul a inceput cu o pagina de jurnal. O femeie in floarea varstei, suverana unei tari din sud-estul Europei, nepoata unei regine – Victoria, a Marii Britanii – si-a unui Tar – Alexandru al II-lea, al Rusiei –, isi rememora anii de pana atunci. La trei sferturi de secol distanta de cand a fost scris, unul dintre episoadele puse pe hartie mi-a zgandarit imaginatia: ce-ar fi daca as porni, intr-o zi, pe urmele Reginei Maria, in Malta? Asa se face ca, pe la mijlocul verii, inarmata cu editia princeps din "Povestea vietii mele", si-avand drept tovaras de calatorie o... suveica (o sa va spun eu mai tarziu ce e si cu ea), am plecat la drum.
La inceput, "Povestea vietii mele" nu a fost o carte, ci un sir de articole, saisprezece cu totul, publicate in anii 1933-1934 in ziarul american The Saturday Evening Post. Regina Maria nu era la prima ei aparitie in presa, dar aceasta serie i-a adus o reputatie internationala ca... ziarist. S-a spus despre sotia Regelui Ferdinand al Romaniei ca a fost "prima regina-jurnalist" a planetei si asta pe buna dreptate. Si, chiar daca nu putem sa ne referim la textele ei ca la niste reportaje sui generis, stim ca a primit, ca orice gazetar, un onorariu pentru ceea ce a scris. Si ca a avut sute de mii de cititori!
In cel de-al patrulea text de memorialistica, publicat pe 3 ianuarie 1934, se regasesc si relatarile despre perioada petrecuta in Malta, la pragul dintre copilarie si adolescenta. Trei ani pe o insula din largul Mediteranei, pe care o numeste , exclamand: "Raiul copilariei mele!". Primul pas pe insula l-a facut in seara de 30 octombrie 1886, adica exact a doua zi dupa a 11-a ei aniversare (pe care o sarbatorise in larg, pe frumosul iaht "Osborne" al Reginei Victoria). Printul Alfred, fiul reginei, cunoscut la noi mai mult sub numele de Ducele de Edinburgh, era comandantul flotei britanice din Mediterana. Ocupa aceasta pozitie inca de pe vremea cand Maria, fiica lui cea mare, abia implinise cateva luni. Atunci, in 1876, isi lasase acasa primii doi nascuti – pe Alfred, nascut in 1874, si pe Maria (Missy) – si se instalase pe insula impreuna cu sotia lui, Maria Alexandrovna, care era din nou insarcinata. Victoria Melita s-a nascut deci pe Malta. E si motivul pentru care, de altfel, e botezata "Melita", acesta fiind, numele roman, pe care insula il purtase. Familia celui de-al doilea fiu a Reginei Victoria a pendulat timp de un deceniu intre insulele britanice si cele malteze, pentru ca, in sfarsit, dupa nasterea celorlalte doua fiice – Alexandra si Beatrice – sa locuiasca timp de cativa ani in arhipelagul din Mediterana.
Chiar daca Victoria Melita s-a nascut pe Malta, nu la ea vom intalni pagini emotionante de memorialistica despre aceasta. Zburdalnica, baietoasa Missy va fi cea care va purta pentru totdeauna in inima insula de piatra mierie. Si tot ea va fi cea care va aseza in cuvinte nemuritoare cei trei ani de uimiri si de patimi...
Iata, dar, cateva randuri din "Povestea vietii mele": "Se lasa amurgul cand intraram in batranul si frumosul port-cetatuie Valletta. Sub ochii nostri se desfasura un maret tablou: in fund falnicele intariri, in mare parte cioplite chiar in stanca, si la picioarele lor intreaga flota mediteraneana in podoabe de sarbatoare. (...) Cerul era de un rosu aprins, ca de jaratic, si apa precum si stancile portului se luminau la focul lui; firea orandu-i-se o uimitoare iluminatie cu prilejul acestei sarbatori: sosirea a patru fetite cu mama lor in fermecata insula Malta (...). Vazduhul si apa, o minune de culori, pamantul aprins ca para, muzica, steaguri, urale, iar cand ancoraram, papa care ne astepta! Papa ajuns la cel mai inalt punct al carierei sale, si la cel mai inalt punct al frumusetii lui, papa cu fata parlita pe care straluceau nespus de fermecatori ochii lui albastri, marinar in adancul inteles al cuvantului, marinar, englez si print!".
Missy si-a adorat toata viata tatal. La un secol si mai bine distanta, constat ca si maltezii il indragesc inca pe frumosul, viteazul fiu al Reginei Victoria. Ghidul nostru maltez, Clive Cortiz, e unul dintre fanii Ducelui de Edinburgh. Tine sa-mi arate cateva locuri, pe insula, care poarta numele lui ori care sunt legate de cel care a fost comandantul fortei navale britanice din Mediterana. Stie foarte multe si despre Maria Alexandrovna, fiica tarului. Imi povesteste despre cum i-au daruit maltezii o capela catolica, pentru a o transforma in biserica ortodoxa (mama celei care avea sa devina regina Romaniei nu renuntase la religia sa, in urma maritisului). Insista si asupra numelui Victoriei Melita, vlastarul nobil care a purtat numele insulei. Nu stie insa ca astfel a fost botezata, in dorul aceleiasi insule, si fiica alteia dintre cele patru surori, a Alexandrei. Si, mai ales, nu stie nimic despre cartea Reginei Maria. Il surprind. Ii dau varianta engleza din "Povestea vietii mele". Au mai fost si alti maltezi pe care i-a uimit faptul ca regina Romaniei a scris pagini intregi despre "insula lor". Intre ei, prietena mea, jurnalista Deborah Radcliffe, si... ministrul Turismului din Malta, Mario de Marco, fiul fostului presedinte maltez Guido de Marco. Cate ceva mai stie Marc Neville, cel care "construieste" vacantele romanilor in arhipelag. Intalnesc, dintr-o data, multa simpatie pentru Romania, datorita acestei regine-scriitoare care vazuse in Malta "raiul copilariei" sale.
Reusesc sa vad, rand pe rand, cateva dintre locurile despre care "regina mea" a scris. Golful Sfantului Paul, Gozo si Citadela, Mdina, La Valletta, intreaga, desfasurandu-si strazile de piatra galbuie, apoi: catedrale, plaje, temple... Mi se ofera, chiar, sansa unei croaziere la ceas de noapte si, din larg, insula mi se dezvaluie in acea frumusete care-o facuse sa amuteasca de uimire si pe Missy in seara aceea de 30 octombrie 1886. Insa locul cel mai neasteptat dintre toate, in care nu credeam sa pot patrunde, a fost Palatul San Antonio, din Attard. Pe vremuri, resedinta de vara a guvernatorului insulei, San Antonio fusese cedat familiei Printului Alfred, pe durata sederii ei acolo. Acum, este resedinta de vara a presedintelui Maltei. Popasul in Palat a insemnat enorm. Aproape ca nu am avut nevoie de un exercitiu de imaginatie, ca sa le vad pe zglobiile nepoate ale Reginei Victoria tinandu-se de mana si luand in stapanire raiul gradinilor. Asta inainte de a lua in stapanire intreaga insula, calare... Caci cine nu stie cat de mult indragea calaria, regina noastra, inca din acele vremuri! Malta gradinilor fermecate si-a hipodromului de la Marsa; Malta in care trecerea in adolescenta s-a facut nu fara impotrivire – de citit acel deja "clasic" episod al lungirii fustelor si rochitelor, semn al iesirii din varsta inocentei; in sfarsit, Malta primului fior, nemarturist, al indragostirii. Toate aceste fatete ale tarii de piatra mierie din Mediterana le-am vazut aievea. La Grota Albastra, intrand cu barcuta turistica in gavanul de piatra, mi-am imaginat calatoria aceasta facuta de cele trei fetite – Maria, Victoria Melita si Alexandra, caci Beatrice era inca prea mica –, la fel cum le-am avut dinainte-mi pe Gozo, la Fereastra Albastra. Le-am simtit prezenta in portul de pescari Marsaxllok sau in Hal Luqa, in noaptea festei malteze, luminata de jocul de artificii... Si micul dejun in stil maltez, cu usturoi, mi-a adus aminte de o pagina din "Povestea vietii mele".
Martora la toate acestea a fost tovarasa mea de drum, cea despre care va spuneam mai inainte, Suveica Mamei Ruta din Mandra, un sat... mandru din Fagaras. Suveica aceasta, care a calatorit vreo 300.000 de kilometri (numai!) duce cu ea povesti in lume si-aduce povesti din lume, in satul ei. Dupa cum veti observa, din fotografii, a fost cu mine peste tot, jucand rol de fereastra, de rama, de arc de triumf, tinand locul gheretei garzii de la Palatul Marilor Maestri ori "ingemanandu-se" cu o cabina rosie de telefon (in cel mai pur stil britanic). Toate aceste imagini le veti putea admira si la Muzeul de Panze si Povesti din Mandra, "domiciliul" suveicii noastre...
La drumul asta am castigat si eu, si ea, suveica, si amintirea Reginei Maria, si maltezii... Si dumneavoastra, daca veti simti nevoia sa cititi o pagina de poveste ori sa plecati intr-o calatorie... initiatica.
Citește pe Antena3.ro
