Cum şi-a luat regele parcurilor concediu medical

Vă mai amintiţi de regele parcurilor din Capitală? Virgil Cârstea. Omul de casă al preşedintelui Traian Băsescu. Cel care a controlat toate afacerile din Herăstrău, Floreasca şi Cişmigiu până în ziua când şi-a găsit naşul.

La 11 august 2008, primarul general,  Sorin Oprescu, l-a demis din funcţia de şef al parcurilor şi lacurilor, după ce i-a analizat atent activitatea. Om cu relaţii înalte, Cârstea n-a vrut să renunţe la ciolan, căutându-şi repede acoperire. Şi a găsit-o în mâinile doctorului “moarte”, Adrian Murea, chirurg la Spitalul Ministerului de Interne, Dimitrie Gerota, anchetat de DNA pentru o serie de afaceri ilegale imobiliare, derulate sub semnătura unor pacienţi decedaţi.

Supărat nevoie mare pe primarul general, Sorin Oprescu, Virgil Cârstea a vrut să arate cine-i “regele”. Numai că metoda aleasă i-a demonstrat încă o dată clasa. După ce şi-a pierdut funcţia de director al Administraţiei Lacurilor şi Parcurilor Bucureşti (ALPAB), Cârstea a dat în judecată Primăria Capitalei. În ceasul din urmă al judecăţii, şefului ALPAB i-a venit o idee salvatoare. A făcut rost de un certificat medical care demonstra că în perioada 7-11 august 2008 a fost internat în Spitalul Ministerului de Interne, în grija doctorului chirurg Adrian Murea. Motivul? Probleme la vezica biliară, aşa cum reiese din fişa medicală a spitalului. Toate bune şi frumoase, numai că în acele zile domnul Cârstea a venit în fiecare zi la serviciu, fără să acuze vreo durere, boală sau o altă problemă medicală, conform unor surse demne de încredere. Situaţia s-a schimbat la 11 august, când acesta a fost dat afară.

De atunci, într-adevăr n-a mai venit la biroul său. Numai că instanţa n-a pus la îndoială modul în care a fost emis acel certificat medical şi i-a dat câştig de cauză lui Cârstea, pe motiv că a fost demis în ziua în care era internat în spital, fapt ce contravine contractului colectiv de muncă. Asta teoretic, căci să nu credeţi că fostul şef de la parcuri a stat vreo zi în spital. A încercat să păcălească şi de data asta. A căutat un om dispus să-i facă jocurile. Şi l-a găsit. Adrian Murea, cunoscut printre colegii de la interne drept doctorul “moarte”, se înscria perfect cerinţelor lui Cârstea. S-au văzut, s-au înţeles şi au pus de-un certificat medical. Şi ca totul să fie ca la carte, procedurile au fost respectate întocmai. Au urmat internarea, analizele, verdictul medical, biletul de ieşire din spital, tot ce era necesar. Era un atu important pe care, ciudat, Cârstea l-a folosit abia spre finalul procesului.

ANCHETAT DE DNA
Poate că de data aceasta doctorul Murea s-a lăsat mai greu convins să semneze şi să elibere un astfel de document, nu de alta, dar este anchetat de DNA pentru o serie de afaceri ilegale imobiliare derulate sub semnătura unor pacienţi decedaţi, ţinând de multe ori prima pagină a ziarelor. Pe scurt, Adrian Murea a fost pus sub învinuire anul trecut de procurorii anticorupţie pentru mai multe escrocherii imobiliare al căror prejudiciu se ridică la peste un milion de euro. Potrivit anchetatorilor, chirurgul ar fi pus mâna ilegal pe mai multe locuinţe situate în zone de lux ale Capitalei folosindu-se în unele cazuri de identitatea unor pacienţi morţi la câteva zile după externarea din Spitalul Ministerului de Interne. Nimic nu lipsea din peisajul în care “opera” deja celebrul chirurg. Procuri false, notari fictivi, case luate cu japca, un sistem bine pus la punct care îi umplea conturile. Cu alte cuvinte, exact omul potrivit la locul potrivit pentru a-l scoate basma curată pe Virgil Cârstea. Avocaţii Primăriei Capitalei au făcut recurs, procesul dintre Virgil Cârstea şi administraţia locală fiind încă în derulare.

Virgil Cârstea a ajuns la şefia Administraţiei Lacuri şi Parcuri o dată cu venirea la Primăria Capitalei a lui Traian Băsescu, adus fiind din Constanţa. După ce a plecat la Cotroceni, Băsescu a pus de fiecare dată o vorbă bună pentru Cârstea, astfel încât primarul care a urmat, Adriean Videanu, nu a putut să se atingă de el, chiar dacă avea motive întemeiate. Mai mult, Cârstea nu numai că se afla în relaţii strânse cu Băsescu, dar locuieşte în casa acestuia de pe Şoseaua Bucureşti-Ploieşti.

Contracte de asociere păguboase pentru Capitală

Printre motivele întemeiate care au stat la baza demiterii lui Virgil Cârstea a fost şi Satul Francez, respectiv contractul de asociere în participaţiune între Administraţia Lacurilor şi Parcurilor şi firma SC Mamaia SA.

Acesta a fost semnat la 13.05.2005 de Dan Lucian Victor, finul de cununie al lui Virgil Cârstea. Contractul a fost încredinţat societăţii fără să fi fost organizată vreo licitaţie, în conformitate cu prevederile Legii 213/1998. Contractul a fost prelungit în mod succesiv, prin acte adiţionale, de la 31.12.2005 până la 31.12.2008. Asta cu toate că, în conformitate cu Hotărârea Consiliului General al Capitalei, nr. 67/2006, Clubul Francez urma să fie închiriat în urma organizării de licitaţii, conform prevederilor OG 34/2006. Acest lucru nu s-a întâmplat, întrucât cele patru licitaţii organizate de Administraţia Lacuri şi Parcuri s-au soldat, graţie unei stranii coincidenţe, cu eşecuri. Mai concret, la fiecare dintre acestea, singura societate înscrisă în cursă a fost SC Mamaia SA, contractul nefiind atribuit, întrucât pentru validarea licitaţiei era nevoie de minimum doi competitori. La cea de-a patra licitaţie, la data de 29.07.2006, când a apărut o a doua firmă, SC Eco Euro Clean SRL, SC Mamaia SA s-a retras în mod subit şi inexplicabil, motiv pentru care, încă o dată, licitaţia a fost anulată. Este de neacceptat din punct de vedere legal  faptul că, în tot acest interval de timp, contractul de asociere în participaţiune cu SC Mamaia SA a fost succesiv prelungit. În situaţia invocată de fostul director Cârstea (imposibilitatea de a alege un câştigător), contractul cu Mamaia SA ar fi fost firesc să se considere încetat, nu prelungit.

TERASA DEBARCADER DIN CIŞMIGIU
Şi asocierea dintre Alpad şi SC Ocasion 2002 Impex SRL, având ca obiect desfăşurarea de activităţi de agrement, închiriere bărci, închiriere patine şi alimentaţie publică, a ridicat multe semne de întrebare, nefiind respectate prevederile contractuale. Cu acordul tacit al directorului Cârstea, fără a avea autorizaţie de construcţie şi aprobare de la Ministerul Culturii, societatea mai sus-menţionată a demarat mai multe construcţii ilegale şi inadecvate. Acestea sunt: două pontoane, unul din lemn, celălalt din beton placat cu gresie, patru pergole, două baruri şi birou, două terase, un restaurant.

Pe de altă parte, contractul cu pricina este unul păgubos pentru municipalitate, aducând acesteia venituri nesemnificative în raport cu beneficiile avute de firma în cauză. Sunt doar câteva dintre matrapazlâcurile făcute de Cârstea în perioada în care s-a aflat la şefia Administraţiei Lacurilor şi Parcurilor Bucureşti.