x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Cum şi-au împărţit banii de la inundaţiile din 2005 şi din 2006

Cum şi-au împărţit banii de la inundaţiile din 2005 şi din 2006

de Alexandru Nastase    |    Dorian Cobuz    |    18 Aug 2009   •   00:00
Cum şi-au împărţit banii de la inundaţiile din 2005 şi din 2006
Sursa foto: Bogdan Iuraşcu/Jurnalul Naţional

Nerespectarea legislaţiei achiziţiilor publice sub pretextul forţei majore a lăsat mână liberă pentru atribuirea lucrărilor către societăţi aflate pe lista sponsorilor de partid. Ba, mai mult, două societăţi în care are interese directe unul dintre şefii "Apelor Române" au primit contracte, deşi acestea nu erau autorizate pentru astfel de lucrări.



Ministrul Sulfina Barbu a inventat o metodă de achiziţie publică "în situaţii de forţă majoră", în condiţiile în care legislaţia specifică prevăzuse astfel de situaţii şi le reglementase foarte limpede: pentru înlăturarea efectelor imediate ale unei catastrofe se pot face într-adevăr încredinţări directe, dar cu o condiţie, şi anume aceea ca lucrarea să nu dureze mai mult decât termenul necesar pentru organizarea unei licitaţii.

Ilegalitatea a fost foarte bine depistată de mai multe controale ale Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, care s-a mulţumit însă să facă constatări şi să... uite problema, fără a sesiza vreo instituţie responsabilă.

O FI SAU NU O FI OFIMIAŞ
Scopul acestei flagrante încălcări a legii este unul foarte greu de înţeles. Rezultatul este însă unul uşor de observat. Societăţi neautorizate sau cu certificate prelungite fără semnătura ministrului, sponsori de partid preferaţi înaintea altora, ba chiar mai mult, cum ar fi cazul directorului responsabil cu investiţiile şi achiziţiile din Administraţia Naţională "Apele Române" (ANAR), care şi-a băgat "la înaintare" firmele de familie.

După cum se poate vedea din ordinele de ministru care certificau lista societăţilor autorizate să efectueze astfel de lucrări, societăţi cum ar fi Aquacons Consult, Aquacon Proiect, Conbac, Energoconstrucţia, Grup Hidrocon sau Vega '93 nu apăreau la momentul atribuirilor pe cele mai recente liste ale societăţilor autorizate. Aceasta din urmă, Vega '93, a reuşit însă performanţa de a fi "liderul" atribuirilor din câte se poate constata din informaţiile furnizate nouă de Ministerul Mediului.

Grup Hidrocon este o societate care ridică alte semne de întrebare. În 2002, când şi-a preluat funcţia de director în cadrul ANAR, Vasile Ofimiaş şi-a cesionat acţiunile către foştii săi asociaţi. La scurt timp, o nepoată a directorului ANAR a intrat în rândul asociaţilor Grup Hidrocon. Medicul Velcherean Nicola Mihaela este fiica lui Gheorghe Nicola, un adevărat baron al lucrărilor atribuite de ANAR, prin firma sa Aqua Con SA din Deva. Gheorghe Nicola este cunoscut "în piaţă" ca un apropiat al şefului din ANAR, el fiind poreclit "Unchiul", pe baza zvonurilor că ar fi chiar rudă a lui Ofimiaş.

Într-o discuţie cu reporterul Jurnalului Naţional, Ofimiaş a admis relaţia de rubedenie cu Gheorghe Nicola, dar a negat orice legătură între atribuirile de lucrări publice şi această relaţie. Ofimiaş a uitat să spună că, în calitatea oficială pe care o are, se ocupă de cele mai multe contracte semnate de ANAR, fiind chiar membru al comisiilor de licitaţii.

FIRME CONEXATE LA POLITIC
Câteva dintre firmele beneficiare ale finanţărilor acestea pentru inundaţii au devenit celebre de-a lungul timpului pentru legăturile cu oamenii politici. Apasco Mâneciu, deţinută de Marian Sterian, a fost tot timpul văzută ca o societate apropiată de fostul ministru pesedist al Mediului, Aurel Constantin Ilie. De altfel, soţia fostului ministru a figurat printre acţionarii Aquaproiect SA, una dintre societăţile de proiectări care au beneficiat de viitura de contracte publice date "pe lângă lege" de Sulfina Barbu.

Firma gălăţeană Vega '93 îşi datorează renumele relaţiilor patronului său, Corneliu Istrate, cu oamenii politici ai PSD şi contractelor pe bani publici aduşi de prietenii acestuia - blocurile ANL de la Galaţi, săli de sport, refacerea unor şcoli prin PHARE etc. Surprinzător, tocmai aceste societăţi foarte puternice nu se mai regăsesc pe listele contributorilor la bugetele partidelor politice.

Tehnologica Radion, de exemplu, este o societate al cărei succes în afaceri a fost asociat cu cel al partidului lui Boc în politică şi administraţie. Societatea nu apare pe lista sponsorilor publicată în Monitorul Oficial, ceea ce sugerează că patronii evită să mai facă cunoscute astfel de contribuţii.
Viceprimarul liberal al Bacăului, Mihai Slic, acţionar la Conbac SA, apare şi el printre beneficiarii de contracte venite o dată cu apele umflate.




CĂŞTIGAŢI, DECI DONAŢI!
În lista beneficiarelor de contracte date direct de subordonaţii Sulfinei Barbu şi-au făcut însă apariţia societăţi comerciale care ulterior şi-au făcut datoria morală de a sprijini partidul doamnei ministru în campania electorală de anul trecut. Nici PNL nu a suferit de lipsa atenţiilor sub formă de sponsorizări; după debarcarea PD-L de la guvernare, săgeata liberală trebuia întărită în vederea campaniei pentru primării şi, lucru deloc lipsit de importanţă, partidul controla Guvernul, deci şi "Apele Române".

Dar să le luăm pe rând! Cu menţiunea că acestea sunt donaţiile făcute publice prin Monitorul Oficial. Lescaci Com din Negreşti Oaş s-a numărat în 2004 printre sponsorii PNL cu 15.000 lei, dar nu a mai făcut publice astfel de "gesturi" de susţinere a vreunui partid. O altă societate din Maramureş, Castrum Corporation, a primit contracte la inundaţii, iar anul trecut a depus în conturile PD-L 50.000 de lei. Energoconstrucţia a sponsorizat în 2007 PNL cu 100.000 de lei, dar înainte de campanie nu a uitat să fie generoasă cu celelalte două principale partide politice; PD-L şi PSD s-au bucurat şi ele de donaţii de câte 100.000 de lei.

Argos SA din Cernavodă şi-a adus de asemenea contribuţia la bugetele celor trei importante partide de pe scena politică. Argos SA a donat, în 2008, 35.000, respectiv 10.000 de lei către PSD, respectiv PNL. O altă societate, Argos Industrial SRL, controlată de cea dintâi, a donat către PD-L 100.000 de lei, în câteva tranşe în 2007 şi 2008. Urbanex din Piatra Neamţ este o altă societate beneficiară de încredinţări "de forţă majoră". Firma nemţeană a fost la rândul său generoasă cu partidul PD-L, dăruindu-i anul trecut 30.000 de lei, în şase tranşe egale.

Societatea orădeană Selina SRL, beneficiară a unor contracte din rândul celor date de ANAR, s-a grăbit în 2007 să intre în rândul donatorilor PD-L pentru a-şi manifesta mulţumirea faţă de partidul doamnei ministru. Suma nu este una mare, doar 5.000 de lei, dar respectă proporţia cu celelalte, raportându-ne şi la valoarea contractelor semnate.

Pe lista persoanelor fizice care au donat anul trecut către partidul controlat de premierul încă în funcţie, Călin Popescu Tăriceanu, se regăseşte şi numele Nicu Mazere. Acesta este tatăl unuia dintre acţionarii Sibarex SA - societate în care o pondere serioasă o are societatea gălăţeană Vega '93. De unde se vede că nici nu contează, de fapt, partidul către care se face donaţia. Important este scopul!

SPONSOR GENEROS
Argos SA din Cernavodă este una dintre cele mai generoase societăţi implicate în lucrările de după inundaţii. De-a lungul timpului, societatea a "omenit" toate cele trei importante partide din România, dar nici oamenii politici nu s-au arătat insensibili. Trei dintre hotărârile de Guvern care au promovat cheltuieli cu ocazia inundaţiilor se referă la lucrări ale Argos. Cum s-ar zice, Guvernul şi-a mişcat degeţelele special pentru această societate constănţeană.

Prin HG 1177/2005 s-au suplimentat banii ANAR cu 4,8 milioane de lei de la Fondul de Intervenţie aflat la dispoziţia Guvernului.
Destinaţia banilor: "Lucrările de realizare a staţiei de pompare şi evacuare a apei din localitatea Tuzla, judeţul Constanţa". Lucrarea a încăput pe numele societăţii de mai sus.

"Amenajarea complexă pentru atenuarea viiturilor şi refacere plaja şi faleza Costineşti, judeţul Constanţa" este o altă lucrare atribuită direct către Argos SA. Prin HG 1631, Ministerul Mediului a primit banii necesari pentru această lucrare, 19,8 milioane de lei, în decembrie 2005. În iunie 2006, o altă hotărâre de Guvern, cu numărul 790, prevede suplimentarea finanţării aceleiaşi lucrări, cu sume din Fondul de mediu. Aşa aflăm că, între timp, lucrarea a ajuns la facturi totalizând mai mult de 30 milioane de lei. Foarte important, amenajarea nu putea face obiectul atribuirii directe, legea menţionând clar că situaţiile majore nu se referă la lucrări "complexe".

×
Subiecte în articol: special