Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Prin introducerea obligativității unui stagiu minim de vechime în prima funcție, spre exemplu, MAI vrea să crească stabilitatea pe post și să pună capăt migrării personalului între unitățile subordonate IGSU și între structurile aceleiași unități. De asemenea, va fi limitat accesul la posturile de conducere celor care vor să devină șefi, dar nu au experiență profesională. Pompierii care vor să avanseze în carieră vor fi nevoiți să parcurgă și multe programe de formare, precum: cursuri de inițiere, cursuri de specializare, de perfecționare și de capacitate profesională.
Ministerul Afacerilor Interne a pus în transparență decizională un proiect de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Ghidului carierei cadrelor militare în activitate din Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și unitățile subordonate, prin care se dorește remedierea unor deficiențe în sistem.
Potrivit inițiatorilor, Ghidul stabilește un set coerent de reguli pentru evoluția în carieră, soluțiile identificate vizând „promovarea graduală pe baza nivelului de pregătire profesională și a experienței acumulate în profilul de muncă al posturilor”.
„Se preconizează, astfel, creșterea nivelului de performanță în executarea atribuțiilor specifice atât la nivel managerial, cât și la nivel de execuție”, conform notei de fundamentare ce însoțește proiectul de HG.
Cel puțin 3 ani vechime în prima funcție
Una dintre problemele actuale este fenomenul de migrare a personalului între unitățile subordonate IGSU, precum și între structurile aceleiași unități, ceea ce, susțin inițiatorii proiectului, reprezintă „un factor destabilizator ce cauzează o impredictibilitate în ceea ce privește politica de personal”.
Citește pe Antena3.ro
„Lipsa obligativității îndeplinirii unui stagiu minim de vechime în prima funcție în care este numit cadrul militar, precum și lipsa obligativității îndeplinirii unui stagiu minim de vechime în specialitatea structurii pentru a putea fi promovat pe funcții de execuție de nivel ierarhic superior încurajează personalul să avanseze în funcții de execuție de nivel superior indiferent de experiența dobândită în respectivele domenii sau să migreze la scurt timp după numire către unitățile de domiciliu”, se arată în documentul amintit mai sus.
Pentru a contracara acest fenomen „destabilizator”, prin ghid a fost impus un stagiu de minimum 3 ani în prima funcție în care cadrul militar a fost numit. De asemenea, pentru a încuraja promovarea personalului pe linia în care activează, a fost condiționat accesul pe funcții de execuție de nivel ierarhic superior celei deținute prin impunerea unei vechimi minime necesare în profilul de activitate al postului.
Vechimea impusă pentru promovarea într-o poziție superioară este diferită, în funcție de proveniența ofițerilor: cei proveniți din instituțiile militare de învățământ superior vor avea un stagiu redus față de ofițerii proveniți din sursă externă.
Mai mult pe la cursuri, decât pe autospeciale
Accesul către funcțiile de conducere sau către o altă etapă a carierei va fi condiționat, de asemenea, și de parcurgerea unor „forme de pregătire special proiectate astfel încât să asigure dobândirea de către cursanți a tuturor competențelor necesare exercitării în cele mai bune condiții a atribuțiilor”. Astfel că, pe lângă vechimea necesară ocupării unei funcții, în Ghid sunt detaliate și programele de pregătire specifice fiecărei categorii în parte, necesare pentru a promova.
Inițiatorii proiectului susțin că actualul sistem de formare pentru pompieri „este unul incomplet” și că, pe lângă capacitatea redusă de pregătire, programele furnizate de instituțiile de formare nu sunt centrate pe dobândirea de competențe specifice anumitor categorii de posturi sau funcții. „Nu există, de exemplu, un program de formare care să asigure dobândirea competențelor specifice necesare exercitării funcțiilor de comandant echipaj de intervenție, șef gardă de intervenție sau comandant subunitate de intervenție”, spun reprezentanții MAI, subliniind că toate aceste funcții sunt deosebit de importante și succesul misiunilor întregului sistem național de management al situațiilor de urgență depinde pregătirea personalului operativ din structurile subordonate IGSU.
„Prin implementarea măsurilor prevăzute de ghid va crește nivelul de interes pe care cadrele militare îl manifestă pentru activitatea de formare profesională, perfecționându-și cunoștințele, dobândind altele noi sau dezvoltându-și noi competențe și abilități” au ținut să precizeze inițiatorii cu privire la beneficiile actului normativ propus.
Ce cursuri vor trebui să parcurgă
Programele de formare profesională sunt de două feluri: cursurile pentru inițierea în carieră – care au o durată de cel puțin 360 de ore și se desfășoară la forma de învățământ cu frecvență – și cursuri/stagii pentru dezvoltarea carierei. Deși mânuirea tulumbei nu presupune schimbări majore de la un an la altul, reprezentanții MAI consideră că pompierii au nevoie să își actualizeze și perfecționeze constant cunoștințele și deprinderile profesionale.
„Cursurile pentru dezvoltarea carierei sunt:
a) cursuri de capacitate profesională pentru acordarea gradului de colonel;
b) cursuri de perfecționare în specialitate pentru acordarea gradului de maior;
c) curs de formarea ofițerilor în activitate;
d) curs de formarea subofițerilor în activitate;
e) cursuri pentru ocuparea funcțiilor de comandă;
f) cursuri de specializare;
g) cursuri de perfecționare;
h) alte cursuri și programe de formare profesională necesare îndeplinirii atribuțiilor postului”, conform Ghidului propus de MAI.
