Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
PRINDE ARABU’, SCOATE-I BANII
Taher Fahti, anunţat drept noul proprietar al Clubului de Fotbal Rapid,
chiar îi va plăti banii lui Copos? 40 de milioane de euro, suma
vehiculată de presă, pare enormă în condiţiile în care Taher este
cunoscut în primul rând pentru marile datorii acumulate sau prin ţepele
date unor parteneri. L-a lăsat pe armatorul grec Katounis fără 25 de
milioane de dolari (dispărute din Banca Ţiriac), iar Bancorex, Hotel
Marriott, Katounis – Petromin fac parte din şirul de afaceri de unde
Taher a plecat uitând să plătească.
Cumpărătorul pe bani grei al Rapidului este considerat un adevărat rechin al afacerilor, faima lui datorându-se talentului de a lua, nu de a da. Fathi Taher nu a dus lipsă de proptele politice sub toate regimurile.
Luni noaptea, după opt ore de discuţii, George Copos a semnat cu omul de afaceri iordanian Fathi Taher vânzarea pachetului majoritar de acţiuni al clubului de fotbal Rapid Bucureşti. "Gata, de mâine Atelierele Griviţa deţin pachetul majoritar de acţiuni la Rapid. Domnul Taher este mai puternic financiar decât mine, are afaceri de peste 500 de milioane de euro", a spus modest Copos. Fathi Taher a declarat şi el, la finalul negocierilor, că noul preşedinte al clubului este omul de afaceri Constantin Toma, preşedintele Consiliului de Administraţie al companiei de asigurări Omniasig. Planurile iordanianului de preluare a echipei Rapid sunt clare şi, cel puţin aparent, bine puse la punct de mult timp. Taher şi-a anunţat intenţia de a juca în forţă încă din prima fază a negocierilor. "Vreau audit la Rapid!", a declarat sigur pe el încă din vremea când George Copos îşi dorea să ţină secrete negocierile.
AFACERI. Cine este Fathi Taher, omul care de două luni face deschideri succesive de ziare? Preluarea conducerii Electroputere SA Craiova, instalarea în Grant, megainvestiţia de 250 de milioane de euro într-un complex turistic la Mija, în judeţul Dâmboviţa, l-au scos pe Taher din conul de umbră sub care se ascunsese, după ce vreme de mai mulţi ani fusese în centrul atenţiei presei, de fiecare dată implicat într-un alt şi alt scandal. Trecutul arabului, aşa cum este el cunoscut de public, este unul care ridică serioase semne de întrebare cu privire la dorinţa reală a acestuia de a pune jos suma de 40 de milioane de euro. Renumele său este al unui om care ştie să facă bani mulţi şi repede, nu să dea.
Venit în România ca student încă din anii ’80, iordanianul de origine palestiniană a părăsit în circumstanţe neclare ţara şi a revenit doar în 1991. Taher Investments Group a devenit foarte repede o firmă implicată în afaceri de calibru: şcoala Româno-Americană din Pipera, Hotelul Marriott, AIG România SA fiind numai câteva dintre ele. Aceste afaceri s-au conturat o dată cu o serie de prietenii şi legături financiare care dăinuie până astăzi. Viorel Hrebenciuc, Dumitru Tinu, Mitică Dragomir, Gigi Becali, George Păunescu, s-au aflat şi se află şi acum printre apropiaţii iordanianului cu rezidenţa la Atena, unde locuiesc soţia şi cele două fiice.
GAURĂ BANCOREX. Seria scandalurilor în care a fost implicat Taher a început cu cel al unui împrumut neperformant luat de la Bancorex, fosta bancă de stat falimentată cu scântei. Taher Invest Trade Company, pe scurt TITCO, este şi astăzi pe lista debitorilor preluaţi de către AVAS de la Bancorex cu o datorie de 561.000 de dolari. Astăzi, firma nu mai există în evidenţa Registrului Comerţului. Surpriza este că o societate TITCO, cu sediul în Ciudad de Panama, figurează la Băneasa Palace şi Royal Team SA, alături de Taher sau de fiica acestuia. Versiunea din Panama a societăţii TITCO a figurat asociată în Swiss Hospital SA, acum dizolvată, alături de Dorin Sarafoleanu, Gheorghe Constantin Păunescu şi Banca Comercială Ion Ţiriac. Despre Taher se cunoaşte că a ridicat Hotelul Marriott cu un împrumut extern de peste o sută de milioane de dolari, garantat de Ministerul de Finanţe, care a şi plătit o importantă parte a ratelor. Gaura de câteva zeci de milioane de dolari a fost trecută sub tăcere.
Afacerile lui Taher sunt un melanj între oameni de afaceri cu spate politic şi contracte pe bani publici. George Becali este unul dintre vechii colaboratori ai iordanianului, partener încă de la înfiinţarea AIG România SA. Astăzi, cei doi nu par să mai împartă multe. Doar declaraţiile celor doi din jurul preluării Rapidului demonstrează apropierea care mai există între ei. Nepotul finanţatorului Stelei, Lucian Mihai Becali, este administrator al societăţii European Building Developers, iar "latifundiarul" i-a luat locul, în rândul asociaţilor unui alt prieten vechi al iordanianului, Alexandru Bunea. Acesta a fost secretar general al Ministerului Transporturilor, a devenit de-a lungul timpului omul de încredere al acestuia, figurând prin mai multe societăţi unde avea iordanianul interese, manifestate public sau nu. Tangenţial, numele proaspătului patron al Rapidului a fost pomenit şi în dosarul Flota, unde Bunea a fost chiar anchetat. În aceeaşi firmă mai apare şi fosta vicepreşedintă a Bankcoop, Gabriela Crăiniceanu, o apropiată a lui Viorel Hrebenciuc.
Suzan Taher, fiica iordanianului, este asociată într-o societate, Galeria Assemblage SRL, cu soţia lui Michael Einik, fost diplomat american în România, partener de afaceri cu Peter Braun. Aşa cum aţi putut citi în Jurnalul Naţional cu ocazia dezvăluirilor despre "Gaşca Nordului", Peter Braun este o cometă fulgerătoare a marilor lovituri de afaceri făcute cu sprijinul Primăriei Municipale Bucureşti, fie ea condusă de Băsescu sau Videanu. Şi lista prietenilor şi partenerilor cu voce răsunătoare prin politica românească poate continua.
LOVITURA DE LA MIJA. Mai nou, Taher este membru al Consiliului de Administrare a Parcului Industrial Mija alături de Mohamad Yassin, prezentat de preşedintele Traian Băsescu drept "beneficiarul de bună credinţă a transferului de avere a lui Omar Hayssam". Parcul Industrial Mija este controlat de Rivta Aktiengesellshaft din Liechtenstein, Quatron International Investment co. Ltd din Iordania şi Rivta Handelsges M.B.H. din Austria. Cele două societăţi Rivta sunt reprezentate de Fathi Taher în calitate de preşedinte. În consiliul de administraţie de la Mija mai apare şi Constantin Toma, omul care acum preia conducerea administrativă a Rapidului, dar şi un alt nume care poate fi asociat cu preşedintele Băsescu, Marin Antonescu, care este şi vicepreşedinte al filialei locale a PD-L. Fost agent al Direcţiei de Informaţii Externe, Marin Antonescu s-a aflat în misiune în Belgia într-o perioadă care a corespuns cu stagiul actualului preşedinte, Traian Băsescu, la Anvers.
Fathi Taher s-a instalat la Mija anunţând înfiinţarea unui Centru Academic. În această primăvară ar fi trebuit să fie inaugurate facilităţile academice din mijlocul parcului industrial dâmboviţean, dar iordanianul a anunţat brusc că vrea să facă acolo un proiect turistic de 250 milioane euro. Schimbarea macazului, dar şi deturnarea proiectului Parcului Industial Mija n-au stârnit nici un fel de reacţie din partea autorităţilor. Ordonanţa 65 din 30 august 2001 cu privire la înfiinţarea şi funcţionarea parcurilor industriale este foarte clară, la articolul 5: "Titlul de parc industrial poate fi obţinut de o societate comercială, persoană juridică română, având exclusiv ca obiect de activitate administrarea parcurilor industriale". Nici universitatea, nici complexul turistic nu respectă prevederile legii.
Luni noaptea, după opt ore de discuţii, George Copos a semnat cu omul de afaceri iordanian Fathi Taher vânzarea pachetului majoritar de acţiuni al clubului de fotbal Rapid Bucureşti. "Gata, de mâine Atelierele Griviţa deţin pachetul majoritar de acţiuni la Rapid. Domnul Taher este mai puternic financiar decât mine, are afaceri de peste 500 de milioane de euro", a spus modest Copos. Fathi Taher a declarat şi el, la finalul negocierilor, că noul preşedinte al clubului este omul de afaceri Constantin Toma, preşedintele Consiliului de Administraţie al companiei de asigurări Omniasig. Planurile iordanianului de preluare a echipei Rapid sunt clare şi, cel puţin aparent, bine puse la punct de mult timp. Taher şi-a anunţat intenţia de a juca în forţă încă din prima fază a negocierilor. "Vreau audit la Rapid!", a declarat sigur pe el încă din vremea când George Copos îşi dorea să ţină secrete negocierile.
AFACERI. Cine este Fathi Taher, omul care de două luni face deschideri succesive de ziare? Preluarea conducerii Electroputere SA Craiova, instalarea în Grant, megainvestiţia de 250 de milioane de euro într-un complex turistic la Mija, în judeţul Dâmboviţa, l-au scos pe Taher din conul de umbră sub care se ascunsese, după ce vreme de mai mulţi ani fusese în centrul atenţiei presei, de fiecare dată implicat într-un alt şi alt scandal. Trecutul arabului, aşa cum este el cunoscut de public, este unul care ridică serioase semne de întrebare cu privire la dorinţa reală a acestuia de a pune jos suma de 40 de milioane de euro. Renumele său este al unui om care ştie să facă bani mulţi şi repede, nu să dea.
Venit în România ca student încă din anii ’80, iordanianul de origine palestiniană a părăsit în circumstanţe neclare ţara şi a revenit doar în 1991. Taher Investments Group a devenit foarte repede o firmă implicată în afaceri de calibru: şcoala Româno-Americană din Pipera, Hotelul Marriott, AIG România SA fiind numai câteva dintre ele. Aceste afaceri s-au conturat o dată cu o serie de prietenii şi legături financiare care dăinuie până astăzi. Viorel Hrebenciuc, Dumitru Tinu, Mitică Dragomir, Gigi Becali, George Păunescu, s-au aflat şi se află şi acum printre apropiaţii iordanianului cu rezidenţa la Atena, unde locuiesc soţia şi cele două fiice.
GAURĂ BANCOREX. Seria scandalurilor în care a fost implicat Taher a început cu cel al unui împrumut neperformant luat de la Bancorex, fosta bancă de stat falimentată cu scântei. Taher Invest Trade Company, pe scurt TITCO, este şi astăzi pe lista debitorilor preluaţi de către AVAS de la Bancorex cu o datorie de 561.000 de dolari. Astăzi, firma nu mai există în evidenţa Registrului Comerţului. Surpriza este că o societate TITCO, cu sediul în Ciudad de Panama, figurează la Băneasa Palace şi Royal Team SA, alături de Taher sau de fiica acestuia. Versiunea din Panama a societăţii TITCO a figurat asociată în Swiss Hospital SA, acum dizolvată, alături de Dorin Sarafoleanu, Gheorghe Constantin Păunescu şi Banca Comercială Ion Ţiriac. Despre Taher se cunoaşte că a ridicat Hotelul Marriott cu un împrumut extern de peste o sută de milioane de dolari, garantat de Ministerul de Finanţe, care a şi plătit o importantă parte a ratelor. Gaura de câteva zeci de milioane de dolari a fost trecută sub tăcere.
Afacerile lui Taher sunt un melanj între oameni de afaceri cu spate politic şi contracte pe bani publici. George Becali este unul dintre vechii colaboratori ai iordanianului, partener încă de la înfiinţarea AIG România SA. Astăzi, cei doi nu par să mai împartă multe. Doar declaraţiile celor doi din jurul preluării Rapidului demonstrează apropierea care mai există între ei. Nepotul finanţatorului Stelei, Lucian Mihai Becali, este administrator al societăţii European Building Developers, iar "latifundiarul" i-a luat locul, în rândul asociaţilor unui alt prieten vechi al iordanianului, Alexandru Bunea. Acesta a fost secretar general al Ministerului Transporturilor, a devenit de-a lungul timpului omul de încredere al acestuia, figurând prin mai multe societăţi unde avea iordanianul interese, manifestate public sau nu. Tangenţial, numele proaspătului patron al Rapidului a fost pomenit şi în dosarul Flota, unde Bunea a fost chiar anchetat. În aceeaşi firmă mai apare şi fosta vicepreşedintă a Bankcoop, Gabriela Crăiniceanu, o apropiată a lui Viorel Hrebenciuc.
Suzan Taher, fiica iordanianului, este asociată într-o societate, Galeria Assemblage SRL, cu soţia lui Michael Einik, fost diplomat american în România, partener de afaceri cu Peter Braun. Aşa cum aţi putut citi în Jurnalul Naţional cu ocazia dezvăluirilor despre "Gaşca Nordului", Peter Braun este o cometă fulgerătoare a marilor lovituri de afaceri făcute cu sprijinul Primăriei Municipale Bucureşti, fie ea condusă de Băsescu sau Videanu. Şi lista prietenilor şi partenerilor cu voce răsunătoare prin politica românească poate continua.
LOVITURA DE LA MIJA. Mai nou, Taher este membru al Consiliului de Administrare a Parcului Industrial Mija alături de Mohamad Yassin, prezentat de preşedintele Traian Băsescu drept "beneficiarul de bună credinţă a transferului de avere a lui Omar Hayssam". Parcul Industrial Mija este controlat de Rivta Aktiengesellshaft din Liechtenstein, Quatron International Investment co. Ltd din Iordania şi Rivta Handelsges M.B.H. din Austria. Cele două societăţi Rivta sunt reprezentate de Fathi Taher în calitate de preşedinte. În consiliul de administraţie de la Mija mai apare şi Constantin Toma, omul care acum preia conducerea administrativă a Rapidului, dar şi un alt nume care poate fi asociat cu preşedintele Băsescu, Marin Antonescu, care este şi vicepreşedinte al filialei locale a PD-L. Fost agent al Direcţiei de Informaţii Externe, Marin Antonescu s-a aflat în misiune în Belgia într-o perioadă care a corespuns cu stagiul actualului preşedinte, Traian Băsescu, la Anvers.
Fathi Taher s-a instalat la Mija anunţând înfiinţarea unui Centru Academic. În această primăvară ar fi trebuit să fie inaugurate facilităţile academice din mijlocul parcului industrial dâmboviţean, dar iordanianul a anunţat brusc că vrea să facă acolo un proiect turistic de 250 milioane euro. Schimbarea macazului, dar şi deturnarea proiectului Parcului Industial Mija n-au stârnit nici un fel de reacţie din partea autorităţilor. Ordonanţa 65 din 30 august 2001 cu privire la înfiinţarea şi funcţionarea parcurilor industriale este foarte clară, la articolul 5: "Titlul de parc industrial poate fi obţinut de o societate comercială, persoană juridică română, având exclusiv ca obiect de activitate administrarea parcurilor industriale". Nici universitatea, nici complexul turistic nu respectă prevederile legii.
Dispariţie
Relaţiile politice ale lui Fathi Taher au dus chiar la situaţii contradictorii: iordanianul a fost reprezentantul statului român în procesul de privatizare a Petromin. Se întâmpla în 1993, iar armatorul grec Stylianis Katounis, care s-a arătat interesat să achiziţioneze Petromin, a depus un avans de 25 de milioane de dolari într-un cont al Băncii Ion Ţiriac deschis de către Fathi Taher, în calitatea sa de împuternicit al statului român. Privatizarea nu s-a mai făcut, iar grecul a descoperit ulterior că banii depuşi nu mai există în cont. În 2007, Curtea de la Strasbourg a decis că statul român se face vinovat de încălcarea drepturilor cetăţeanului grec la un proces echitabil. Cât priveşte suma de 25 de milioane de dolari depusă avans de Katounis, nimeni nu pare hotărât să lămurească care a fost destinaţia ei exactă.
Ţintă: stadionul
Ceea ce n-a reuşit fostul acţionar majoritar al Rapidului, George Copos, şi anume concesionarea Stadionului "Giuleşti-Valentin Stănescu" de la Ministerul Transportului, este un obiectiv prioritar pentru Fathi Taher. "Eu cred că voi obţine concesionarea, fiindcă doresc să investesc în stadion mult mai mult, nicidecum doar 3 milioane de euro, aşa cum s-a vorbit. Asta e diferenţa dintre noi şi Copos. În principiu, am discutat despre construirea unui stadion nou, pe acelaşi amplasament. Nu vă gândiţi acum la teoria că vom dărâma stadionul şi vom muta clubul în altă parte. Doar se face un stadion nou, atât", a spus omul de afaceri iordanian. În momentul de faţă, din cauza riscului prăbuşirii, peluza dinspre Teatrul Giuleşti şi o parte a tribunei întâi sunt închise.
