Această anomalie a fost eliminată, din anul 2016, dar foarte mulți încă nu știu cum își pot obține certificatele și autorizarea din partea Ministerului Muncii. Procedura este foarte simplă: fiecare facultate este obligată să emită certificate care să ateste competențele ce se regăsesc pe suplimentul la diplomă, la cererea absolventului. Astfel, nu mai este nevoie de cursuri suplimentare de formare profesională sau specializare, ci doar de recunoașterea lor de către Ministerul Muncii.
Până la modificarea legislativă din anul 2016, cei care aveau cursuri universitare pe anumite specializări, dar și experiență profesională de peste 20 de ani în acele domenii erau obligați să mai facă un curs de formare profesională sau de specializare pentru a li se recunoaște competențele și în sistemul de autorizări al Ministerului Muncii.
De exemplu, un polițist cu peste 20 de ani de experiență ca anchetator, absolvent al Academiei de Poliție și cu un masterat în același domeniu, trebuia să facă un curs de „Detectiv” ca să poată lucra în mediul privat, inclusiv ca lector sau chiar ca simplu director de firmă de pază. Au fost foarte multe astfel de situații în care polițiști cu foarte multă experiență s-au trezit cursanții unor tineri de 25 de ani care ar fi trebuit să-i învețe cum să-și facă meseria din care tocmai ieșiseră la pensie.
La fel, un absolvent de facultate care făcuse înainte de introducerea sistemului Bologna modulul de Psiho-Pedagogie, Metodică și Practică pedagogică, de trei ani, respectiv șase semestre, era obligat să facă și un curs de „Formator”, pentru a le putea preda adulților cursuri, ca lector.
Firmele de formare au câștigat bani din vânzarea acestor cursuri timp de zece ani, inclusiv din proiectele finanțate din fonduri europene, deși foarte mulți dintre cei „formați profesional” sau „specializați” aveau deja toate competențele recunoscute și ar fi putut să lucreze fără a mai obține un certificat de la furnizorul de formare.
Bani europeni luați degeaba
Nici DLAF, nici Curtea de Conturi nu au analizat niciodată această situație absurdă prin care au fost încasați de către furnizorii de formare și foarte mulți bani europeni, nu doar din buzunarele cursanților. Mai ales în cazul celor care au absolvit cursuri universitare pe locurile plătite de la bugetul statului se putea considera că firmele furnizoare de formare au făcut fraudă cu fonduri europene, dacă au avut finanțare pentru formarea celor care deja aveau competențele recunoscute. Dar nicio instituție nu a făcut anchete la acești furnizori de formare, pentru a constata neregulile, din 2006 până în prezent.
În continuare se face același lucru în instituțiile publice pentru care se plătesc de la bugetul de stat și din proiecte europene cursuri de formare pentru funcționarii publici care deja au acele competențe recunoscute. De exemplu, cineva care a lucrat timp de 25 de ani ca jurnalist și expert în comunicare, având studii universitare în aceste domenii, inclusiv master și doctorat în Comunicare, poate fi trimis la „școlarizare” pentru a face „Curs de Comunicare” cu cineva mai puțin specializat în acest domeniu, iar plata se face inutil din bugetul instituției statului.
Certificatul trebuie cerut de la facultate
Aceste reguli absurde au fost introduse inițial în legislație pentru a ajuta furnizorii de formare să obțină cât mai mulți bani din certificatele recunoscute de Ministerul Muncii. După ce s-a modificat legislația, toate specializările obținute în urma cursurilor din sistemul universitar sunt recunoscute, dar mulți dintre cei care le pot folosi nu știu cum ar trebui să procedeze pentru a-și obține certificatele. Dar nu la Autoritatea Națională pentru Calificări (ANC), ci la facultatea absolvită, apoi la Agențiile Județene ale Ministerului Muncii (AJPIS).
„ANC nu acreditează nimic. Există doar o metodologie de recunoaștere a certificatelor obținute în străinătate, de la anumiți furnizori privați, cum sunt și la noi, pentru anumite ocupații. Nu exista, inițial, o instituție care să le recunoască, astfel încât s-a luat hotărârea să facă acest lucru ANC, care interpelează autoritatea din statul respectiv și recunoaște acele certificate. Autoritatea nu face autorizarea furnizorilor de formare și recunoașterea specializărilor, în afară de situația în care se recunosc certificatele obținute la furnizori din străinătate. ANC aprobă standardele ocupaționale pentru cursurile de formare, dar autorizarea este făcută de Ministerul Muncii, prin AJPIS-uri”, a explicat, pentru Jurnalul, Tiberiu Dobrescu, președintele ANC.
În rest, oricine poate practica ocupațiile care sunt specificate în suplimentul la diplomă emis de universitate. Cineva care are, de exemplu, curs de formator, în cadrul ciclului de licență sau de master, poate lucra ca lector. La fel și cei care au absolvit modulul Psiho-Pedagogic. Pe suplimentul la diplomă sunt trecute competențele și, eventual, ocupația.
Modulul Psiho-Pedagogic ține loc de diplomă de formator
Cei care au absolvit un modul Psiho-Pedagogic înainte de anul 2005, când s-a trecut la sistemul Bologna în sistemul universitar, pot preda ca lectori în diverse proiecte, dar și în sistemul preuniversitar și universitar. Diplomele obținute anterior nu își pierd valabilitatea, după schimbarea legislației. În schimb, cei care au absolvit modulul Psiho-Pedagogic după anul 2005 și vor să predea în mediul universitar trebuie să facă și un al doilea modul, în cadrul unui masterat.
„Tot ce înseamnă formarea profesională prin furnizori este în subordinea Ministerului Muncii. Pentru a obține certificat de formator, cineva care a parcurs modulul Psiho-Pedagogic de 6 semestre trebuie să meargă la secretariatul facultății, să ceară certificat, apoi va merge la AJPIS, pentru a cere autorizarea. Și eu am predat cursuri în cadrul unor proiecte europene și predau la universitate, având la bază acel modul. Orice facultate are obligația să dea, pe lângă suplimentul la diplomă, un certificat care să ateste aceste cursuri absolvite. Certificatul acesta este echivalent cu cel obținut în urma absolvirii unor cursuri care se fac la furnizorii de formare. Eu țin cursuri de formare pe proiecte europene tot în baza acelui modul absolvit înainte de anul 2005”, mai spune președintele ANC.