x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Curtea Constituţională, supercenzorul statal

0
Autor: Monica Iordache Apostol 16 Ian 2011 - 20:54
Curtea Constituţională, supercenzorul statal Karina Knapek/Jurnalul Naţional


146822-kk-20091216114943009.jpgMandatele preşedintelui Traian Băsescu au excelat în premiere: numirea primului-ministru ignorând majoritatea parlamentară deja formată, numirea unui prim-ministru demis deja de Parlament, interpretarea Constituţiei după bunul-plac şi întărirea unei superinstituţii cu puterea de a cenzura chiar şi Legislativul ales de popor: Curtea Constituţională. Deşi el însuşi acuza CCR că are “abordări politice” şi îi mai ardea câte o palmă părintească, numind-o, în noiembrie 2010, “o instituţie penibilă”, şeful statului vrea acum să îi dea acum Curţii Constituţionale drept de veto asupra singurei chestiuni care nu este atinsă de puterea unei decizii obligatorii: propunerea Parlamentului de suspendare a preşedintelui.

Şeful statului a anunţat recent că  în 2011 este obligat să promoveze proiectul de revizuire a Constituţiei, din care să nu lipsească şi clarificarea mecanismului de suspendare a preşedintelui. “Marea încercare, legat tot de reforma statului, este revizuirea Constituţiei. Avem un referendum care trebuie pus în faţa Parlamentului, prin propunerea de modificare a Constituţiei. Să nu fie speculaţii, nu intenţionez să mă duc cu o revizuire a Constituţiei foarte amplă, care să schimbe sistemul, să creăm o nouă republică, ci să mă limitez strict la atingerea obiectivului pe care l-au vrut românii: o singură Cameră şi 300 de parlamentari. În acelaşi timp, sunt inadvertenţe ale Constituţiei, neclarităţi, pe care voi încerca să le limpezesc, fără să intru în fondul articolelor”, declara Traian Băsescu. Una dintre mizele modificării, care excede referendumul din 2009, este schimbarea procedurii de suspendare a preşedintelui.

Actuala Constituţie prevede că preşedintele “poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale”, în cazul săvârşirii unor “fapte grave prin care se încalcă prevederile Constituţiei”.
“Procedura de suspendare trebuie să rămână, dar trebuie responsabilitate politică. Asupra deciziei de suspendare a preşedintelui trebuie să se pronunţe Curtea Constituţională – este o soluţie. Sau după hotărârea Parlamentului, se merge la referendum, iar dacă preşedintele rămâne în funcţie prin votul poporului, se dizolvă Parlamentul. Deci trebuie găsit un sistem de echibru între puterile statului, care să prevină abuzul de putere”, a conchis preşedintele.

Legea de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale arată, la articolul 42, că instituţia “dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a preşedintelui României”. Alineatul 2 arată că propunerea de suspendare din funcţie a preşedintelui României împreună cu dovezile pe care se întemeiază se trimit în copie Curţii Constituţionale de preşedintele care a condus şedinţa comună a celor două Camere în care s-a făcut această propunere. Prevederea a fost aplicată în 5 aprilie 2007, când judecătorii Curţii Constituţionale s-au pronunţat asupra deciziei de suspendare a lui Traian Băsescu. CCR a dat atunci  aviz negativ, considerând că  faptele preşedintelui, invocate de cei 182 de parlamentari semnatari, nu sunt “fapte grave prin care se încalcă prevederile Constituţiei”.

“Propunerea de suspendare din funcţie a domnului Traian Băsescu, preşedintele României, iniţiată de 182 deputaţi şi senatori (...), se referă la acte şi fapte de încălcare a Constituţiei, săvârşite în exerciţiul mandatului, care, însă, prin conţinutul şi consecinţele lor, nu pot fi calificate drept grave, de natură să determine suspendarea din funcţie a preşedintelui României (...). Rămâne ca Parlamentul să decidă, pe baza datelor şi a informaţiilor care îi vor fi prezentate cu ocazia dezbaterilor, asupra existenţei şi gravităţii faptelor pentru care s-a propus suspendarea din funcţie a preşedintelui României”, se arată în avizul din 5 martie 2007. Iar Parlamentul a decis, pe 19 aprilie 2007,  suspendarea şefului statului, în ciuda faptului că judecătorii Curţii Constituţionale au ajuns la altă concluzie.

O modificare adusă Legii Curţii Constituţionale în august 2010, prin care Curtea a primit dreptul de a se pronunţa asupra constituţionalităţii hotărârilor Parlamentului, extinde controlul Curţii şi asupra hotărârilor Parlamentului, inclusiv asupra celor de suspendare a preşedintelui, dar nu schimbă lucrurile în mod esenţial. Astfel, hotărârea de suspendare a preşedintelui poate fi atacată la CCR,  judecătorii trebuie să se pronunţe în 45 de zile asupra constituţionalităţii ei, judecata având în vedere chestiuni de ordin procedural, întrucât asupra fondului aceştia s-au pronunţat deja prin avizul consultativ. În plus, Constituţia nu prevede acum posibilitatea cenzurării hotărârii Parlamentului.

Deşi Traian Băsescu ar vrea să extindă acest drept al CCR şi asupra hotărârii de suspendare a şefului statului, acelaşi Traian Băsescu critica, în urmă cu două luni, inconsecvenţa unor decizii ale instituţiei şi spunea că doar cei care au responsabilitate pentru politica economică – Guvernul şi Parlamentul – trebuie să ia deciziile. “A fost un lucru exprimat şi la nivel politic, şi la nivelul experţilor care numai ce au părăsit România: Cu cine trebuie să vorbim, cu cine stabilim politicile economice?! Le stabilim cu Guvernul sau mergem să negociem cu Curtea Constituţională?! Instituţiile abilitate să ia măsuri pe timp de criză sunt Guvernul şi Parlamentul, şi nu alte instituţii. Sper ca anul 2011 să fie un an în care cei care au responsabilitate pentru politica economică a ţării să fie şi cei care să poată lua deciziile – Guvern şi Parlament”, se revolta preşedintele în noiembrie 2010.

 

Coaliţia PDL-UDMR are majoritate mai solidă la CCR decât în Parlament
 Faptul că deciziile Curţii Constituţionale nu pot fi controlate de nici o altă instituţie face ca interesul politicienilor de a obţine decizii favorabile din partea acestei instanţe-arbitru să fie imens. Scandalul din Camera Deputaţilor, din iunie 2010, pentru alegerea unui judecător numit de această Cameră a arătat de fapt cât este de mare miza politică a acestei instituţii. După ce a fost votat cu o majoritate simplă candidatul PSD Valer Dorneanu, preşedinta Camerei, Roberta Anastase, a refuzat să semneze decizia de numire şi a forţat reluarea votului pentru obţinerea unei majorităţi calificate. Scopul era de fapt impunerea candidatului PDL Ştefan Minea, fost şef de catedră al lui Emil Boc la Cluj.

Şi PDL a reuşit să-l numească pe acesta la finalul unei şedinţe care a durat până la ora 2:00 noaptea, în timpul căreia deputaţii mai aveau puţin şi se luau la bătaie. Astfel, coaliţia PDL-UDMR a reuşit să-şi asigure o majoritate mai solidă la Curtea Constituţională decât în Parlament, având în vedere de unde a venit nominalizarea fiecărui judecător: Augustin Zegrean – numit de preşedintele Traian Băsescu, Petre Lăzăroiu – numit de Traian Băsescu, Ştefan Minea – numit de Camera Deputaţilor, la nominalizarea PDL, Iulia Motoc – numită de Senat, la nominalizarea PDL, Valentin Zoltan Puskas – numit de Senat, la nominalizarea UDMR, Ion Predescu, numit de Senat la nominalizarea PSD, Aspazia Cojocaru, numită de Camera Deputaţilor, la propunerea PSD, Tudorel Toader – numit de Camera Deputaţilor, la propunerea PNL, Acsinte Gaspar, numit de fostul preşedinte Ion Iliescu.

Citeşte mai multe despre:   special

 

Ştiri din .ro




Mai multe titluri din categorie

Vizita virtuală a lui Biden în realitatea Bucureștiului

Vizita virtuală a lui Biden în realitatea Bucureștiului
Galerie Foto Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, a fost prezent, luni, în România, la summitul București, organizat la inițiativa președintelui României, Klaus Iohannis. Prezența demnitarului american a fost...

După ce a pus mâna pe spitalele din București, USR-PLUS vrea să numească în CA-uri reprezentanții ONG-urilor

După ce a pus mâna pe spitalele din București, USR-PLUS vrea să numească în CA-uri reprezentanții ONG-urilor
Galerie Foto Ținta predilectă a celor de la USR-PLUS, în această perioadă, pare a fi spitalele aflate în subordinea Consiliului General al Primăriei Capitalei. Pe care, în urma scandalului legat de adoptarea bugetului...

Marea tragere la sorți pentru directorii de spitale din Capitală

Marea tragere la sorți pentru directorii de spitale din Capitală
Pe 15 mai expiră mandatele actualilor directori ai spitalelor aflate în subordinea Primăriei Capitalei, iar „marea depolitizare” anunțată de alianța PNL-USR-PLUS se discută între partide. Surse din...

România, condamnată de CEDO pentru un proces judecat cu reclamantul în lipsă. Miza, ajutorul public judiciar 

România, condamnată de CEDO pentru un proces judecat cu reclamantul în lipsă. Miza, ajutorul public judiciar 
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat statul român la plata a 5.000 de euro despăgubiri morale și a 1.000 de euro cheltuieli de judecată către un pensionar care a fost lipsit de un acces liber la...

Emil Boc, descurcăreț în pandemie. Și-a plătit împrumutul de campanie și și-a cumpărat un mic domeniu lângă Cluj

Emil Boc, descurcăreț în pandemie. Și-a plătit împrumutul de campanie și și-a cumpărat un mic domeniu lângă Cluj
Galerie Foto Pandemia de COVID-19, prin efectele economice negative generate, pare să nu fi lovit chiar pe toată lumea. Unul dintre „greii” regimului Băsescu, actualul primar PNL de la Cluj-Napoca este exemplul viu în acest...

Marea vaccinare, la minut -  Dinamo, Țancă Urganu’ și colonelul Gheorghiță

Marea vaccinare, la minut -  Dinamo, Țancă Urganu’ și colonelul Gheorghiță
Galerie Foto Ultima săptămână de vaccinare a fost ca în campania electorală. Cu propagandă, „influenceri” și tur de scrutin, duminica. Imunizarea românilor s-a transformat în cifre aruncate pe televizor, ca o izbândă...

Cum și-a răsplătit PLUS-ul lui Cioloș sponsorii cu funcții la stat

Cum și-a răsplătit PLUS-ul lui Cioloș sponsorii cu funcții la stat
Galerie Foto Pe model PNL, dar la o scară mai mică, Partidul PLUS, formațiune condusă de Dacian Cioloș, aflată, în prezent, la guvernare dă dovadă de „obraz” când e vorba de cei care au contribuit cu donații în anul...

CCR: Prelungirea sine die a mandatului președintelui Consiliului Concurenței încalcă legea și Constituția

CCR: Prelungirea sine die a mandatului președintelui Consiliului Concurenței încalcă legea și Constituția
Decizia prin care Curtea Constituțională a stabilit că prelungirea sine die a mandatului președintelui Consiliului Concurenței, peste durata prevăzută de normele în vigoare, este atât neconstituțională, cât...

Tanti Florica. Lecții de viață de la înălțimea a 100 de ani

Tanti Florica. Lecții de viață de la înălțimea a 100 de ani
Apropiații îi spun cu drag „Tanti Florica”, dar în realitate este o doamnă în adevăratul sens al cuvântului, o aristocrată autentică, apariție rară în peisajul dâmbovițean. Distinsă, tonică, de o...

Vlad Voiculescu a primit clasare de la DNA în dosarul „diplomei de la Viena”

Vlad Voiculescu a primit clasare de la DNA în dosarul „diplomei de la Viena”
Galerie Foto Direcția Națională Anticorupție a dispus, la sfârșitul lunii trecute, clasarea unui dosar penal privind infracțiuni de abuz în serviciu, fals intelectual, uz de fals, fals în declarații și instigare la...

7 ani de pușcărie cu executare în sufragerie  

7 ani de pușcărie cu executare în sufragerie  
Galerie Foto Munca de acasă, împământenită anul trecut odată cu instaurarea stării de urgență, le-a dat unor parlamentari idei năstrușnice. Cum ar fi aceea de a vota online un proiect de lege născocit de senatoarea...

Tinerii din diaspora întorc spatele guvernului

Tinerii din diaspora întorc spatele guvernului
Măsura 6.1 Sprijin instalare tineri fermieri, componenta diaspora, se dovedește a fi un eșec pentru Guvern. Tinerii plecați la muncă în străinătate sunt neinteresați de oferta financiară a autorităților de la...

Unul din patru deputați a vorbit o singură dată de la preluarea mandatului. Mai multe județe, nereprezentate de la tribuna oficială

Unul din patru deputați a vorbit o singură dată de la preluarea mandatului. Mai multe județe, nereprezentate de la tribuna oficială
Puțin mai mult de un sfert din totalul deputaților aleși în funcții au luat cuvântul o singură dată în plenul Camerei, în cele aproape șase luni care s-au scurs de la validarea alegerii lor, în urma...

Scafandri înecați cu fonduri europene

Scafandri înecați cu fonduri europene
Galerie Foto Programul pentru lărgirea plajelor pe litoralul românesc este îndoliat de moartea unor specialiști angajați în proiect. În urmă cu  patru săptămâni, în 9 aprilie, a fost raportat decesul a doi scafandri...

Un prinț austriac a împușcat cel mai mare urs din Europa sub nasul autorităților române

Un prinț austriac a împușcat cel mai mare urs din Europa sub nasul autorităților române
Două organizații de apărare a drepturilor animalelor au semnalat autorităților române că un prinț austriac a împușcat ilegal cel mai mare urs din Europa, în apropierea orașului Covasna. Cu toate acestea,...
Serviciul de email marketing furnizat de