Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Raportul este așteptat să fie publicat în termen de aproximativ un an, iar până atunci auditorii vor păstra tăcerea totală, pentru a evita orice posibilă compromitere a activității lor. Ei vor verifica dacă Comisia a creat un cadru solid care să sprijine aplicarea sancțiunilor, a remediat lacunele cu promptitudine și a evaluat impactul de ansamblu al sancțiunilor.
Sancțiunile comerciale actuale vizează 20 de țări și se axează pe interdicții ale importurilor și exporturilor de echipamente militare și produse cu dublă utilizare (produse care pot fi utilizate atât în scopuri civile, cât și în scopuri militare). Din martie 2014, UE a impus progresiv sancțiuni comerciale la importurile și exporturile rusești în anumite sectoare economice, printre care energia, materiile prime, tehnologiile aeronautice și tehnologiile avansate, produsele cu dublă utilizare, produsele de lux și diamantele. UE a impus sancțiuni comerciale și asupra altor țări, cum ar fi Belarusul și Iranul, ca răspuns la aparenta lor colaborare în agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei. De asemenea, în 2024, UE a extins considerabil lista entităților vizate de restricțiile la export pentru echipamente militare și produse cu dublă utilizare, adăugând companii din China, Kazahstan, Kîrgîzstan, India, Serbia, Thailanda, Sri Lanka, Turcia și Emiratele Arabe Unite.
Potrivit estimărilor Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), până în prezent valoarea totală a restricțiilor și interdicțiilor la exportul de bunuri și tehnologii către Rusia se ridică la 52 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă 58 % din valoarea exporturilor UE către Rusia înainte de invazie. Sub aspectul importurilor, impactul măsurilor restrictive este estimat la aproximativ 95 de miliarde de euro (circa 61 % din valoarea prerăzboi a importurilor din Rusia).
Ce vor verifica auditorii
Auditorii vor examina dacă Comisia Europeană ajută statele membre să aplice sancțiunile comerciale cu eficacitate și dacă urmărește cu atenție modul în care acestea sunt aplicate. Ei vor evalua și dacă Comisia a analizat impactul de ansamblu al măsurilor. Sancțiunile sunt un instrument de politică externă al UE care urmărește să încurajeze o schimbare a politicilor nocive sau destabilizatoare urmărite de anumite țări din afara UE. Obiectivul acestor sancțiuni este de a promova pacea internațională și securitatea, de a preveni conflictele și de a sprijini democrația.
Se pregătește al 17 pachet de sancțiuni împotriva Rusiei
Uniunea Europeană pregătește al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, în contextul în care Moscova cere ridicarea unor restricții occidentale ca parte a condițiilor sale pentru un acord de încetare a focului, potrivit EUobserver. Comisia Europeană este așteptată să prezinte propunerile sale la începutul verii. Pe 27 martie, în urma unui summit de la Paris, liderii celor mai importante țări europene au refuzat să relaxeze sancțiunile impuse împotriva Rusiei. Potrivit premierului britanic, Keir Starmer, „acum nu este momentul potrivit pentru ridicarea sancțiunilor”. El susține că dimpotrivă, la summit, țările au discutat despre o posibilă consolidare a măsurilor restrictive „pentru a forța Rusia să se așeze la masa negocierilor”.
Pierderile Gazprom se adâncesc
Pierderea pieței europene va costa Gazprom aproximativ 15 trilioane de ruble (circa 179 miliarde dolari) în următorul deceniu, potrivit unei analize Financial Times (FT) bazate pe o prezentare internă a companiei, scrie publicația electronică bani.md. După ani în care Vladimir Putin a folosit gazul drept armă strategică, șantajul energetic a avut efectul invers. În 2025, exporturile de gaze către Europa și Turcia vor scădea de peste cinci ori față de 2019, ajungând la doar 47 de miliarde metri cubi, iar până în 2034 vor coborî la 34 de miliarde. În același timp, fluxul de numerar al Gazprom devine negativ, iar compania va înregistra pierderi masive care vor afecta și bugetul de stat al Rusiei, din care aproape 40% este direcționat spre finanțarea războiului din Ucraina.
Grupul va închide trei departamente, va comasa alte opt, va vinde active imobiliare și va elimina 1.600 de angajați, adică aproape 40% din personalul sediului central.
Citește pe Antena3.ro
Potrivit FT, divizia petrolieră „Gazprom Neft”, care până acum opera independent și eficient, a fost trasă complet sub controlul grupului, fiind obligată să susțină financiar pierderile din sectorul de gaze. În 2023, „Gazprom Neft” a generat un profit de 641 miliarde ruble, comparabil cu pierderile de 629 miliarde ruble ale sectorului de gaze. Pentru a compensa, compania petrolieră a fost forțată să crească dividendele la 75% din profit.
