Romania va semna Tratatul de Aderare la Uniunea Europeana la data de 25 aprilie, au decis ieri europarlamentarii de la Strasbourg, la finalul unei dezbateri care a dat destule emotii.
 |
UNDA VERDE. Din peste 600 de europarlamentari care au luat parte la vot, aproape 500 s-au pronuntat in favoarea aderarii Romaniei la UE |
Romania: "Fara progrese"
Bulgaria: Problema Kozlodui
Reactii politice
Traian Basescu cere sprijinul romanilor
Tariceanu: "Nu voi tolera nici o abatere"
Cu 497 de voturi pentru, 93 impotriva si 71 de abtineri, parlamentarii europeni reuniti in plen la Strasbourg au aprobat aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Membrii Legislativului Uniunii au adoptat atat raportul pentru Romania, intocmit de socialistul francez Pierre Moscovici, cat si avizul referitor la semnarea Tratatului de Aderare. Bulgaria a trecut si ea cu bine de examenul de ieri. Pentru aderarea vecinilor de la sud de Dunare s-au pronuntat 522 de eurodeputati, in timp ce 70 s-au declarat impotriva, iar 71 s-au abtinut.
La finalul votului, atat autoritatile de la Sofia, cat si cele de la Bucuresti au putut rasufla, cel putin pentru moment, usurate. Calendarul de aderare confirmat in decembrie 2004 de mai-marii Uniunii Europene a ramas in picioare, tratatul se va semna la Luxemburg in mai putin de doua saptamani, urmand ca in toamna sa fie dat publicitatii un prim raport de monitorizare, care va arata daca aceste tari continua reformele, in ritmul cerut de europeni.
EMOTII. Votul de ieri, care se anunta de ceva vreme drept o simpla formalitate, s-a dovedit pana la urma unul cu destule emotii. Apele s-au tulburat chiar cu o seara inainte, o data cu reuniunea parlamentarilor din grupul Partidului Popular European (PPE), cel mai insemnat din Legislativul UE. La finalul acesteia, liderul grupului, Hans-Gert Poettering, a anuntat ca membrii PPE au decis, cu 92 de voturi pentru, 86 impotriva si doua abtineri, sa ceara amanarea votului privind aderarea Romaniei si a Bulgariei. Grupului PPE i s-au alaturat si ecologistii din Parlamentul European, liderul acestora, Daniel Bendit-Cohn, aratandu-se foarte vehement.
Cele doua grupuri parlamentare isi motivasera decizia invocand nu atat problemele de la Bucuresti si Sofia, cat o serie de probleme de comunicare intre cele doua institutii europene: Parlamentul (Legislativul Uniunii) si Comisia (Executivul Uniunii). Mai exact, eurodeputatii spun ca nu au primit din partea Comisiei suficiente informatii privind implicatiile pe care aderarea celor doua state le va avea asupra bugetului comunitar. Costul aderarii Romaniei si Bulgariei a fost estimat la 44,3 miliarde de euro, din care numai Germania suporta o treime, in timp ce pentru cele 10 tari care au aderat la UE anul trecut s-au varsat, din vistieria comunitara, 40 miliarde de euro.
PROCEDURA. "Verzii" si conservatorii s-au folosit, practic, de o chichita de procedura. Ei au sustinut ca nu este normal ca aspectele financiare ale extinderii din 2007 sa le fie prezentate de europarlamentarii din Comisia de Buget a Legislativului, si nu direct de membrii Comisiei.
Pozitia celor doua partide care, impreuna, ar fi putut pune in pericol un vot pozitiv a avut darul sa agite spiritele in cele doua tari candidate. Daca Parlamentul European ar fi amanat votul, Tratatul de Aderare nu ar mai fi putut fi semnat pe 25 aprilie, asa cum era prevazut, chiar aderarea in 2007 putand fi pusa sub semnul intrebarii. "De ce sa votam acum cu o bataie atat de lunga, pana in 2007?", se justifica liderul ecologist Daniel Cohn-Bendit. El a precizat ca solutia cea mai potrivita ar fi amanarea votului pana in noiembrie, dupa ce vor fi date publicitatii rapoartele de monitorizare privind evolutia celor doua tari. In caz ca votul va avea totusi loc, spunea marti seara Cohn-Bendit, grupul "verzilor" va prefera sa nu se exprime, pentru ca intentia lor nu este de a spune "Nu" aderarii Romaniei si a Bulgariei.
Pana la urma, PPE nu a mai cerut ieri amanarea deciziei privind aderarea celor doua state, liderul grupului explicand ca a primit precizarile si garantiile pe care le dorea cu privire la impactul financiar al noii extinderi. Nu aceeasi decizie au luat si ecologistii. Ei si-au mentinut pozitia privind amanarea, dar si-au schimbat, destul de abrupt, motivatia, aruncand in discutie stadiul de pregatire al Romaniei si Bulgariei. Despre Romania, Daniel-Bendit-Cohn a spus ca, desi s-au facut progrese demne de lauda in domeniul economic, Romania mai are multe de recuperat in ce priveste libertatea presei si coruptia.
In aceste conditii, doar cu sustinerea ecologistilor, motiunea de amanare a fost respinsa fara emotii.
Romania: "Fara progrese"
Dezbaterile care au precedat votul de ieri au inceput inca de marti, in plenul Parlamentului de la Strasbourg, si nu au fost lipsite de tensiuni. Eurodeputatii care au luat cuvantul au scos in evidenta atat atuurile, cat si slabiciunile celor doua candidate. Principalul sustinator al cauzei Romaniei a fost baroneasa Emma Nicholson, fostul raportor european pentru tara noastra. Europarlamentarul liberal a invocat progresele tarii noastre in domeniul legislatiei privind protectia copilului, apreciind ca Romania este, la acest capitol, mai avansata decat multe dintre statele membre ale UE. "Sa votam acum avizul si in noiembrie vom vedea daca Romania si-a respectat promisiunile", a fost de parere si actualul raportor pentru Romania al Parlamentului European, socialistul Pierre Moscovici. Europarlamentarul Joost Lagendijc a pledat, la randul sau, pentru aprobarea avizului conform, motivand ca a vota impotriva nu inseamna decat "a penaliza guvernarea actuala pentru greselile guvernarii anterioare".
Comisarul european pentru Extindere, finlandezul Olli Rehn, a remarcat si el progresele inregistrate de Romania in privinta protectiei minoritatilor si in special a celei maghiare. Rehn a dat drept exemplu cooptarea UDMR la guvernare, precum si faptul ca prima vizita oficiala in strainatate a premierului Calin Popescu Tariceanu a fost la Budapesta.
Asa cum era de asteptat, criticul cel mai vehement al Romaniei a fost europarlamentarul german Markus Ferber, membru al PPE. Ferber, care declara, chiar anul acesta, ca extinderea din 2007 ar trebui sa includa o singura tara - Bulgaria, a sustinut ca nu se poate vorbi despre vreun progres notabil realizat in ultima vreme de Romania si a spus ca nu sustine avizul conform asupra Tratatului de Aderare.
Cuvinte dure la adresa Romaniei a avut si independentul Martin Hans Peter. El a spus ca avizarea aderarii ar fi "un act de iresponsabilitate" din partea Parlamentului European si ca, dupa parerea lui, Romania nu este pregatita sa faca parte din Uniune. Reprezentantul "stangii unite", Meijer Erik, a sustinut ca Romania este cea mai putin dezvoltata dintre toate tarile candidate la UE si a atras atentia asupra proiectului "Rosia Montana", care starneste "ingrijorare" si are efecte asupra mediului ce nu pot fi ignorate.
Bulgaria: Problema Kozlodui
Bulgaria a fost, la randul ei, tocata marunt de europarlamentarii de la Strasbourg, desi a avut parte de sustinerea aproape neconditionata a raportorului britanic Geoffrey van Orden. In deschiderea dezbaterilor, Van Orden a spus, cum o facuse in repetate randuri, ca Bulgaria ar fi trebuit decuplata de Romania. Britanicul a explicat ca autoritatile de la Sofia au facut o treaba mult mai buna in pregatirile pentru integrarea tarii in Uniunea Europeana, ca angajamentele luate de bulgari sunt mai bine respectate, ca indicii economici plaseaza Bulgaria pe o pozitie superioara fata de cea a Romaniei si ca, in consecinta, ar trebui judecata pe baza propriilor merite si nu ca parte a unui tandem. Cei mai multi dintre europarlamentarii care au ridicat obiectii la pregatirile realizate de Bulgaria si la aderarea ei la UE conform calendarului stabilit s-au concentrat asupra problemei Centralei nucleare de la Kozlodui. Indoielile privind siguranta centralei, care a facut obiectul unor discutii extrem de dure la capitolul de negociere privind energia, au fost dezbatute din nou. Amanuntul pare surprinzator, comenteaza agentiile internationale de presa, in conditiile in care toate detaliile privind Kozlodui sunt cuprinse in Tratatul de Aderare, aflat de mai multa vreme la dispozitia europarlamentarilor.
Bulgaria s-a confruntat cu critici si in ceea ce priveste adoptarea unei legislatii care sa sustina lupta impotriva coruptiei si in privinta eforturilor de combatere a crimei organizate, care, cred europarlamentarii, ar putea fi mai mari. Reforma administrativa, tratamentul aplicat minoritatilor, in special celei rrome, sunt alte domenii-cheie unde autoritatile bulgare sunt indemnate sa continue eforturile. Din punct de vedere economic, Bulgaria este conformata drept economie de piata functionala, cu amendamentele ca rata somajului continua sa fie ridicata, standardul de viata al oamenilor obisnuiti este modest, iar multi dintre tinerii educati si cu calificari profesionale inalte aleg sa emigreze, lasand Bulgaria "descoperita" in sectoare-cheie. Parlamentarii s-au declarat multumiti de faptul ca Guvernul intentioneaza sa reia licitatia pentru filialele Bulgartabac. Ei sunt ingrijorati ca, din cauza acordului privind inchiderea centralei nucleare de la Kozlodui, exista riscul aparitiei unor intreruperi in alimentarea cu energie electrica in zona si au cerut Consiliului de Ministri sa fie mai flexibil in acest subiect.
Reactii politice
Toata clasa politica romaneasca a salutat ieri votul din Parlamentul European. Politicienii atrag insa atentia ca Romania va trebui sa
isi indeplineasca obligatiile asumate pentru a nu fi declansata clauza de salvgardare.
PD. "Votul de astazi netezeste drumul spre semnarea Tratatului de integrare a Romaniei in Uniunea Europeana. Este un vot care ne obliga sa fim fermi in indeplinirea criteriilor de aderare si ma refer aici in special la lupta anticoruptie si la asigurarea mecanismelor economiei de piata functionala. Acest vot mai mult ne obliga decat ne recompenseaza, daca dorim sa fim parteneri seriosi ai Uniunii Europene", a declarat presedintele interimar al PD, Emil Boc.
PNL. "Cred ca Romania merita votul din Parlamentul European, in sensul de a se acorda increderea necesara pentru a semna Tratatul de Aderare la Uniunea Europeana. Cred ca actuala guvernare are o responsabilitate imensa sa duca pana la capat procesul de integrare europeana, chiar cu luarea de masuri nepopulare, chiar cu aplicarea unor actiuni, asa cum sunt prevazute in Planul de actiuni, destul de dure", a declarat liderul grupului parlamentar al PNL din Camera Deputatilor, Eugen Nicolaescu.
PUR. "Romanii isi vad visul cu ochii prin votul larg pozitiv din Parlamentul European pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana in 2007. (â¦) Intrarea in Uniunea Europeana trebuie sa ramana prioritatea nationala numarul 1 pentru perioada urmatoare. Nu va fi un proces lejer pentru nimeni si romanii trebuie sa cunoasca acest adevar. (â¦) Partidul Umanist multumeste tuturor celor care au contribuit la procesul de integrare si isi exprima cu acest prilej speranta ca actuala clasa politica a Romaniei va dovedi ca este capabila sa ia acele decizii care sa conduca tara in Uniunea Europeana, fara utilizarea clauzei de salvgardare. PUR reaminteste angajamentul sau de a sustine echipa guvernamentala care va administra integrarea Romaniei in UE", a declarat presedintele PUR, Dan Voiculescu.
PSD. "In principiu, avizul conform urmat apoi de semnarea tratatului pe data de 25 aprilie privind integrarea Romaniei in Uniunea Europeana trebuie sa dea unda verde pentru ca tara noastra sa acceada in structurile europene la data de 1 ianuarie 2007. PSD si-a asumat misiunea intensificarii pregatirii sistematice a aderarii Romaniei la UE, indiferent de costurile politice, si intelege ca pentru perioada 2005-2007 sa sustina la fel de intens ca si pana acum interesul Romaniei de a deveni un stat membru capabil sa faca fata provocarilor viitorului sau statutului european. Este important ca, in perioada care va urma, Romania sa-si indeplineasca obligatiile, angajamentele pentru a nu se declansa clauza de salvgardare, care sa ne impinga cu un an mai tarziu. Este important ca noi sa nu oferim nici un fel de pretext pentru decizii care ar putea sa intarzie aderarea Romaniei la UE", a declarat presedintele Camerei Deputatilor si lider al PSD, Adrian Nastase.
PPRM. "Intotdeauna implinirea unei sperante este legata de mari eforturi, in primul rand pentru realizarea acelei sperante si pentru mentinerea statutului dobandit. Ne bucuram daca acest tratat va fi semnat, ne obligam sa indeplinim conditiile lui si stim ca ne va fi greu, dar trebuie sa le spunem oamenilor adevarul", a declarat liderul grupului parlamentar al PPRM din Camera Deputatilor, Lucian Bolcas.
MIRCEA GEOANA. "Acest vot istoric nu reprezinta un cec in alb pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana in 2007. Monitorizarea indeplinirii obligatiilor Romaniei asumate si inscrise in Tratatul de Aderare se va face cu o mai mare strictete si fara derogari pe considerente politice. Mesajul Parlamentului European pentru Romania este clar, dar orice pas gresit, pana si dupa raportul cuprinzator din luna noiembrie, poate avea consecinte foarte severe. Clauzele de salvgardare sunt reale si aplicabile. Romania mai are 20 de luni de munca serioasa pentru a ne atinge obiectivul national de aderare la 1 ianuarie 2007".
ION ILIESCU. "Consider ziua de azi ca un moment semnificativ si important pentru Romania prin acordarea avizului conform al Parlamentului European. Acest aviz reprezinta preconditionarea semnarii Tratatului de Aderare a Romaniei la Uniunea Europeana. E un pas important, el finalizeaza toate eforturile depuse in anii anteriori pentru reducerea decalajelor fata de tarile membre si cele candidate. Avem la dispozitie doi ani, 2005 si 2006, pentru finalizarea acestor eforturi si concretizarea de facto si de jure a integrarii. Este un moment pe care si Parlamentul European trebuie sa-l retina vizavi de eforturile pe care Romania le-a depus pentru aderare".
EMIL CONSTANTINESCU. "Salut cu deosebita satisfactie adoptarea de catre Parlamentul European a rezolutiei prin care se aproba Tratatul de Aderare a Romaniei la Uniunea Europeana. Votul Parlamentului European reflecta eforturile importante depuse in ultimii noua ani. El este insa nu numai o rasplata a acestor eforturi, ci si un nou inceput. De acum incolo, Executivul si Legislativul au in fata sarcina dificila de a raspunde asteptarilor partenerilor nostri europeni.
Nu doar clasa politica trebuie sa infrunte aceste dificultati, ci, in primul rand, societatea romaneasca in ansamblul ei".
ENE DINGA. Ministrul Integrarii Europene, Ene Dinga, considera ca votul Parlamentului European este "unul extrem de important, deoarece semnarea Tratatului de Aderare a Romaniei este asigurata pe 25 aprilie la Luxemburg. Romania isi va indeplini angajamentele in continuare asa cum a facut-o si pana acum si nu va fi nici un accident ca la 1 ianuarie 2007 Romania sa devina membra cu drepturi depline".
LEONARD ORBAN. Negociatorul-sef cu UE a declarat la randul sau ca "votul istoric al Parlamentului European pentru Tratatul de Aderare a Romaniei si Bulgariei consfinteste semnarea acestuia la 25 aprilie" si "marcheaza incheierea unei etape a pregatirii pentru aderare, dar si inceputul unei noi faze calitative - cea in care, avand un calendar clar al masurilor pe care trebuie sa le indeplineasca pana
la data aderarii, Romania trebuie sa se concentreze si mai mult asupra pregatirii interne".
Traian Basescu cere sprijinul romanilor
Presedintele Traian Basescu a salutat decizia Parlamentului European si a facut un apel la solidaritatea nationala pentru finalizarea cu succes a procesului de aderare la Uniunea Europeana.
MASURI. Seful statului a declarat ca masurile viitoare ale Guvernului privind integrarea in spatiul comunitar, unele dintre ele impopulare, au nevoie de sprijinul intregii populatii. El a dat asigurari ca autoritatile vor lua masuri complementare pentru a atenua impactul acestor masuri asupra cetatenilor. "Votul de azi, in ansamblul lui, este un vot pozitiv dat celor 22 de milioane de romani, prin care tarile membre UE spun ca Romania este asteptata in Uniune", a subliniat Traian Basescu.
EFORT COMUN. Presedintele a multumit nu numai europarlamentarilor, ci si guvernarilor anterioare, care, inca din 1999, au pus "caramida peste caramida" la construirea procesului de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, aratand ca toate aceste guverne care
s-au succedat la conducerea tarii au avut o contributie semnificativa.
Tariceanu: "Nu voi tolera nici o abatere"
Si la Palatul Victoria, votul din Parlamentul European a fost primit cu satisfactie. "Romania a trecut azi un examen fundamental in parcursul spre aderarea la UE. Acest vot exprima increderea in capacitatea Romaniei de a respecta angajamentele. Urmatorul pas este semnarea tratatului pe 25 aprilie si din acel moment vom deveni oficial tara in curs de aderare", a declarat primul-ministru Calin Popescu Tariceanu la scurt timp dupa anuntarea votului favorabil al europarlamentarilor. Seful Executivului a subliniat ca, pe langa rezultatul favorabil al votului, o importanta mare o are si structura votului, vazuta ca un inceput al schimbarii perceptiei europenilor asupra Romaniei. Aratand ca aderarea la UE presupune modernizarea tarii intr-un ritm accelerat, Tariceanu a atentionat asupra necesitatii continuarii eforturilor de indeplinire a angajamentelor. "UE nu este o casa de oaspeti in care Romania poate intra oricum. Avem un examen serios in noiembrie. Nu voi tolera nici o abatere de la calendar si indeplinirea angajamentelor va deveni si un criteriu de evaluare a activitatii membrilor Cabinetului", a avertizat premierul.
PERICOL DEPASIT. Pe de alta parte, primul-ministru a explicat si care a fost, in opinia sa, cauza tensiunilor care s-au facut simtite in ultima vreme in Parlamentul European cu privire la acceptarea Romaniei in cadrul tarilor membre ale Uniunii. "Se manifesta in ultima perioada o tendinta de a da Parlamentului European un rol mai important in extinderea UE. Urmeaza tari care ridica probleme si acum, prin aceste dezbateri, s-a incercat crearea unei baze pentru rezolvarea acestora. Pe de alta parte, exista tari mari, cu pozitii grele, care vad, prin extinderea UE, diluarea pozitiei proprii. Aceste manifestari exprima nemultumirea acestor tari", a aratat seful Executivului.
PROIECT. In perioda urmatoare va fi desfasurata o ampla campanie de informare asupra drepturilor, dar si responsabilitatilor care ii vor reveni Romaniei in perspectiva aderarii, a aratat primul-ministru. Campania va avea insa o dubla componenta: una interna, de informare a cetatenilor romani si una de informare a europenilor, pentru a intelege ca Romania "nu trebuie perceputa prin prisma cersetorilor si a hotilor".
REFERENDUM. Premierul Tariceanu a apreciat totodata ca nu considera necesara organizarea unui referendum pe tema integrarii, avand in vedere ca aderarea se bucura de un suport extrem de larg, dar a mentionat ca va avea consultari cu presedintele si cu Parlamentul pe aceasta tema. (Aniela Nine)
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
