Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Mulți dintre crescători spun că le-a ajuns cuțitul la os și încearcă să mai salveze ce se poate, încercând să-și vândă afacerile, pentru mulți ele însemnând munca de-o viață. Fermieri au cerut în repetate rânduri Ministerului Agriculturii găsirea unor soluții care să vină în sprijinul lor, inclusiv o subvenție de 50-70 de bani pe litru de lapte vândut, dar deocamdată nu s-a întâmplat nimic. În prezent, România are circa un milion de bovine pentru care se plătesc subvenții, dar cel mult 150.000 produc lapte pentru piață, ceea ce face ca piața internă să fie invadată de lapte din import.
În timp ce fermieri spun că imputurile s-au scumpit foarte mult și nu mai fac față la actualele prețuri de achiziției, de partea cealaltă auzim aceeași explicație pentru a justifica creșterea consistentă a prețurilor la raft. S-au scumpit transportul și energia electrică, s-au majorat salariile etc., sunt explicațiile celor aflați pe lanțul de la fermă la raft. De la preluarea sa de la fermă, laptele trece prin mai multe mâini. După ce este cumpărat de la fermă, el ajunge într-un centru de colectare, unde este răcit, o operațiune care necesită consum de curent electric, dar și oameni. De aici, pleacă la fabrica de lapte, unde i se fac analize, iar o parte este prelucrat. Apoi, el ajunge la distribuitori sau direct la retaileri. La ce preț ajunge în final pe raftul magazinelor ține de politica fiecărui retailer, dar trebui spus că nu există mari diferențe între aceștia. Totuși, un lucru rămâne cert: producătorii români de lapte primesc cel mai mic preț din Uniunea Europeană.
Europarlamentarul Carmen Avram cere egalizarea subvențiilor
Criza energetică și penuria de furaje au trimis sectorul laptelui din România în zona falimentului. Deși am avut cea mai mare creștere a prețului la raft din UE, crescătorii români de vaci continuă să primească cel mai mic preț pe lapte din toată toate țările blocului comunitar UE. Starea în care se află crescătorii de vaci din România a fost adusă recent și în atenția Bruxelles-ului de europarlamentarul Carmen Avram, care a ridicat această problemă într-o intervenție în cadrul Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European.
„Tot sectorul laptelui se află în dificultate acum, dar unii sunt în mai mare dificultate decât alții. De exemplu, fermele din România, nefiind suficient de mature, în comparație cu cele din vestul Europei, sunt astăzi într-o situație dezastruoasă, care duce deja la falimente. Crescătorii noștri își închid fermele și își vând sau sacrifică animalele. Azi, avem un deficit de lapte de peste 700 de mii de tone, iar în magazine nu mai găsești, practic, decât lapte din import. Ceea ce n-ar fi o problemă pe o piață comună, cu jucători aflați cam în același stadiu de dezvoltare. Astăzi, fermierii români au subvenții mult sub colegii lor din statele occidentale. De asemenea, ei trebuie să plătească cele mai mari prețuri la energie de pe întreg teritoriul UE. Iar soluții nu sunt nici în bugetul național, nici în noul instrument al Comisiei pentru situații de criză. Deci, întreb Comisia Europeană, când crede că ne vom așeza cu toții la masă, să vorbim deschis despre o convergență reală și cum crede ea că fără convergență mai poate fi vorba despre competiție loială în UE?”, a întrebat europarlamentarul Carmen Avram. În plus, europarlamentarul român a cerut Comisiei Europene egalizarea subvențiilor, astfel încât fermierul român să beneficieze de același sprijin financiar ca și colegii lui din Europa de Vest.
Problema, adusă pe ordinea de zi a coaliției de guvernământ
Un semnal privind situația sectorului a fost tras săptămâna aceasta și de europarlamentarul Rareș Bogdan. „S.O.S. fermierul român! S.O.S. laptele românesc! 700.000 de tone de lapte importate într-un an și 40% din fermele de vite pe punctul de a pune lacătul arată drama pe care o trăiesc crescătorii de animale din România. Ca urmare a reducerii efectivelor de bovine din cauza costului energiei și al furajelor, a crescut masiv importul de lapte brut”, a scris acesta pe Facebook. Pentru a nu ne trezi doar cu lapte din Ungaria și Polonia, Rareș Bogdan a mai spus în postarea sa că va aduce problema în atenția Biroului Permanent Național al PNL și la următoarea ședință a coaliției de guvernământ. „Suntem obligați să luăm măsuri și să rezolvăm această problemă, pentru că altfel înseamnă că nu ne pasă de crescătorul român de vite”, și-a încheiat europarlamentarul mesajul.
Prețul laptelui la retaileri în București pe 9.11.2022
Produs Brand Auchan Kaufland Carrefour Cora Profi
Lapte 3,5% grăsime, 1 litru Albalact 6,55 7,99 8,15 8,19 8,79
Lapte 3,5% grăsime, 1 litru Napolact 8,3 - - - 8,59
Sursa: Monitorul prețurilor
249.000 de fermieri au 70 de ani
Un semnal de alarmă trage și președintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Nicu Vasile. El spune că nu prea are cine să mai asigure schimbul de generații în agricultură, pentru că tinerii nu mai sunt interesați de această activitate. „Avem 249.000 de fermieri care au vârsta în jur de 70 de ani. Ei dețin 1,3 milioane de hectare de teren agricol. Dacă mai adăugăm la aceasta cele 4,7 milioane de hectare de teren agricol nefiscalizat, ne dăm seama că nu arată bine situația. De exemplu, în Olanda un hectar de teren agricol asigură venituri de 6.000 de euro, în timp ce la noi nici măcar 200 de euro. Să nu uităm că vorbim despre Olanda, o țară unde 33% din terenul agricol a fost scos de sub ape. Spre exemplu Olanda, cu o suprafaţă de patru ori mai mică decât România, foloseşte 4.600 de tone de produse fitosanitare, în timp ce România foloseşte 4.500 de tone. Media pe Olanda e de 6-7 kg, iar la noi e de 0,7. Iar Olanda e un model, fiind al doilea mare exportator de produse agroalimentare”, a declarat acesta în cadrul conferinței naţionale „Soluţii de finanţare pentru agricultură/Siguranţa alimentară şi rezistenţa la crize”, organizată de Antena 3 CNN şi cotidianul național Jurnalul în cadrul proiectului editorial „România Inteligentă”
În agricultură, schimbul de generații este o problemă. Foarte multe persoane tinere sunt asistate social. Au 3, 5, 7 copii. Pot să facă copii, dar să muncească nu pot. S-au învățat să le dea statul de mâncare fără să facă nimic. De unde vin aceste ajutoare sociale? De la bugetul de stat, de fapt de la cei care muncesc. Când un popor trăiește bine fără să muncească, va avea mari probleme în viitor. Pe lângă deficitul forței de muncă, în agricultură mai avem și problema modului în care se acordă subvențiile. Ele nu se dau pe criterii de performanță. Să vorbim despre profitabilitatea la hectar înainte de a da subvențiile”.
Nicu Vasile, președintele LAPAR
