De la tombola la isterie nationala

Sansa imbogatirii peste noapte i-a fascinat intotdeauna pe oameni. In afara mostenirilor venite neasteptat de la rude necunoscute de pe alte continente, Loteria a reprezentat unica posibilitate.

Romania anului 2004. Cozi uriase. Oameni care nu au mai suportat sa stea la rand la carne si la oua pe vremea lui Ceausescu se inghesuie acum sa completeze un bilet. 6 numere care ar putea sa le schimbe viata. In fiecare saptamana in care potul cel mare la Loto „6 din 49" creste, romanii de toate varstele joaca. Angajatele agentiilor nu prididesc sa incaseze banii oamenilor care investesc in vise. La cate un colt de strada, pe cate o masa plianta, lozuri de razuit sau in plic, frumos colorate. Vanzatoare ambulante care vor sa te determine sa cumperi de la ele. Sa le iei banii. „Domnu’, ati pierdut un miliard", striga una dintre aceste femei dupa trecatorii grabiti care nu se opresc sa cumpere un loz.

Romania, sfarsit de secol XVIII. Un oarecare Baltazar a cerut si a obtinut aprobarea domnitorului Alexandru Moruzi sa organizeze o loterie. La 9 iulie 1793 a primit o autorizatie valabila pentru 15 zile. Astfel, 1793 a devenit anul in care a fost pentru prima data mentionata „tinerea unei loterii". Un an mai tarziu, un alt strain, Michel Becheru, obtinea si el o autorizatie asemanatoare. Iar in anii care au urmat, putin cate putin, nebunia, mirajul castigarii unor sume mari de bani i-a cuprins pe toti romanii. Potrivit unui sondaj realizat in 2003, Loto 6 din 49, cel mai popular joc oficial de noroc, a fost jucat de peste 45,2% din populatia adulta din mediul urban in ultimele 12 luni.

Inceputuri

Neavand un sistem propriu de joc, romanii au inceput sa joace la cele din strainatate de indata ce acestea le-au oferit accesul. Nu exista multe date despre loterii si nici despre castiguri de la inceputurile secolului al XIX-lea. Dar ele erau o realitate de care trebuia sa tina cont autoritatile din }ara Romaneasca si din Moldova. In Codul Callimachi (Iasi, 1816-1817) si in Legiuriea lui Caragea (Bucuresti 1818) se faceau mentiuni la „ramasag", „gioc" si „lotarie" al carei „proect" se si „publicarisea". In anii 1830, in Muntenia si in Moldova au inceput tragerile pentru case. Proprietari care nu reuseau sa isi vanda locuintele, terenurile sau pravaliile erau puse la loterie. Cei interesati aveau sansa ca platind unul sau doi galbeni sa castige proprietati pe care altfel nu puteau sa i le permita. Acest sistem de loterie a fost importat din Germania.

Carol I - tatal Loteriei

Prin Legea Loteriei de Stat promulgata de regele Carol I in 1906 se conferea acestei institutii „un loc important in eforturile de ameliorare a starii de sanatate si igiena a poporului roman." Acest moment a insemnat nasterea oficiala a Loteriei. In 1931 este votata Legea pentru infiintarea si organizarea Loteriei de Stat pe clase pentru sanatate publica si ocrotiri sociale, prin care veniturile nete ale Loteriei de Stat erau destinate numai Fondului General Sanitar de Ocrotire. Trei ani mai tarziu, in 1934, organizarea exploatarii si administrarii Loteriei de Stat era incredintata Regiei Loteriei de Stat. Institutia nou infiintata organiza loterii anexe cu organizatii de cultura. O parte din banii Loteriei au fost folositi pentru finantarea „Revistei Fundatiilor Regale", avandu-i care redactor, printre altii pe prozatorul si dramaturgul Camil Petrescu.

Perioada comunista

Prin consultari interne, dupa ce de-al doilea razboi mondial s-au elaborat planuri de loterii noi. Dintre acestea a fost ales sistemul Loto saptamanal. Prima tragere a avut loc in 25 februarie 1945. Noul sistem era copiat dupa cel genovez si consta in alegerea a trei numere din 90. In acea perioada, Loteria era inca organizata pe baza de „coleturi particulare", care, fortate de inflatie si presate de interesul propriu au intrat in conflict cu institutia de Stat. In timpul regimului comunist evenimentele importante pentru Loterie s-au inmultit. De la an la an, au aparut tot mai multe jocuri si sisteme. In 1949, prin decretul 420, Regia Loteriei de Stat se transforma in Societatea Comerciala de Stat „Loteria de Stat", trecand sub tutela Ministerului Finantelor. In 1954 au aparut primele emisiuni de „Lozuri in Plic", realizare originala romaneasca, avand mare succes datorita faptului ca se ofereau castiguri „pe loc". In acelasi an au fost infiintate „Intreprinderea de Stat Pronosport", ce viza concursuri pe baza de pronosticuri sportive, si „Intreprinderea de Stat Loteria", care se ocupa cu tragerile de numere. Ele au fost unite in 1958. Extrageri speciale cu ocazia Jocurilor Olimpice din 1960 sau de sarbatorile legale, primele autoturisme Moskvici, Trabant, Dacia sau Skoda oferite ca premii. Excursii in strainatate. Obiecte de folosinta indelungata. Locuinte proprietate personala intr-un regim in care aceasta fusese partial desfiintata. Romani tot mai interesati de posibilitatea de a se imbogati peste noapte.

Concurenta in democratie

Dupa revolutia din decembrie 1989 Loteria Nationala a trebuit sa faca fata concurentei cazinourilor si caselor de pariuri. In 1991 a fost infiintata Regia Autonoma a Loteriilor si Pronosport, iar din 1999 aceasta a devenit Compania Nationala Loteria Romana. Premiile au inceput sa creasca, iar oferta institutiei s-a diversificat. In afara de lozuri in plic au aparut pe piata lozurile de razuit, la care se pot castiga masini, apartamente si bani, precum si sisteme gen: „Noroc", „5 din 40", „Jocker".

Unii spun ca e vorba de saracie si disperare. Altii ca e pasiune. Romanii joaca la Loto si spera intr-un viitor mai bun.

Cristian Petru

---

Publicitate in ziarele vremii

„La Fortuna daca pasul/ Te indreapta spre un loz/ }i se va duce necazul/ Vei fi sigur norocos/ Un bilet de loterie/ Nu costa prea multi bani/ Si-ti va face bucurie/ Sa traiesti bine multi ani." Romanii s-au aratat inventivi in ale reclamei inca de acum cativa zeci de ani. Societatile care organizau isi anuntau in presa vremii extragerile. Iar metodele de atragere variau in functie de castiguri. Se pare ca cel mai des intalnita metoda de reclama a fost cea facuta de castigatori.

---

Preturi si castiguri

In 1833 Mihalache Florescu a organizat o loterie pentru proprietatea sa „cu un venit de peste 5.000 de lei pa an". La extragere au particpat 2.700 de bilete a doi galbeni fiecare. In 1931, Societatea Salvarea a pus in vanzare lozuri in valoare de 50 de lei fiecare, iar castigul cel mare era de un milion de lei. In anii ’50, cu trei lei, cat costa un loz in plic, puteai castiga 5.000. In 2004, cu o varianta simpla la Loto 6 din 49, care costa 30.000 lei, se pot castiga milioane de dolari. Cu doar 5.000, cat costa „un numar la Noroc", se pot castiga premii de peste un miliard. Pe un bilet loto de razuit dai 8.000 de lei. Si poti castiga un apartament in centrul Capitalei.

---

CONTINUARE: Gerovital a sfidat legile publicitatii