Decembrie ’89 - Guvernul propus de Ilie Ceausescu

Alex Mihai Stoenescu analizeaza cum fratele dictatorului, generalul Ilie Ceausescu, a incercat sa impuna un guvern prosovietic pentru a linisti lucrurile.

Tentativa de a reconstitui miscarile generalului Ilie Ceausescu a fost ajutata de marturiile unor ofiteri ai MApN aflati in apropierea lui, provenind in marea lor majoritate din categoria ofiterilor politici.

SCANTEIA. Protestul timisorenilor indreptat impotriva dictatorului i-a panicat pe membrii familiei acestuia

Unii dintre ei au fost initiatorii CADA, in conditii pe care le voi arata mai tarziu, pe altii i-am cunoscut in perioada 1992-1995. Pe fostul DS-ist al generalului Ilie Ceausescu l-am avut in subordine in anul 1992. In mod cert avem de-a face cu prima propunere de guvern, formulata cand Nicolae Ceausescu inca se afla in sediul CC. Generalul Ilie Ceausescu, intors la minister, va fi intrebat de plutonier-adjutant Constantin Ciocanel, DS-istul Consiliului Politic Superior si un fel de valet al sau: "Ce se intimpla, tovarase general?", iar acesta ii va raspunde: "Sovieticii vor capul lui frate-miu, lui Nicu" si se va retrage in biroul lui Milea pentru a intocmi lista noului guvern. Asupra continutului listei nu avem date, deoarece aceasta era o coala de hartie A4 pe care Ilie Ceausescu scrisese cateva nume, iar ofiterul care a vazut-o nu-si aminteste decat primul - Ion Iliescu.

ORDIN GENERAL. Din birou, generalul va cere, asa cum am aratat, convocarea atasatilor militari ai URSS si Chinei, precum si intocmirea unui ordin general catre Armata. Acesta a fost transmis prin Nota telefonica nr. 37. Este posibil ca, in perspectiva scenariului sau de rezolvare a problemei prin cedare in fata sovieticilor, Ilie Ceausescu sa fi incercat sa-si asigure autoritatea in Armata si sa mentina trupele in stare de alarma maxima pentru a putea gestiona criza. Aflat in acelasi birou, viceamiralul Stefan Dinu va surprinde doua convorbiri telefonice mai importante. Prima a fost cu procurorul general Popovici, care cerea dovezile asupra tradarii generalului Vasile Milea pentru a "pregati acuzarea in procesul ce urma a fi declansat".

TELEFOANELE. Iata, asadar, ca exista proba pentru afirmatiile conform carora Ceausescu intentiona sa declanseze un proces de inalta tradare care ii viza pe Milea, Vlad, probabil si pe altii. "Al doilea telefon a fost primit din partea unei persoane pe care n-am putut-o identifica, dar se vorbea despre schimbari in guvernul tarii, care sa puna capat tensiunilor si nemultumirilor populatiei." Avand in vedere nivelul la care se putea discuta un astfel de subiect, este posibil ca persoana de la telefon sa fi fost Silviu Curticeanu sau chiar Nicolae Ceausescu. Generalului Ilie Ceausescu i-a fost prezentata ciorna unui ordin care dispunea retragerea unitatilor militare din Bucuresti in cazarmi si organizarea apararii acestora. Intrebat cine o semneaza, Ilie Ceausescu se blocheaza pentru un moment, apoi ar fi decis sa fie semnata MStM (Marele Stat Major). Acest ordin nu a fost transmis imediat, ofiterii de la cabinet fiind derutati de formula semnaturii si tematori in a implica Marele Stat Major, ca institutie. Povestea lui a ajuns si in atentia Procuraturii Militare, care probabil ca nu a considerat detaliul ca semnificativ, motiv pentru care sinteza ei contine neclaritati: "Dupa fuga cu elicopterul a sotilor Ceausescu, unitatile militare aflate in dispozitive stradale au primit ordin (nota telefonica semnata de Ilie Ceausescu in calitate de adjunct al ministrului) sa se reintoarca in cazarmi (este o confuzie intre Notele telefonice 37 si 38 - n.a.). Situatia comporta insa unele amendamente: potrivit declaratiei generalului-colonel Eftimescu Nicolae, loctiitor al sefului Marelui Stat Major si sef al Directiei Operatii din Ministerul Apararii Nationale, acesta, in momentul in care s-a intors la sediul MApN in data de 22.12.1989 (lipseste ora, care este foarte importanta - n.a.), l-a gasit pe generalul Constantinescu, loctiitor al sefului Directiei Mobilizare, in anticamera cabinetului ministrului, pregatind o dispozitie catre unitati, catre trupele din intreaga tara din care rezulta in esenta ordinul ca «unitatile militare de pe intregul teritoriu sa se retraga in cazarmi, cu calm, fara a se lasa provocate». Generalul Constantinescu concepuse acest ordin din dispozitia lui Ilie Ceausescu (confuzie cu Nota telefonica nr. 37 - n.a.). In ordin se mai adauga, urmare a initiativei aceluiasi Ilie Ceausescu, un pasaj extrem de interesant: «Se vor executa numai ordinele comandantului suprem» (informatie falsa primita de Procuratura Militara de la MApN, autorul ordinului a fost chiar Eftimescu, din cladirea CC - n.a.), adica ordinele lui Nicolae Ceausescu care tocmai fugise cu elicopterul si care parea, in aceasta maniera, ca vrea sa organizeze rezistenta, pastrand in continuare controlul tuturor fortelor.

MACELUL. In noaptea de 21/22 decembrie ’89 blindatele Armatei si forte MI si MApN au inabusit revolta in Bucuresti

IN ASTEPTARE. Generalul-colonel Eftimescu a reactionat, cerand sa se elimine din ordinul catre unitati mentiunea referitoare la obligatia de ascultare a ordinului comandantului suprem si in locul acesteia sa fie inserata o alta fraza conform careia unitatile militare din intregul teritoriu «vor asculta numai de ordinele Ministerului Apararii Nationale» (alta dezinformare a generalului Eftimescu, ordinul i-a apartinut lui Stanculescu, prin Nota telefonica nr. 39 - n.a.). In realitate, ordinul va fi gasit netransmis, in aceasta stare de asteptare de generalul Victor Stanculescu si, semnat de el, va pleca spre unitati prin Nota telefonica nr. 38, abia la ora 13:30. Acest ordin nu trebuie confundat cu ordinul lui Eftimescu de la ora 9:54. El dispunea oprirea unitatilor venite din tara in cazarmi, in timp ce ordinul de la ora 13:30 se referea la retragerea unitatilor din oras in cazarmi. Desi lipsit de importanta operativa, avand in vedere ora si faptul ca, intre timp, generalul Stanculescu dadea ordine prin indicativul RONDOUL, iar ele erau respectate, il vom reproduce ca document al revolutiei, pentru faptul ca el contine si aspectul particular al loviturii de stat militare - abandonarea partidului comunist si cedarea centrelor puterii politice in mana revolutionarilor."

DIPLOMATII. La ora 12:00, generalul Ilie Ceausescu se intalneste cu atasatul militar sovietic, contraamiralul Mihailov, si cu loctiitorul reprezentantului comandantului-sef la Bucuresti, general-maior G.N. Bociaev. Reprezentantul comandantului-sef al Tratatului de la Varsovia in Romania, generalul-locotenent Gaponenko A.C., parasise Romania in ziua de 19 decembrie, dupa plecarea lui Nicolae Ceausescu in Iran, deplasandu-se la Chisinau, unde s-a alaturat comandamentului sovietic pentru operatiile conduse de URSS pe teritoriul Romaniei in timpul revolutiei. Omul avea treaba. La inceputul intrevederii, Ilie Ceausescu a anuntat ca "astazi se va anunta un nou guvern. Uniunea Sovietica sa dea dovada de multa retinere". Pledoaria lui Ilie Ceausescu era o cerere umila de clementa din partea URSS, adjunctul ministrului roman al Apararii stiind foarte bine cine conduce operatiunile de rasturnare a fratelui sau de la putere. El va da vina pe "cercurile imperialiste" din RFG, SUA, Franta, precum si pe unele cercuri din Ungaria, cunoscand bine cine coordona operatiunea si cu cine colabora URSS pentru indeplinirea misiunii. El va face apel la ministrul Apararii al URSS, Iazov, si la Lizicev, seful Directiei principale politice a armatei si flotei sovietice, pentru a folosi influenta lor pe langa Mihail Gorbaciov, pentru ca Romania sa gaseasca intelegere la acesta. Era prea tarziu. Generalii sovietici ii comunica pe un ton rece ca sunt informati despre ce s-a intamplat in tara, inclusiv la Timisoara, apoi ii pun intrebarea-cheie: "Generalii Gusa si Stanculescu sunt in Bucuresti?".

CHEIA. Ilie Ceausescu a stiut ca solutia indreptarii situatiei este guvernul pro-Moscova

INITIATIVA. Erau interesati de posibilitatea ca autorii nemijlociti ai represiunii de la Timisoara sa reia actiunea la Bucuresti, deoarece generalul Bociaev chiar a intrebat: "Pentru asigurarea starii de necesitate va participa si armata?". In plus, se anuntase deja instituirea starii de necesitate pe intreg teritoriul, ceea ce pentru sovietici insemna ca Armata Romana intra in alarma de lupta in intreaga tara. Viceamiralul Dinu ii va raspunde ca "Armata sta in cazarmi, in alarma, potrivit legii", la care generalul Bociaev il ia peste picior cu dispretul specific generalilor sovietici: "Probabil pentru impresionarea demonstrantilor". Intre timp, Ilie Ceausescu a parasit incaperea pentru un telefon urgent, apoi a revenit exprimandu-si increderea in bunavointa URSS. Va iesi din nou, chemat la acelasi telefon. In sfarsit, Bociaev pune o noua intrebare-cheie: "Dupa Constitutie, cine poate forma un nou guvern?". Dinu ii spune ca Marea Adunare Nationala, iar intre sesiuni, Consiliul de Stat. Revenit vizibil tulburat si nervos, Ilie Ceausescu intrerupe precipitat intrevederea: "Vom afla. Pot fi schimbari in conducere. Vom urmari situatia". Delegatia chineza n-a mai fost primita. Asupra acelui ultim telefon avem o confirmare ca la celalalt capat al firului se afla Nicolae Ceausescu. In timpul audierii la Comisia senatoriala, generalul Ilie Ceausescu va preciza ca a fost sunat de fratele sau de la Snagov, iar acesta "a fost foarte nemultumit cand a auzit ca discut cu atasatul militar si a inchis telefonul". Intelegem acum ca, fiind mai lucid decat fratele sau, Ilie Ceausescu continuase de capul lui initiativa formarii unui guvern prosovietic, pentru a calma lucrurile.

Arderea documentelor

Urmatoarele miscari ale generalului Ilie Ceausescu sunt reconstituite pe baza marturiilor venite de la subordonati de-ai sai. Pe holul etajului unde se afla cabinetul ministrului, el a aratat lista noului guvern, cerandu-le ofiterilor sa-l sprijine pentru a impune acel guvern cu ajutorul Armatei. Unul dintre ei, colonel Mateescu, a privit lista o clipa - de la el provine informatia, neconfirmata din alta sursa, ca in capul listei era Ion Iliescu - , apoi a protestat zgomotos, acestui protest alaturandu-se si ceilalti ofiteri. In anul 1992, ofiterii afirmau ca motivul protestului, care l-a determinat pe Ilie Ceausescu sa se retraga in birou, era continutul prosovietic al listei. Este posibil sa fie o exagerare sau chiar o informatie falsa, dar nu avem dubii ca Ilie Ceausescu intocmise o lista de guvern pe placul sovieticilor. In momentul sosirii generalului Stanculescu, deja se aflase de fuga lui Ceausescu, iar atmosfera din minister devenise "agitat-revolutionara", ofiterii aruncand portrete de-ale lui Ceausescu, acuzandu-se unul pe altul de diferite vinovatii politice, cerand deschiderea portilor si poftirea revolutionarilor inauntru - la poarta se adunasera aproximativ 30 de persoane curioase, rude, ofiteri in rezerva si in retragere din cartier - , precum si intocmirea unui comunicat care sa arate explicit aderenta Armatei la revolutie.

SUB AREST. Pentru a nu mai reveni asupra cazului sau, voi preciza ca, dupa discutia cu generalul Stanculescu si trimiterea sa sub paza unui soldat intr-o camera - scena "arestarii" - , Ilie Ceausescu si-a golit seiful, fisetul si sertarele si, impreuna cu DS-istul plutonier-adjutant Ciocanel, a ars timp de mai multe ore documente intr-un butoi de motorina gol, aflat in coltul curtii.

NU RATATI ! In numerele viitoare puteti cititi o alta analiza a lui Alex Mihai Stoenescu despre decembrie 1989.