Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
LA ORA BILANŢULUI ● NATO, în expansiune nu doar teritorială, ci şi a domeniilor de interes
"Declaraţia de la Bucureşti". Cum care? Cea de la finalul Summit-ului NATO. "Ah, da, ca la orice Summit". Da, ca la orice Summit. Totuşi, se gîndea cineva acum 18 ani că NATO va avea la dosar şi o "Declaraţie de la Bucureşti"?
"Declaraţia de la Bucureşti". Cum care? Cea de la finalul Summit-ului NATO. "Ah, da, ca la orice Summit". Da, ca la orice Summit. Totuşi, se gîndea cineva acum 18 ani că NATO va avea la dosar şi o "Declaraţie de la Bucureşti"?
LA ORA BILANŢULUI ● NATO, în expansiune nu doar teritorială, ci şi a domeniilor de interes
"Declaraţia de la Bucureşti". Cum care? Cea de la finalul Summit-ului NATO. "Ah, da, ca la orice Summit". Da, ca la orice Summit. Totuşi, se gîndea cineva acum 18 ani că NATO va avea la dosar şi o "Declaraţie de la Bucureşti"?
Alianţa Nord-Atlantică este o organizaţie politico-militară, la care interesele geostrategice fac legea. Nu este un secret şi nimeni nu este naiv să creadă altceva. Ce s-a întîmplat la Bucureşti între 2 şi 4 aprilie 2008, în afara culoarului unic şi dincolo de zidurile groase ale celei de-a doua clădiri ca mărime din lume, după Pentagon? Ei bine, presa o spune de cîteva zile: participanţii la Summit au discutat problemele spinoase ale extinderii în continuare a Alianţei şi apărării anti-rachetă în Europa, alături de angajamentul în Afganistan şi de continuarea luptei împotriva terorismului. În funcţie de interesele fiecărui stat în parte, şi "Declaraţia de la Bucureşti" poate fi citită în diverse chei. Dacă pe un stat ca România chestiunea extinderii spre Ucraina şi Georgia este importantă, pentru a-şi asigura aliaţi în vecini, sau cea a strategiei pentru Afganistan, pentru că ne loveşte şi la suplimentarea de trupe, şi la cheltuieli, pentru Statele Unite, de exemplu, importante erau toate chestiunile în dezbatere, pentru că superputerile au, în afara avantajului de a-şi putea impune punctul de vedere cu uşurinţă, şi responsabilităţi. Nu poţi fi jandarm fără să existe şi aşteptări de la tine. Grecia, stat mic, dar vocal de data aceasta, a privit Summit-ul de la Bucureşti prin prisma toponimiei. Numele oficial al Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei (FYROM), aşa cum figurează Macedonia la ONU, nu putea fi acceptat nici în ruptul capului de greci. Nici drept "Macedonia", denumire şi a unei regiuni din nordul Greciei, nici drept "Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei". Aşa s-a încăpăţînat Atena şi aşa s-a şi întîmplat: fără un alt nume, Macedonia nu are un viitor în NATO. Deşi există consens în privinţa acceptării ei în Alianţă. Germania, Franţa, dar şi alte opt state europene au venit la Bucureşti cu gîndul la extinderea cu Ucraina şi Georgia, decise să blocheze avansarea spre o nouă etapă în procesul aderării. Franţa şi-a pus în gînd să revină în structura militară a Alianţei, să-şi arate forţa, suplimentîndu-şi trupele din Afganistan şi făcînd pe plac, astfel, Americii, faţă de care îşi tot manifestă deschiderea.
Ce a fost, în cele din urmă? Ce s-a consemnat în documente, la capătul discuţiilor de la Bucureşti? Liderii NATO şi-au exprimat susţinerea pentru eforturile de transformare a Alianţei militare în vederea menţinerii eficienţei sale, iar declaraţia adoptată joi seara, la Bucureşti, punctează o serie de domenii în care trebuie să se concentreze aceste eforturi şi pe care le-a sintetizat agenţia Rompres.
EXTINDEREA, CA PRIORITATE. Alianţa Nord-Atlantică a invitat oficial Albania şi Croaţia să i se alăture în decurs de un an, subliniind că intenţionează să înglobeze toate ţările din Peninsula Balcanică. În schimb, Macedonia, care aspira şi ea la statutul de ţară candidată, va fi invitată să adere după găsirea unei soluţii acceptabile privind problema numelui. Statele membre NATO recunosc în declaraţia finală a reuniunii eforturile deosebite şi angajamentul demonstrate de fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei pentru adaptarea la valorile şi misiunile Alianţei, dar cu toate acestea, Alianţa regretă că discuţiile cu Macedonia în cadrul ONU nu au ajuns la un rezultat în ce priveşte numele. "Apreciem partenerii pentru eforturile depuse pentru construirea unei societăţi multi-etnice. De aceea, am decis că o invitaţie pentru fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei va fi înaintată cât de repede posibil după ce o soluţie reciproc acceptată asupra problemei numelui va fi atinsă. NATO încurajează reluarea negocierilor fără întîrziere şi aşteaptă să fie închise cît de curînd posibil", afirmă declaraţia finală.
În privinţa Ucrainei şi Georgiei, care şi-au declarat aspiraţiile euro-atlantice, statele membre ale NATO au căzut de acord că aceste ţări vor deveni membre ale NATO, dar o decizie de a le oferi Planul de Acţiune pentru Aderare va fi luată în luna decembrie. Liderii NATO dau asigurări în documentul final al Summit-ului că uşa Alianţei va rămâne deschisă democraţiilor europene care doresc şi sunt capabile să îşi asume responsabilităţile şi obligaţiile de a fi membru.
Liderii NATO sunt pregătiţi să dezvolte şi pe mai departe o relaţie ambiţioasă şi substanţială cu Serbia, folosind la maximum instrumentul Parteneriatului pentru Pace şi avînd ca scop înregistrarea de noi progrese către integrarea Serbiei în comunitatea euroatlantică, conform Declaraţiei finale. "Ne reafirmăm disponibilitatea de a adînci cooperarea cu Serbia, îndeosebi prin dezvoltarea IPAP (Planul Individual de Acţiuni al Parteneriatului – n.r.), şi vom avea în vedere un Dialog Intensificat la cererea Serbiei", se menţionează în document. Totodată, liderii NATO au salutat deciziile Bosniei-Herţegovina şi Muntenegrului de a dezvolta IPAP cu NATO.
APĂRAREA ANTI-RACHETĂ ÎN EUROPA. Liderii NATO au exprimat sprijinul pentru planurile americane de creare a unui sistem de apărare anti-rachetă în Europa, în condiţiile în care proliferarea rachetelor balistice constituie o ameninţare pentru forţele, teritoriul şi populaţia statelor membre ale Alianţei. "În aceste condiţii, recunoaştem contribuţia substanţială la protecţia aliaţilor împotriva rachetelor balistice cu rază lungă de acţiune, protecţie care va fi asigurată prin planificata desfăşurare a echipamentelor pentru apărare anti-rachete ale SUA cu baza în Europa. Analizăm mijloacele de a lega această capacitate de eforturile actuale ale NATO privind apărarea anti-rachetă, pentru a asigura ceea ce va constitui o parte integrală a oricărei arhitecturi viitoare cuprinzătoare a apărării anti-rachetă a NATO", subliniază statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice, în acelaşi document.
Statele membre au mandatat Consiliul Nord-Atlantic, "în spiritul principiului indivizibilităţii securităţii aliaţilor, ca şi al solidarităţii NATO", să găsească variante pentru o "arhitectură amplă a apărării anti-rachetă, pentru a o extinde asupra întregului teritoriu şi întregii populaţii a statelor aliate, dar nu într-o manieră diferită de cea acoperită de sistemul Statelor Unite, care va fi reexaminată la Summitul din 2009, în scopul anunţării oricărei decizii politice viitoare".
De asemenea, statele membre ale NATO vor continua eforturile pentru a consolida cooperarea cu Rusia în domeniul apărării anti-rachetă, pe baza transparenţei şi încrederii reciproce.
AFGANISTANUL, NECESARA VICTORIE. În ceea ce priveşte Afganistanul, un alt subiect important de pe agenda reuniunii, documentul menţionează că mandatul ISAF pe care Alianţa îl are în Afganistan reprezintă prioritatea principală a Alianţei Nord Atlantice. Securitatea euro-atlantică este strâns legată de viitorul paşnic al Afganistanului, respectul faţă de drepturile omului şi lupta împotriva ameninţărilor teroriste, se precizează în documentul citat.
LUPTA ÎMPOTRIVA TERORISMULUI. Statele membre NATO au condamnat şi la acest Summit în cei mai puternici termeni toate actele de terorism, indiferent de motivaţia sau manifestarea lor, declarînd că rămîn în continuare determinate să lupte împotriva acestui flagel, la nivel individual şi colectiv, atît timp cît va fi necesar şi în conformitate cu dreptul internaţional şi principiile ONU. "Noi acordăm o mare importanţă protejării populaţiilor, teritoriilor, infrastructurii şi forţelor noastre împotriva consecinţelor atacurilor teroriste. Vom continua să dezvoltăm şi să contribuim la politici pentru a preveni şi contracara proliferarea, în scopul prevenirii accesului teroriştilor la armele de distrugere în masă". Statele membre NATO sunt de acord să consolideze capacitatea Alianţei de a schimba informaţii, clasificate sau nu, privind terorismul, în special pentru sprijinirea operaţiunilor NATO.
ALTE TEME DE INTERES. Concluziile Summit-ului NATO fac referire şi la situaţiile din Armenia, Azerbaidjan, Georgia şi Republica Moldova, unde există conflicte nesoluţionate. Statele membre NATO sprijină integritatea teritorială, independenţa şi suveranitatea statelor menţionate şi îşi exprimă îngrijorarea faţă de persistenţa conflictelor regionale din sudul Caucazului şi din Republica Moldova. "Vom continua să sprijinim eforturile pentru o înţelegere paşnică în cazul acestor conflicte regionale, având în vedere aceste principii", precizează textul citat. De asemenea, Alianţa Nord-Atlantică a solicitat Federaţiei Ruse să reia implementarea obligaţiilor asumate în Tratatul privind Forţele Convenţionale în Europa, făcînd referire în acest context la angajamentele Federaţiei Ruse faţă de Georgia şi Republica Moldova. "Suntem profund îngrijoraţi de faptul că Federaţia Rusă a continuat suspendarea unilaterală a obligaţiilor sale asumate în Tratatul privind Forţele Convenţionale în Europa (CFE). Am oferit un set de propuneri constructive şi vizionare pentru acţiuni alternative pe problemele-cheie, incluzînd paşii făcuţi de aliaţii NATO pentru ratificarea Tratatului CFE Adaptat şi de Federaţia Rusă cu privire la angajamentele deosebite legate de Georgia şi Republica Moldova. Credem că aceste propuneri răspund tuturor îngrijorărilor formulate de Rusia", afirmă Declaraţia NATO, încurajînd autorităţile ruse să colaboreze cu ţările semnatare pentru a ajunge la un acord pe baza pachetului de soluţii alternative. Liderii NATO rămîn angajaţi pe calea consolidării sistemelor informatice cheie împotriva atacurilor cibernetice, prin adoptarea recentă a unei Politici privind Apărarea Cibernetică şi prin dezvoltarea unor structuri şi autorităţi capabile să o pună în practică.
Referitor la Kosovo, se afirmă că este necesară transpunerea în practică a tuturor măsurilor necesare pentru protecţia minorităţilor etnice, precum şi pentru protejarea siturilor istorice şi religioase sau pentru combaterea crimelor sau a corupţiei. NATO şi KFOR vor continua să lucreze cu autorităţile din Kosovo şi, ţinînd cont de mandatul său operaţional, KFOR va coopera cu ONU, UE şi alţi actori internaţionali pentru a sprijini dezvoltarea unui Kosovo stabil, democratic, multietnic şi paşnic.
"Declaraţia de la Bucureşti". Cum care? Cea de la finalul Summit-ului NATO. "Ah, da, ca la orice Summit". Da, ca la orice Summit. Totuşi, se gîndea cineva acum 18 ani că NATO va avea la dosar şi o "Declaraţie de la Bucureşti"?
Alianţa Nord-Atlantică este o organizaţie politico-militară, la care interesele geostrategice fac legea. Nu este un secret şi nimeni nu este naiv să creadă altceva. Ce s-a întîmplat la Bucureşti între 2 şi 4 aprilie 2008, în afara culoarului unic şi dincolo de zidurile groase ale celei de-a doua clădiri ca mărime din lume, după Pentagon? Ei bine, presa o spune de cîteva zile: participanţii la Summit au discutat problemele spinoase ale extinderii în continuare a Alianţei şi apărării anti-rachetă în Europa, alături de angajamentul în Afganistan şi de continuarea luptei împotriva terorismului. În funcţie de interesele fiecărui stat în parte, şi "Declaraţia de la Bucureşti" poate fi citită în diverse chei. Dacă pe un stat ca România chestiunea extinderii spre Ucraina şi Georgia este importantă, pentru a-şi asigura aliaţi în vecini, sau cea a strategiei pentru Afganistan, pentru că ne loveşte şi la suplimentarea de trupe, şi la cheltuieli, pentru Statele Unite, de exemplu, importante erau toate chestiunile în dezbatere, pentru că superputerile au, în afara avantajului de a-şi putea impune punctul de vedere cu uşurinţă, şi responsabilităţi. Nu poţi fi jandarm fără să existe şi aşteptări de la tine. Grecia, stat mic, dar vocal de data aceasta, a privit Summit-ul de la Bucureşti prin prisma toponimiei. Numele oficial al Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei (FYROM), aşa cum figurează Macedonia la ONU, nu putea fi acceptat nici în ruptul capului de greci. Nici drept "Macedonia", denumire şi a unei regiuni din nordul Greciei, nici drept "Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei". Aşa s-a încăpăţînat Atena şi aşa s-a şi întîmplat: fără un alt nume, Macedonia nu are un viitor în NATO. Deşi există consens în privinţa acceptării ei în Alianţă. Germania, Franţa, dar şi alte opt state europene au venit la Bucureşti cu gîndul la extinderea cu Ucraina şi Georgia, decise să blocheze avansarea spre o nouă etapă în procesul aderării. Franţa şi-a pus în gînd să revină în structura militară a Alianţei, să-şi arate forţa, suplimentîndu-şi trupele din Afganistan şi făcînd pe plac, astfel, Americii, faţă de care îşi tot manifestă deschiderea.
Ce a fost, în cele din urmă? Ce s-a consemnat în documente, la capătul discuţiilor de la Bucureşti? Liderii NATO şi-au exprimat susţinerea pentru eforturile de transformare a Alianţei militare în vederea menţinerii eficienţei sale, iar declaraţia adoptată joi seara, la Bucureşti, punctează o serie de domenii în care trebuie să se concentreze aceste eforturi şi pe care le-a sintetizat agenţia Rompres.
EXTINDEREA, CA PRIORITATE. Alianţa Nord-Atlantică a invitat oficial Albania şi Croaţia să i se alăture în decurs de un an, subliniind că intenţionează să înglobeze toate ţările din Peninsula Balcanică. În schimb, Macedonia, care aspira şi ea la statutul de ţară candidată, va fi invitată să adere după găsirea unei soluţii acceptabile privind problema numelui. Statele membre NATO recunosc în declaraţia finală a reuniunii eforturile deosebite şi angajamentul demonstrate de fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei pentru adaptarea la valorile şi misiunile Alianţei, dar cu toate acestea, Alianţa regretă că discuţiile cu Macedonia în cadrul ONU nu au ajuns la un rezultat în ce priveşte numele. "Apreciem partenerii pentru eforturile depuse pentru construirea unei societăţi multi-etnice. De aceea, am decis că o invitaţie pentru fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei va fi înaintată cât de repede posibil după ce o soluţie reciproc acceptată asupra problemei numelui va fi atinsă. NATO încurajează reluarea negocierilor fără întîrziere şi aşteaptă să fie închise cît de curînd posibil", afirmă declaraţia finală.
În privinţa Ucrainei şi Georgiei, care şi-au declarat aspiraţiile euro-atlantice, statele membre ale NATO au căzut de acord că aceste ţări vor deveni membre ale NATO, dar o decizie de a le oferi Planul de Acţiune pentru Aderare va fi luată în luna decembrie. Liderii NATO dau asigurări în documentul final al Summit-ului că uşa Alianţei va rămâne deschisă democraţiilor europene care doresc şi sunt capabile să îşi asume responsabilităţile şi obligaţiile de a fi membru.
Liderii NATO sunt pregătiţi să dezvolte şi pe mai departe o relaţie ambiţioasă şi substanţială cu Serbia, folosind la maximum instrumentul Parteneriatului pentru Pace şi avînd ca scop înregistrarea de noi progrese către integrarea Serbiei în comunitatea euroatlantică, conform Declaraţiei finale. "Ne reafirmăm disponibilitatea de a adînci cooperarea cu Serbia, îndeosebi prin dezvoltarea IPAP (Planul Individual de Acţiuni al Parteneriatului – n.r.), şi vom avea în vedere un Dialog Intensificat la cererea Serbiei", se menţionează în document. Totodată, liderii NATO au salutat deciziile Bosniei-Herţegovina şi Muntenegrului de a dezvolta IPAP cu NATO.
APĂRAREA ANTI-RACHETĂ ÎN EUROPA. Liderii NATO au exprimat sprijinul pentru planurile americane de creare a unui sistem de apărare anti-rachetă în Europa, în condiţiile în care proliferarea rachetelor balistice constituie o ameninţare pentru forţele, teritoriul şi populaţia statelor membre ale Alianţei. "În aceste condiţii, recunoaştem contribuţia substanţială la protecţia aliaţilor împotriva rachetelor balistice cu rază lungă de acţiune, protecţie care va fi asigurată prin planificata desfăşurare a echipamentelor pentru apărare anti-rachete ale SUA cu baza în Europa. Analizăm mijloacele de a lega această capacitate de eforturile actuale ale NATO privind apărarea anti-rachetă, pentru a asigura ceea ce va constitui o parte integrală a oricărei arhitecturi viitoare cuprinzătoare a apărării anti-rachetă a NATO", subliniază statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice, în acelaşi document.
Statele membre au mandatat Consiliul Nord-Atlantic, "în spiritul principiului indivizibilităţii securităţii aliaţilor, ca şi al solidarităţii NATO", să găsească variante pentru o "arhitectură amplă a apărării anti-rachetă, pentru a o extinde asupra întregului teritoriu şi întregii populaţii a statelor aliate, dar nu într-o manieră diferită de cea acoperită de sistemul Statelor Unite, care va fi reexaminată la Summitul din 2009, în scopul anunţării oricărei decizii politice viitoare".
De asemenea, statele membre ale NATO vor continua eforturile pentru a consolida cooperarea cu Rusia în domeniul apărării anti-rachetă, pe baza transparenţei şi încrederii reciproce.
AFGANISTANUL, NECESARA VICTORIE. În ceea ce priveşte Afganistanul, un alt subiect important de pe agenda reuniunii, documentul menţionează că mandatul ISAF pe care Alianţa îl are în Afganistan reprezintă prioritatea principală a Alianţei Nord Atlantice. Securitatea euro-atlantică este strâns legată de viitorul paşnic al Afganistanului, respectul faţă de drepturile omului şi lupta împotriva ameninţărilor teroriste, se precizează în documentul citat.
LUPTA ÎMPOTRIVA TERORISMULUI. Statele membre NATO au condamnat şi la acest Summit în cei mai puternici termeni toate actele de terorism, indiferent de motivaţia sau manifestarea lor, declarînd că rămîn în continuare determinate să lupte împotriva acestui flagel, la nivel individual şi colectiv, atît timp cît va fi necesar şi în conformitate cu dreptul internaţional şi principiile ONU. "Noi acordăm o mare importanţă protejării populaţiilor, teritoriilor, infrastructurii şi forţelor noastre împotriva consecinţelor atacurilor teroriste. Vom continua să dezvoltăm şi să contribuim la politici pentru a preveni şi contracara proliferarea, în scopul prevenirii accesului teroriştilor la armele de distrugere în masă". Statele membre NATO sunt de acord să consolideze capacitatea Alianţei de a schimba informaţii, clasificate sau nu, privind terorismul, în special pentru sprijinirea operaţiunilor NATO.
ALTE TEME DE INTERES. Concluziile Summit-ului NATO fac referire şi la situaţiile din Armenia, Azerbaidjan, Georgia şi Republica Moldova, unde există conflicte nesoluţionate. Statele membre NATO sprijină integritatea teritorială, independenţa şi suveranitatea statelor menţionate şi îşi exprimă îngrijorarea faţă de persistenţa conflictelor regionale din sudul Caucazului şi din Republica Moldova. "Vom continua să sprijinim eforturile pentru o înţelegere paşnică în cazul acestor conflicte regionale, având în vedere aceste principii", precizează textul citat. De asemenea, Alianţa Nord-Atlantică a solicitat Federaţiei Ruse să reia implementarea obligaţiilor asumate în Tratatul privind Forţele Convenţionale în Europa, făcînd referire în acest context la angajamentele Federaţiei Ruse faţă de Georgia şi Republica Moldova. "Suntem profund îngrijoraţi de faptul că Federaţia Rusă a continuat suspendarea unilaterală a obligaţiilor sale asumate în Tratatul privind Forţele Convenţionale în Europa (CFE). Am oferit un set de propuneri constructive şi vizionare pentru acţiuni alternative pe problemele-cheie, incluzînd paşii făcuţi de aliaţii NATO pentru ratificarea Tratatului CFE Adaptat şi de Federaţia Rusă cu privire la angajamentele deosebite legate de Georgia şi Republica Moldova. Credem că aceste propuneri răspund tuturor îngrijorărilor formulate de Rusia", afirmă Declaraţia NATO, încurajînd autorităţile ruse să colaboreze cu ţările semnatare pentru a ajunge la un acord pe baza pachetului de soluţii alternative. Liderii NATO rămîn angajaţi pe calea consolidării sistemelor informatice cheie împotriva atacurilor cibernetice, prin adoptarea recentă a unei Politici privind Apărarea Cibernetică şi prin dezvoltarea unor structuri şi autorităţi capabile să o pună în practică.
Referitor la Kosovo, se afirmă că este necesară transpunerea în practică a tuturor măsurilor necesare pentru protecţia minorităţilor etnice, precum şi pentru protejarea siturilor istorice şi religioase sau pentru combaterea crimelor sau a corupţiei. NATO şi KFOR vor continua să lucreze cu autorităţile din Kosovo şi, ţinînd cont de mandatul său operaţional, KFOR va coopera cu ONU, UE şi alţi actori internaţionali pentru a sprijini dezvoltarea unui Kosovo stabil, democratic, multietnic şi paşnic.
