Decont nedrept cu viaţa…

Ralu Filip
30 august 1959-23 mai 2007
Ne-a părăsit Ralu Filip, unul dintre marii prieteni ai Jurnalului Naţional. S-a stins exact aşa cum a şi ars: intens. In crucea nopţii şi-a făcut un decont rapid, dar inspăimăntător de eficient cu această lume. S-a ridicat la Cer, insă rămăn in urma lui, cerniţi, familia şi prietenii adevăraţi ai unui caracter adevărat. Â

Inţelepciunea populară spune că toţi suntem datori cu o moarte. Se pare că Ralu Filip şi-a făcut, in crucea nopţii, decontul cu această lume infectă; dar nu cu familia şi cu prietenii săi. Un decont ingrozitor de rapid, dar inspăimăntător de eficient. S-a stins aşa cum a şi ars: intens.


Mi-e greu să scriu la trecut despre Ralu, nu pot să-i spun domnul Filip şi nici preşedintele CNA. Ralu a fost Ralu şi atăt. Mă leagă prea multe de el, un munte de amintiri comune, un ocean de recunoştinţă. A fost primul din mica şi meschina lume a presei romăneşti care a avut incredere-n mine, a intuit că se poate scoate ceva dintr-un puşti năuc. M-a creditat total, a pariat inconştient, din fler, pe un succes vag previzibil. Dacă punea o sumă infimă la o casă de pariuri pe capul meu, astăzi nu mai avea nevoie de priveghi, de condoleanţe, de mesaje ipocrite de apreciere postumă. Ar fi fost un om bogat, un rentier odihnit, care poate şi-ar fi tocat averea prin insule exotice, alături de Dana, Maria şi Matei. Nu ştiu, totuşi, ce mă face a crede că n-ar fi rezistat să stea degeaba; nu era omul…


A lucrat la un singur ziar, Curierul Naţional, iar traseul meu profesional (şi, nu cred că exagerez, chiar cel uman) a urmat, ani la rănd, traiectoria trasată de el. I-am urmat in funcţie cănd a fost avansat, iar la un moment dat, chiar dacă relaţiile dintre noi rar treceau de uşa redacţiei din Strada Ministerului, am fost un soi de familie: toţi patru lucram in acelaşi loc, noi doi in acelaşi birou, ele gravide cam in perioade consecutive. Am tremurat unii pentru alţii cănd dădeam ture disperate intre birouri şi maternităţi, ne-am ţinut locul unul altuia, am explodat de bucurie cănd ni s-au născut copiii. Pănă şi căruciorul fiului meu Vlad-Matei a aparţinut inainte Mariei, fata Danei şi a lui Ralu.


A fost un spărgător de gheaţă, un luptător adevărat, fidel prietenilor şi principiilor. Cănd a simţit că nu mai are loc in piaţă, iar motivele pot fi lesne de intuit, n-a acceptat ofertele tentante ale unei concurenţe dornice să-l pună pe tuşă pentru un preţ bun. S-a retras in avocatură, pentru că asta ştia să facă. A stat pe propriile picioare, ambiţios, căpos, de multe ori indărătnic, dar intotdeauna demn.



Cănd am revenit in media, după o perioadă in structurile guvernamentale, m-am bucurat să-l regăsesc printre editorialiştii Jurnalului Naţional. Deşi era demnitar, acceptase oferta vechiului său prieten Marius Tucă. Şi-a scris ani la rănd, cu o regularitate de ceas elveţian, opiniile; tăios şi fără ocolişuri, fără să primească un singur leu. A suportat cu zămbetul pe buze (citind şi deseori reacţionănd ironic şi totuşi calm) contestările vehemente ale internauţilor, postate abundent pe site-ul ziarului. Deşi poziţia lui inaltă in ierarhia statului i-ar fi putut lua minţile, pentru noi a rămas intotdeauna, simplu, Ralu; prietenul nostru Ralu. Pentru că Ralu a fost, in toţi aceşti ani, intr-o societate din ce in ce mai polarizată şi tot mai puţin dispusă a aprecia caracterele adevărate, unul dintre puţinii prieteni adevăraţi ai Jurnalului Naţional.



Ultima oară am vorbit cu el săptămăna trecută: primisem o somaţie publică de la CNA, l-am intrebat de ce. Mi-a explicat calm, n-am căzut de acord, a rămas să rezolvăm instituţional diferendul. N-a intersectat niciodată profesia cu prietenia, mereu a ştiut să traseze apăsat linia de demarcaţie. L-am intrebat de ce nu mai scrie editoriale de cănd a inceput campania pentru referendum. Mi-a răspuns că, in calitate de arbitru al unei pieţe isterizate, nu vrea să-i fie interpretat nici un rănd, dar că revine la scris după limpezirea apelor. Duminică, a doua zi după referendum, Marius a incercat să-l convingă să comenteze pentru Jurnalul Naţional scrutinul, dar a mai cerut o amănare: apele erau tot tulburi. Ar fi fost, probabil, ultimul său editorial. Dar soarta a făcut să nu rămănă nescris. Am scris eu in locul lui.

Dragă Ralu, nu cred că ţi-ai fi inchipuit vreodată că vei fi inmormăntat cu onoruri militare. Ţi se va intămpla măine, nu ştiu şi refuz să inţeleg de ce tocmai ţie. Sunt prea mic pentru a găsi o explicaţie. Cu certitudine insă, acolo sus, in Cer, o vei reintălni pe fosta noastră colegă Ortansa Teodor...

Citește pe Antena3.ro

Care sunt fructele și legumele toxice. Numărul celor cu pesticide peste limitele legale s-a dublat față de anul trecut

Mulţumim, Ralu Filip!

N-am stat niciodată de vorbă faţă-n faţă. Doar la telefon sau pe e-mail. De fiecare dată, subiectul era acelaşi: cum putem ajuta copiii necăjiţi. Ne ruga să scriem sau să intervenim pentru un caz sau altul de care aflase intămplător. Şi spunea, de fiecare dată, "nu-i posibil ca…". Era tatăl a doi copii şi se simţea răspunzător pentru soarta fiecărui copil de pe lumea asta.

La inceputul acestui an i-am cerut ajutorul pentru copiii dispăruţi. Urmărise campania noastră şi era solidar cu ea. La 8 februarie, reprezentanţii televiziunilor şi cei ai Poliţiei Romăne au fost invitaţi de CNA la o şedinţă publică. Ni s-a permis să luăm cuvăntul şi să susţinem cauza copiilor dispăruţi. Insă cel mai bun avocat al lor a fost chiar Ralu Filip. "Dacă nici asta nu e o chestiune importantă,
atunci nu ştiu care mai poate fi. Aţi intors pe toate feţele povestea cu bileţelul (n.r. - lui Tăriceanu) şi nu puteţi da un anunţ 30-40 de secunde cănd dispare un copil?", le-a reproşat preşedintele CNA jurnaliştilor din audiovizual.

S-au stabilit atunci noi runde de intălniri intre reprezentanţii televiziunilor şi cei ai Poliţiei Romăne. Presimţeam timp pierdut in discuţii sterile, fără nici un rezultat. Iar la 22 februarie, după numai două săptămăni s-a intămplat minunea la care nici nu speram. Prin decizia nr. 194, CNA a adus modificări Codului de reglementare a conţinutului audiovizual, obligănd posturile radio-tv "să transmită imaginea şi semnalmentele copiilor dispăruţi in prime-time timp de 24 de ore de la primirea semnalării de la poliţie. Toţi cei care vor incărca noua reglementare vor fi pedepsiţi cu somaţie sau cu amendă cuprinsă intre 2.500 şi 25.000 RON". Este meritul lui Ralu Filip!
N-am apucat să-i spunem niciodată "mulţumim". Nici telefonic, nici prin e-mail… Voiam să ne arătăm public recunoştinţa. Şi, in urmă cu o săptămănă, cănd am editat suplimentul pentru copii dispăruţi, ce apare astăzi, am trecut numele lui Ralu Filip pe ultima copertă. Nici nu bănuiam că el nu va mai fi, să citească…
Mulţumim, Ralu Filip, că ai avut responsabilitatea şi curajul să iei o decizie unică in lume. Pentru că nicăieri in lumea asta, presa nu a mai fost obligată să fie morală.

Mulţumim că ţi-ai incărcat inima cu toate necazurile copiilor amărăţi, pănă cănd ea, obosită,
n-a mai ştiut să bată! Mulţumim că ai fost un OM, intotdeauna aproape de noi. (Adriana Oprea-Popescu)

Ion Iliescu: "Ii mulţumesc, dureros de devreme, pentru tot"

"Sunt şocat de dispariţia fulgerătoare a lui Ralu Filip, preşedintele Consiliului Naţional al Audiovizualului. O pierdere imensă pentru media, pentru spaţiul public romănesc. Ralu Filip nu a fost doar un jurnalist de talent, talent au mulţi gazetari din presa romănească, ci şi un caracter deosebit, pentru care cuvăntul scris implica responsabilitate şi discernămănt. A fost un factor de echilibru şi dialog. Ca preşedinte al CNA, s-a confruntat cu avalanşa kitsch-ului aşa-zis monden şi a incrăncenării dezbaterilor politice. A incercat să imprime calm şi să instituie reguli, intr-o lume care pare a nu avea nevoie de ele. Insă am convingerea că el a avut dreptate şi că presa in care el a crezut nu este chiar atăt de departe.
L-am cunoscut bine pe Ralu şi ii mulţumesc, dureros de devreme, pentru tot ceea ce a făcut. Dumnezeu să il odihnească!

Traian Băsescu: "O garanţie a echilibrului"

Preşedintele Traian Băsescu şi-a exprimat, intr-un comunicat de presă, "profunda tristeţe" la aflarea veştii privind dispariţia lui Ralu Filip, "cel care a reuşit prin activitatea sa susţinută să transforme CNA intr-o instituţie modernă, de nivel european". "Ralu Filip a reprezentat o garanţie a echilibrului şi echidistanţei in audiovizualul romănesc, iar dispariţia sa prematură este o mare pierdere pentru mass media din Romănia", se arată in textul prin care Traian Băsescu transmite totodată sincere condoleanţe familiei Filip pentru pierderea suferită.

Adrian Năstase: "Era permanent răzvrătit şi neconvenţional"

"Ralu Filip a fost un prieten, un partener şi l-am admirat de-a lungul anilor pentru faptul că era permanent răzvrătit şi neconvenţional. Totdeauna dorea să facă ceea ce altora li se părea imposibil. Aşa se explică in 2004 candidatura sa ca independent la Primăria Capitalei. Discutam de trei-patru ori pe săptămănă pe diverse subiecte, despre politică, ce se intămplă in lume, despre ceea ce ar trebui să se facă in Romănia. Ii citeam cu regularitate editorialele şi i le criticam. Şi le citea şi el pe ale mele din Jurnalul Naţional şi le critica. Era un jurist strălucit şi adeseori comentariile lui aduceau revelaţii despre paradoxurile legislaţiei romăneşti. Era un organizator deosebit şi ceea ce a realizat la CNA e o dovadă. Era un om de echipă şi felul in care s-a bătut pentru colegii lui din CNA reprezintă o mărturie. Avea o stare de agitaţie şi nemulţumire indreptată spre acţiune. Şi de aceea plecarea lui dintre noi pare mai curănd o evadare spre o lume in care să poată să facă cu adevărat ceea ce şi-a propus. Mă găndesc cu tristeţe că a lăsat in urmă o familie care va suferi, va simţi din plin golul unui părinte şi al unui soţ de excepţie. Discutam cu el lucruri pe care nu indrăzneam să le spun public, testam sugestii, considerate de unii in zona imposibilului sau a absurdului. Nu ne vizitam in familie, dar conversaţiile telefonice, discuţiile pe care le aveam au reprezentat pentru mine o hrană spirituală şi o măngăiere mai ales in ultimii doi ani, in care am simţit, din păcate, şi tristeţea trădării, şi supărarea pentru alţii. Dumnezeu să-l odihnească in pace!" Adrian Năstase, deputat PSD, fost premier al Romăniei

• Cristian Tudor Popescu, preşedintele Clubului Romăn de presă, s-a declarat "năucit" de vestea morţii lui Ralu Filip : "Il cunosc de ani de zile pe Ralu, un om atăt de viu, de activ. Nu pot să cred aşa ceva. Dar, probabil, aşa se moare in meseria noastră de jurnalişti: peste noapte. A fost un om extraordinar. In multe momente in care eram depresiv, prăbuşit, Ralu m-a susţinut, m-a imbărbătat. Era un om al dialogului, al dezbaterii constructive, civilizate, un om care a făcut mult bine breslei noastre, a jurnaliştilor", a mai spus preşedintele CRP, apreciind că actualul CNA este creaþia lui Ralu Filip..

• Horia Alexandrescu: "A inceput presa cu mine şi cu Marius Tucă" Horia Alexandrescu, directorul fondator al Cronicii Romăne, spune că i-a fost lui Ralu Filip un al doilea tată: "A fost unul dintre cei mai dragi jurnalişti mie. Nu-mi vine să cred că nu mai este… Ne-am văzut vineri seară, la Antena 3, ne-am salutat, ne-am imbrăţişat, am plecat impreună de acolo… De unde era să ştiu că a fost pentru ultima oară? Ralu a inceput presa la inceputul anilor ’90, cu mine şi cu Marius Tucă. Pot spune că am fost al doilea tată pentru el. Un băiat serios, citit, care a "crescut" mult in toţi aceşti ani. A făcut carieră in jurnalism şI a fost primul şef care a făcut din CNA o instituţie europeană respectată. Un ziarist de primă mănă, un tată şi un soţ extraordinar".
  

• Lavinia Şandru, vicepreşedinte PIN, spune că nu are cuvinte… Şi totuşi: "E mult prea mare pierderea pentru toţI! Mi-am adus aminte de o vorbă a poetului Adrian Păunescu: . Poate unii s-au certat cu Ralu, poate n-au mai apucat să se impace… Cel mai bine ar fi să ne uităm in jur şI să ne facem viaţa mai frumoasă, nu să ne certăm".

• Kelemen Hunor, membru CNA, vorbeşte despre un coleg extraordinar şI un om de mare valoare: "Regret enorm dispariţia prematură a lui Ralu Filip. A fost un coleg extraordinar, cu care puteai să dialoghezi pe orice subiect. Mereu căuta soluţii optime pentru probleme, venea cu argumente solide, avea o mare putere de muncă şI, foarte important, avea responsabilitatea deciziilor. Am lucrat impreună in comisia de cultură, unde l-am cunoscut drept un om echilibrat. A incercat mereu să slujească binele publicului. Toată mass media şI presa audio-vizuală din Romănia a pierdut un om foarte valoros".

• Cristina Trepcea, membru CNA, il cunoştea pe Ralu Filip de 16 ani şi jumătate, cănd erau colegi la Curierul Naţional: "Despre Ralu Filip o să spun ceva ce nu pot spune despre mulţI oameni, mai ales dintre cei cu demnităţI publice. ŞI-a luat toată fişa postului in serios - o fişă a postului pe care, s-o recunoaştem, mulţI dintre noi n-o avem sau n-am citit-o. El a luat-o foarte personal, le-a pus pe toate la suflet şI, cum sufletul locuieşte-n inimă… Il definea neliniştea. O persoană extrem de activă, care făcea multe şI dacă vedea că tu nu faci ce trebuie, iţI făcea el treaba. Făcănd multe, se intămpla să şI greşească, dar era primul care recunoştea. sau , spunea uneori. Lipsa lui şI a cuvintelor lui deja mă deranjează…"

"Un om al echilibrului"
"A fost un om extraordinar cu care am lucrat foarte bine din momentul in care ne-am intălnit. A fost un om al echilibrului, care a condus CNA spre autonomie, independenţă, in interesul celor pe care i-a servit, a publicului larg. A reuşit la CNA ceea ce, cu greu, şi-au inchipuit unii la inceput că o să reuşească, respectiv să facă din Consiliu o instituţie respectată de toţi cei pe care i-a sprijinit sau cu care a intrat in conflict. Sincer, regret dispariţia lui. In numele comisiei, ne declarăm şocaţi, regretăm dispariţia prematură şi transmitem familiei sincerele noastre regrete",
Cătălin Micula, deputat PNL, preşedinte al Comisiei pentru cultură din Camera Deputaţilor.


"E nedrept ce s-a intămplat"
"Este foarte dificil să redau in cuvinte regretul pentru dispariţia unui om de statura şi profesionalismul lui Ralu Filip. Aş fi preferat să-l admir, să-l felicit sau să-l critic pentru activitatea lui pănă la adănci bătrăneţi, decăt să incerc acum să spun ce a insemnat Ralu Filip pentru jurnalimul romănesc, pentru audiovizual, pentru societatea romănească. Stresul muncii de zi cu zi intr-un domeniu in care orice ar fi făcut tot nemulţumea pe cineva probabil că şi-a spus cuvăntul. Nedrept ce s-a intămplat! Dumnezeu să-l odihnească in pace!",
Ionica Popescu, deputat PC, membru al Comisiei de cultură a Camerei Deputaţilor.



"Avea un zămbet special"
"N-am cuvinte să descriu ceea ce simt. Sunt foarte supărată. L-am intălnit acum o săptămănă. Am stabilit să ne revedem. Cănd a plecat chiar făceam o glumă. Ii spuneam că a trecut raportul CNA, că a scăpat de comisie dar că-l aşteaptă plenul... Sunt foarte afectată. O să ne lipsească zămbetul lui. Cei care l-au cunoscut, ştiu că Ralu Filip avea un zămbet special. Este un om care o să ne lipsească foarte mult. Nu pot să mai spun altceva. Mi-e foarte greu."
Rodica Nassar, deputat PSD, vicepreşedinte al comisiei pentru Cultură din Camera Deputaţilor


"S-a dovedit a fi de mare omenie"
"Este foarte gre. Din puţinele date pe care le am, vorbesc ca om, că profesional pot spune multe, regret plecarea unui astfel de om care s-a dovedit a fi de mare omenie şi care a ajutat multă lume. A venit ca un trăznet vestea asta. Plecarea lui in momentul in care trebuia să se bucure de atătea lucruri. Era in plină putere intelectuală. Pe omul Ralu Filip il regret foarte mult. Păcat! Păcat, de tinereţea lui, de familia sa. Cănd copiii rămăn fără părinţi. Sunt foarte indurerată. Zbuciumul lui, asta l-a dus de-aici".
Angela Buciu, deputat PRM, membru in comisia de Culură a Camerei Deputaţilor.

Moment de reculegere in Parlament

Parlamentarii au ţinut ila inceputul şedinţei de plen un moment de reculegere in memoria preşedintelui CNA Ralu Filip. De asemenea, conducerea celor două Camere a decis ca raportul de activitate al Consiliului să nu mai fie trecut pe ordinea de zi a plenului. Acesta va fi dezbătut intr-o viitoare şedinţă.

Ralu Filip va sta alături de ingeri

In ultima lună, moartea a lovit cu brutalitate in patru dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi ziarişti ai noştri, cu toţii, personalităţi care nu vor inceta să ne dea lecţii de morală nici măcar din lumea de dincolo… Octavian Paler, Vanda Condurache, Jeana Gheorghiu şi acum Ralu Filip ne-au părăsit, rănd pe rănd…


Vestea decesului lui Ralu Filip a venit ca o străfulgerare peste toţi cei care -au cunoscut personal, de la televizor sau din auzite. Ralu
s-a stins subit şi mult prea tănăr, dar… moartea nu alege. Sau, cine ştie, poate ii alege pe oamenii buni… Ar fi implinit 48 de ani in august. Şi-ar fi serbat, probabil, ziua alături de cei dragi, insă acum aceştia il vor conduce pe ultimul drum - măine, ora 13:00, la Cimitirul Cernica, cu onoruri militare, pentru că le-a meritat.


RĂPUS DE UN INFARCT. Fostul preşedinte al Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) a fost victima unui infarct. Ralu a murit, marţi noapte, in jurul orei 00:50, la Institutul de boli infecţioase "Matei Balş". Potrivit medicului Adrian Streinu-Cercel, directorul Institutului, Ralu Filip a făcut "un infarct miocardic postero-inferior şi a decedat după ce s-au făcut incercări de resuscitare timp de o oră". In dimineaţa aceleiaşi zile, Ralu Filip a mers la doctor, acuzănd dureri puternice abdominale insoţite de vărsături. Din acest motiv, şedinţa CNA a fost amănată cu aproximativ o oră. Deşi nu a putut preciza ce anume a declanşat criza, medicul Cercel a spus că orice o putea provoca, de la o "enervare", pănă la o "masă copioasă". "Se intămplă la persoane cu grăsimi mai multe in sănge", a mai spus medicul. Totodată, colegii de Consiliu ai lui Ralu Filip spun că acesta credea că i-a recidivat ulcerul duodenal, acesta fiind motivul din cauza căruia s-a simţit rău in ultimele zile. "A avut mai demult un ulcer duodenal, credea că i s-a redeschis. (...) Personal, sunt destul de consternat, să nu spun altfel. Dacă a fost la un medic şi şi-a explicat suferinţa sau durerea, acel medic trebuia să presupună sau să suspecteze că ar putea fi şi din altă parte această durere, pentru că durerile de stomac se confundă foarte adesea cu durerile cardiace, care pe neaşteptate pot să evolueze dacă nu sunt descoperite", a declarat, citat de Mediafax, Grigore Zanc, membru al CNA.


FLORI ŞI LUMĂNĂRI. Ieri-dimineaţă, pe masa din faţa sălii de şedinţe a CNA au fost puse o fotografie cu Ralu Filip, o panglică neagră, o vază cu flori şi lumănări. Consiliul Naţional al Audiovizualului şi-a amănat şedinţele din această săptămănă, urmănd să se intălnească din nou luni la ora 11:00, după ce Ralu Filip va fi inmormăntat. Redacţia ziarului Jurnalul Naţional, al cărui reputat editorialist a fost, este alături de familia indurerată. Dumnezeu ă-l odihnească! (Ramona Drăghici)

CNA, in doliu după ultima şedinţă

Consiliul Naţional al Audiovizualului, instituţie al cărei preşedinte a fost din 2002, a remis ieri un comunicat de presă:

"A murit Ralu Filip. La căteva ore după o ultimă şedinţă la CNA. Era mulţumit. In ultimele săptămăni se muncise mult, instituţia reuşind incă o dată, ca in atătea alte situaţii dificile şi tensionate, să menţină echilibrul şi imparţialitatea in reflectarea campaniei pentru referendum. Nu avusese timp de odihnă, de sănătate.

A fost un om destinat profesiilor liberale. Nu s-a lăsat incătuşat de comunism. Inainte de 1989 a fost hărţuit de Securitate, a avut dosar de urmărire, conform adeverinţei de la CNSAS, a vorbit cu discreţie despre acest episod şi doar pentru a se apăra. După 1989 a părăsit profesia de avocat pentru cea de jurnalist. A rămas la un singur ziar, Curierul Naţional, timp de peste zece ani; a fost redactor, şef de secţie, redactor-şef adjunct, senior editor. Intre 2000 şi 2002 a realizat emisiunea «Scurt pe doi» la postul public de televiziune TVR 1. A fost cofondator al organizaţiei nonguvernamentale Casa NATO, iar in 1999 a publicat lucrarea «Deceniu mare, politicieni mici. Romănia 1990-1998». Echilibrat, onest, ferm, neinregimentat politic, devotat reinnoirii democratice a Romăniei, şi-a pus intreaga energie in slujba unor proiecte pentru care a luptat fără odihnă. Ataşamentul pentru un astfel de proiect instituţional l-a determinat să abandoneze jurnalismul pentru a deveni, in decembrie 2002, preşedintele CNA. In această calitate a reuşit să reformeze instituţia; a avut o contribuţie decisivă la elaborarea şi adoptarea noii legi a audiovizualului care a preluat acquis-ul comunitar şi a permis inchiderea capitolului despre audiovizual in cadrul negocierilor de aderare; a iniţiat o strategie de alocare a frecvenţelor care a pus pe primul plan interesul public; s-a implicat direct in realizarea reţelei naţionale de radio a Bisericii Ortodoxe Romăne şi a primului post de radio destinat copiilor; a coordonat licitaţia pentru desemnarea furnizorilor datelor de audienţă la televiziune. Intre 2004 şi 2006 a gestionat, cu maximă eficienţă, fondurile obţinute prin Proiectul PHARE, dotănd CNA cu un sistem de monitorizare performant şi cu logistică de inalt nivel tehnic.

Pasionat, inteligent, demn şi responsabil, respectat de prieteni şi de neprieteni, artizan al unor relaţii umane calde şi eficiente, Ralu Filip are marele merit de a fi creat o instituţie şi o legislaţie de nivel european in domeniul audiovizualului romănesc".

Cititi toate editorialele publicate de Ralu Filip in Jurnalul National

Puncte de vedere