x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Demisia! - Seful Armatei e un mincinos

0
31 Ian 2005 - 00:00

SPECIAL
Pusi fata in fata cu afirmatiile din interviul acordat de catre generalul Eugen Badalan, seful Statului Major General, mai multi fosti militari din Arad ne-au relatat mai multe amanunte concludente, unele dramatice, referitoare la activitatea desfasurata de fostul sef de stat major al Diviziei din Oradea la Timisoara si Arad, in timpul Revolutiei din decembrie 1989.

Seful Armatei, generalul Badalan, ne-a mintit!

Prezentam cititorilor nostri marturiile oferite de catre alti militari care, in decembrie 1989, s-au aflat in subordinea maiorului Eugen Badalan, actualul sef al Statului Major General. Unele dintre relatarile acestor oameni sunt de-a dreptul dramatice.
VASILE SURCEL

REVOLTA. Manifestantii timisoreni s-au intalnit fata in fata cu militarii aradeni coordonati de fostul maior Eugen Badalan
Liviu Prodan a fost capitan si in decembrie 1989, era seful geniului din UM 01380. In aceasta calitate, a facut parte atat din detasamentul de luptatori dislocat la Timisoara, cat si din dispozitivul de ordine amplasat, ceva mai tarziu, in centrul Aradului. In ambele situatii a fost mult timp in apropierea maiorului Eugen Badalan, care, pe atunci, era sef de stat major al Diviziei de la Oradea si venise la Arad pentru a coordona activitatea militarilor de acolo, in calitatea sa de reprezentant al esalonului superior.

Intre "Ignat" si Revolutie

Jurnalul National: Care a fost conjunctura in care militarii de la UM 01380 au fost trimisi la Timisoara?
Liviu Prodan: Pe 17 decembrie, in jurul orelor 15:30-16:00, a venit la mine agentul de legatura de la unitate si m-a anuntat ca s-a dat alarma. In scurt timp am plecat la unitate. Ceva mai tarziu s-a primit indicativul "Alarma de lupta reala". Noi aveam pregatite toate planurile de organizare care intrau in vigoare la acest indicativ. De exemplu, eu trebuia sa alcatuiesc "Anexa", un detasament care se infiinta la mobilizare, urmand sa intervenim mai tarziu, dupa ce se strangeau oamenii si ii pregateam. Initial, am fost adunati la biblioteca unitatii. Sefii de arma ai Regimentului de baza nu erau prezenti, inca nu aparusera. Fusese "Ignatul" si multi dintre ei plecasera pe la familii, sa-si taie porcii. Esalonul de lupta propriu-zis era pregatit, masinile si TAB-urile erau gata. Atunci noi, cei de la "Anexa", am completat efectivele care ar fi trebuit sa existe "la pace". Eu eram sef geniu, numit de maiorul Dumitru Marcu, comandantul de regiment. Sub conducerea lui am plecat din "Cetate" catre Timisoara. Inainte de a pleca, am avut o sedinta la care comandantul unitatii ne-a relatat ceea ce aflase si el de la sefii ierarhici: ca la Timisoara exista grupuri iredentiste, care actioneaza organizat, pentru destabilizarea tarii. Cu toate ca zona noastra de responsabilitate era doar in nordul Muresului, ordinul a fost sa intram in actiune la Timisoara.

De unde ati primit acel ordin?
De la maiorul Marcu.

El de unde il primise?
De la Divizia din Oradea. Ordinul se transmitea pe cale ierarhica.

Generalul Badalan ne-a spus ca ordinul de dislocare venise direct de la ministrul Milea.
Nu, asta este exclus. Orice unitate avea I.A. (Instalatie de Alarmare). Aceea mergea cum mergea. Apoi, ordinul era transmis verbal si prin nota telefonica. Toate astea erau consemnate. Apoi se deschideau plicurile care contineau "Tabela A, B, C" in care se detaliau obiectivele actiunilor.

DISPUTA. Eugen Badalan - un general contrazis de fostii lui subalterni

Generalul Badalan ne-a spus totusi ca maiorul Marcu primea ordinele direct de la Ministrul Apararii si ca Divizia de la Oradea, impreuna cu comandantul ei, generalul Schiopu, fusesera "scosi din joc".
Nu exista asa ceva. Divizia de la Oradea era considerata "de linia intai" si nu avea cum sa fie scoasa din circuitul de comanda. Iar maiorul Marcu nu primea ordine decat de la comandantul Diviziei. De la divizie am primit si ordinul de alarmare. Ministrul nu avea cum sa-l "sara" pe comandantul unei divizii care avea noua mii si ceva de oameni. Asa ceva nu se poate intampla, este imposibil. Ordinul s-a primit ierarhic. Este posibil sa fi fost "ocolit" esalonul "Armatei" de la Cluj, pentru ca era un conflict in zona directa de competenta a Diviziei noastre. Iar Divizia trebuia sa ne dea si ordinul sa ne depasim zona de responsabilitate. Generalul Schiopu, deci si maiorul Badalan nu au fost nici un moment "in afara jocului". Tocmai din acest motiv, maiorul a venit la noi. Reprezentant al "esalonului superior", el urma sa intre direct in zona de conflict. Este exclus ca Schiopu sa nu fi stiut ce se petrece. El, care stia si daca cineva a furat aici doi cartofi. Cu atat mai mult cu cat inca de pe 16 decembrie se stia ca exista anumite probleme.

Cand ati plecat din Arad?
Pe 17 decembrie, dupa-amiaza, cam pe la 16:30-17:00. La Timisoara am ajuns dupa ce se innoptase bine. Pe drum ne-am oprit la Vinga, unde am distribuit munitia la oameni. Inainte de a intra in Timisoara, am fost opriti de catre doi colonei de infanterie, care au verificat daca am incarcat munitia. Nu stiu cine erau. Comandantul de regiment Marcu a vorbit direct cu ei. De acolo ni s-a spus unde sa mergem. Am intrat cu coloana pe langa Bastion, pe Calea Girocului, am ajuns la Spitalul Militar si am fost "parcati" pentru prima data, la Comenduirea de Garnizoana. Eram esalonul de lupta inaintat. De acolo ne-am subordonat Diviziei Mecanizate din Timisoara. Militarii de acolo nu aveau munitie, iar populatia orasului stia asta. Noi aveam.

Cand a ajuns in Timisoara maiorul Badalan?
Pe 18 decembrie. A venit de la Arad, probabil cu un ARO, dar nu stiu sigur. Eu atunci l-am vazut pentru prima data. Am primit ordin de la maiorul Marcu sa-l insotesc peste tot, ca sa-i arat "dispozitivul". Pe traseu am constatat ca Armata nu prea era bagata in seama de lucratorii de la Ministerul de Interne, inclusiv cei de la USLA, care se aflau in oras.

ARAD. Dispozitivele militare de mentinere a ordinii ar fi trebuit sa-i ia pe sus pe demonstrantii aradeni

Ce stiti despre locurile din Timisoara in care s-a tras asupra populatiei, locuri unde au fost amplasati si militari de la Arad.
Din cate stiu eu, nu s-a tras asupra populatiei. Eu am fost si la procesul "Timisoara". In zona mea nu a murit nimeni. A fost unul ranit la umar, dar dintr-un ricoseu. Au existat insa niste taxiuri din care s-a tras in apropiere de zona noastra. Din ele s-a tras insa in fata manifestantilor, foc de marcare, de intimidare.

Totusi, pana la urma, in Timisoara au existat 75 de morti, plus cei 40 care au fost incinerati in Bucuresti. Acum, nimeni nu mai recunoaste ca ar fi tras. Atunci cine i-a ucis pe oamenii aceia?
Pe Calea Buziasului s-a tras. Si pe Calea Girocului... S-a tras!

Stiti ceva? In toate punctele in care au fost militari de la Arad, au murit oameni din Timisoara. Peste tot!
Sunt de acord. Au existat probabil victime si in locurile in care au fost militari de la Arad. Eu raspund doar de zonele in care am fost eu cu oamenii mei. In rest, nu stiu. Este drept ca s-ar putea sa fi existat si niste excese. La un moment dat eram in Timisoara, cand maiorul Badalan l-a chemat la el pe capitanul Klein, caruia i-a spus ceva, nu am auzit ce. L-am vazut insa pe Klein cum a inmarmurit. Nu i se misca nici un muschi pe fata. A plecat de acolo, muscandu-si doar mustata. Dupa cativa ani, prin ’93 sau ’94, Eugen Badalan era deja general, cand Klein mi-a spus, intr-o zi: "Daca asta ajunge pe aici in vreo inspectie, il scuip in fata. Atunci, in decembrie ’89, la Timisoara, mi-a spus sa deschid focul". Dar nu am de unde sa stiu daca el a executat sau nu acel ordin.

Bine! Pe 19 decembrie pe unde ati fost?
Pe 19, dupa-amiaza, ne-am retras, tot regimentul, la Fratelia. In aceeasi noapte am plecat catre Arad. A doua zi, pe 20, eu si oamenii mei am fost chemati la Consiliu, unde se anuntse ca s-ar fi amplasat niste bombe. Aveam si genistii in subordine, asa ca am facut verificarile, dar nu s-a gasit nimic.

In noaptea de 21/22 decembrie unde v-ati aflat?
In dispozitiv.

A aparut si maiorul Badalan?
Nu stiu. Eu am avut de verificat pe acolo subsolurile, cladirea. Cel putin eu nu l-am mai vazut. De fapt, eu nu prea stiu mare lucru din acele zile, pentru ca am fost ocupat mai mult cu problemele de geniu, nu am fost in oras, in miezul evenimentelor.

Un martor incomod

GREVA. Cativa dintre revolutionarii din Arad au protestat in strada impotriva numirii generalului Badalan in fruntea Armatei Romane
Petru Borlea a fost maior in cadrul UM 01380 si in decembrie 1989 era seful transmisiunilor. El ne-a relatat ca, in acele zile, a fost martor la momentul in care maiorul Eugen Badalan i-a cerut maiorului Neculai Diaconescu sa atace manifestantii "la baioneta".

Jurnalul National: In decembrie 1989, cand si cum ati fost anuntat ca unitatea dumneavoastra a intrat in alarma de lupta?
Mr. Petru Borlea: Am fost chemat la unitate pe 18 decembrie. Seara a venit la mine acasa seful muzicii militare. Cand am iesit in usa, el m-a anuntat sec: "Tovarase maior, sunteti arestat". Probabil ca m-oi fi schimbat la fata ca omul a dres-o rapid: "Hai, domnule, ca am glumit. Sunteti chemat la unitate. S-a dat alarma".

Cum au decurs lucrurile mai departe?
In noaptea aceea nu s-a mai intamplat nimic. A doua zi de dimineata, m-am dus cu colonelul Sau (venit de la Divizia din Oradea) la Militie, la inspectorul-sef Cioflica. Acolo au avut loc niste discutii, la care insa eu nu am participat. O parte din militarii nostrii, impreuna cu maiorul Marcu, comandantul unitatii, fusesera deja dislocati la Timisoara. Dar in unitate situatia a fost calma. Pe 20 decembrie, a venit in vizita generalul Ilie Ceausescu, care ne-a vorbit despre situatia de la Timisoara. La cateva ore dupa plecarea "musafirului", colonelul Sau mi-a cerut sa pun la punct transmisiunile pentru 10 TAB-uri. A doua zi, pe 21 decembrie, de dimineata, s-a dat alarma de lupta si s-a dispus distribuirea munitiei. Efectivele prezente in unitate au fost trimise in oras, unde au alcatuit dispozitive de protectie in jurul institutiilor din centru. In jurul orei 9:30, eu am ajuns la sediul Consiliului, cu masina sefului de stat major. Maiorul Eugen Badalan a aparut in zona catre seara. La scurt timp dupa ce a aparut, mi-a cerut sa-i fac legatura cu ministrul Milea. I-am explicat ca execut doar ordinele sefului meu direct, maiorul Memetea, care era si el de fata. Parca nici nu m-ar fi auzit. "Ai o ora sa-mi faci legatura." Apoi s-a dus in alta parte. Dar pana la urma nu m-a mai intrebat nimic despre legatura cu ministrul Milea. M-am dus cu Memetea catre o ambulanta, iar acolo el mi-a spus: "Hai sa facem cumva sa nu mai fim vazuti". Si asa s-a si intamplat: Memetea nu a mai fost de gasit absolut deloc in orele care au urmat.

O solutie radicala

Seara tarziu, a fost sedinta in biroul Elenei Pugna, unde s-a discutat despre metode de a se imprastia lumea care mai era inca adunata in zona. Am aflat ca, la un moment dat, Ilie Matei propusese sa-i imprastie pe demonstranti cu tunurile de apa de pe masinile pompierilor. Tot el ar mai fi propus si o solutie deosebit de radicala: eliminarea liderului manifestantilor, actorul Valentin Voicila, care ar fi urmat sa fie impuscat in cap de catre un "lunetist". Din nu stiu care motive, s-a renuntat la aceste variante.

Cine a participat la acea sedinta?
Concret nu stiu, pentru ca nu am participat personal la ea. Despre cele doua solutii propuse de Ilie Matei am aflat ceva mai tarziu de la unul dintre militarii care fusesera la sedinta "sefilor". In schimb, am fost de fata la un alt episod, ai carui "eroi" au fost maiorul Eugen Badalan si maiorul Neculae Diaconescu, seful de stat major al Scolii de Ofiteri de Rezerva de la Lipova. La scurt timp dupa acea sedinta, maiorul Badalan a iesit din sediul Consiliului. Pe scari, l-am auzit cum ii cerea lui Diaconescu sa atace la baioneta. Diaconescu i-a raspuns ca nu are astfel de atributiuni si ca nici nu stie cum sa procedeze. Atunci Badalan a inceput sa gesticuleze, aratandu-i cum se foloseste baioneta. Cu toate insistentele sale, maiorul Diaconescu a refuzat sa dispuna atacarea manifestantilor cu baionetele.

Tunurile cu apa

Aradeanul I.C. a fost ofiter in cadrul UM 01380, si a facut parte atat din detasamentul de militari detasat la Timisoara, cat si din dispozitivul de aparare care a fost amplasat in centrul Aradului. Acum el este persoana publica si a insistat sa-i pastram anonimatul. El ne-a mai spus ca in cazul unei eventuale anchete a Parchetului Militar va declara tot cea ce stie.

Jurnalul National: Cum au decurs operatiunile militare derulate in orasul Arad?
I.C. Situatia a fost si aici deosebit de complexa. Spre exemplu, la un moment dat, maiorul Eugen Badalan i-a cerut lui Memetea, sefului de stat major al UM 01380, sa-i imprastie pe manifestanti, cu militarii pe care ii avea in subordine. Memetea i-a raspuns ca nu are cum sa execute acest ordin pentru ca oamenii sai nu sunt pregatiti pentru astfel de activitati. De asemenea, i-a mai spus ca asta este de datoria trupelor de la Ministerul de Interne, eventual a pompierilor. Atunci, Badalan s-a dus la seful pompierilor, care avea o masina amplasata in zona Consiliului, si i-a cerut: "Pune in functiune tunurile cu apa si sa-i imprastie". Pompierul, nu stiu cum il chema, era un ofiter tanar i-a raspuns ca nu executa aceasta dispozitie decat in cazul in care primeste ordin scris. Apoi i-a explicat seful de stat major al Divizieide la Oradea: "Am doar patru masini. Una s-a impotmolit in Mures, doua sunt defecte, iar asa de aici a ramas singura cu care pot sa intervin, in cazul declansarii unui incendiu aici, la sediul Consiliului. Dar daca insistati, dati-mi un ordin scris". Nimeni nu i-a dat nici un astfel de ordin.
Acelasi martor, fostul ofiter I.C, ne-a relatat un fapt despre care ne-au vorbit si alti militari din Arad.

Evenimentele din Arad au fost cercetate de vreun anchetator in primele luni de dupa Revolutie?
Da. Incepand cu luna ianuarie 1990, la Arad a venit un procuror, Patrauta, de la Parchetul din Oradea. Trimis de seful sau, tot procuror militar, locotenent colonel Dunca il chema parca. A venit si a luat declaratii de la ofiterii dislocati aici, in Arad. Patrauta a intrebat cine a dat ordin de reprimare a manifestantilor, iar majoritatea militarilor audiati au raspuns ca maiorul Badalan. Apoi, timpul a trecut, iar fostul maior a ajuns general cu functii mari si nu s-a mai auzit absolut nimic despre rezultatele acelei anchete.

N.R. Solicitam pe aceasta cale Parchetului Militar ca, in cazul unei eventuale reluari a anchetei referitoare la evenimentele din Arad si Timisoara, sa reexamineze si acele declaratii date atunci, "la cald", cu mult timp inainte ca militarii implicati sa fi devenit generali cu functii mari, greu de trimis in fata justitiei. In acelasi timp, atragem atentia ca planurile de lupta (despre care generalul Badalan afirma ca sunt secrete) nu pot fi niste probe relevante. In cursul discutiilor noastre col.(r) Vasile Heredea, acesta ne-a relatat ca planurile de lupta ale UM 01380 au fost transcrise pe documentele oficiale abia dupa cateva luni, cam pana prin martie 1990, mai mult din amintiri, si intr-o perioada in care situatia se "calmase", iar participantii aveau tot interesul sa-si prezinte o imagine cat mai curata.

PROTESTUL REVOLUTIONARILOR DIN ARAD
Click pentru a mari imaginea
SCRISOARE. 150 de revolutionari aradeni i-au reprosat presedintelui Ion Iliescu numirea generalului Eugen Badalan in fruntea Armatei
La sfarsitul anului trecut, inaintea alegerilor generale, 150 de revolutionari din Arad i-au adresat fostului presedinte Ion Iliescu un protest colectiv, sub forma unei scrisori deschise. In aceasta scrisoare deschisa revolutionarii aradeni i-au reamintit lui Ion Iliescu: "Ati declarat ca in Arad nu au existat morti in decembrie 1989. Mai mult decat atat, l-ati numit pe generalul Eugen Badalan intr-o functie pe care, din punct de vedere moral, nu o merita. Daca (in)Justitia romana nu l-a gasit vinovat de instigare la genocid in Arad, dupa venirea sa din Timisoara, asa cum nu gaseste nici marii baroni corupti din Romania, opinia publica, cetatenii Aradului acuza si contesta instalarea generalului Badalan in functia de sef al Armatei Romane. (…) In timp ce ofiterii care au fraternizat cu revolutionarii au fost persecutati, batjocoriti, trecuti in rezerva, maiorul Badalan a fost mutat dintr-un oras in altul, cu avansare in grad si functie. Domnule Presedinte, l-ati sustinut? De ce? Vrem sa stim si noi! Domnule Presedinte, daca nu vom gasi intelegere la dumneavoastra, suntem decisi sa ne adresam Secretariatului General al NATO". Pana la expirarea mandatului sau, fostul presedinte nu a oferit nici un fel de raspus revolutionarilor din Arad. Acum, ei sunt decisi ca, inainte de a se adresa NATO, sa trimita acelasi protest si noului presedinte Traian Basescu.

ORDINUL
"Dupa cativa ani, prin ’93 sau ’94, Eugen Badalan era deja general, cand Klein mi-a spus, intr-o zi: Daca asta ajunge pe aici in vreo inspectie, il scuip in fata. Atunci, in decembrie ’89, la Timisoara mi-a spus sa deschid focul"
Capitan Liviu Prodan - fost sef al geniului din UM01380

ATAC LA BAIONETA
"La scurt timp dupa acea sedinta, maiorul Badalan a iesit din sediul Consiliului. Pe scari, l-am auzit cum ii cerea lui Diaconescu sa atace la baioneta. Diaconescu i-a raspuns ca nu are astfel de atributiuni si ca nici nu stie cum sa procedeze. Atunci Badalan a inceput sa gesticuleze, aratandu-i cum se foloseste baioneta"
Maior Petru Borlea - fost sef al transmisiunilor din cadrul UM01380

PROTEST
"Daca (in)Justitia romana nu l-a gasit vinovat de instigare la genocid in Arad, dupa venirea sa din Timisoara, asa cum nu-i gaseste nici pe marii corupti din Romania, cetatenii Aradului acuza si contesta instalarea generalului Badalan in functia de sef al Armatei Romane"
Scrisoarea deschisa, adresata lui Ion Iliescu de revolutionarii aradeni

Nu ratati!
In numarul de maine puteti citi noi marturii privind implicarea lui Eugen Badalan in represiunea din decembrie 1989.
Citeşte mai multe despre:   special,   şeful,   timisoara,   zonă,   ne-a,   ştiu,   venit,   decembrie,   arad,   generalul,   armatei,   ordinul,   ordin,   eugen,   să-i,   diaconescu,   lupta,   militarii,   maiorul,   tras,   comandantul,   unitate,   marcu,   oradea,   badalan

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Spitalul Colentina se va redeschide şi pentru pacienţii non-COVID

Spitalul Colentina se va redeschide şi pentru pacienţii non-COVID
Spitalul Clinic Colentina din Capitală se va redeschide şi pentru pacienţii non-COVID. "În urma obţinerii avizului temporar de funcţionare în regim mixt eliberat de către DSPMB, vă informăm că...

Guvernul a reușit să blocheze Fondul Funciar

Guvernul a reușit să blocheze Fondul Funciar
Alianța de la guvernare își mai demonstrează încă o dată stângăcia, prin blocarea procesului legat de Fondul Funciar. Funcția de Secretar General al Prefecturii a fost introdusă în Codul administrativ în...

Ramazan Bayram-ul cu poticneli de ordonanță a Guvernului Cîțu

Ramazan Bayram-ul cu poticneli de ordonanță a Guvernului Cîțu
Galerie Foto Miercuri noaptea a fost bairam în București. Musulmanii au sărbătorit ieșirea din Ramadan. Chiar și Guvernul a dat dispensă: a permis circulația musulmanilor  în afara gospodăriilor. Între două și...

Haos generalizat cu privire la persoanele decedate de Covid-19 în România 

Haos generalizat cu privire la persoanele decedate de Covid-19 în România 
Galerie Foto Ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, a prezentat, ieri, raportul comisiei care a analizat diferențele raportate în platformele oficiale cu privire la cifrele persoanelor diagnosticate ca fiind infectate cu...

USR-PLUS vrea să transforme stațiunile turistice în bazare

USR-PLUS vrea să transforme stațiunile turistice în bazare
După 20 de ani de la eliminarea tarabelor multicolore și pestilențiale din stațiunile turistice, ministrul Economiei, Claudiu Năsui, răspunde cererilor membrilor de partid și pregătește eliminarea unei...

Furtuna din parchetele militare bate spre un puci

Furtuna din parchetele militare bate spre un puci
Procurorul militar Pîrlog Ciprian calcă pe urmele Cameliei Bogdan, suspendata cu repetiție din magistratură. Intervențiile publice ale procurorului, multe sub egida unui ONG pe care îl patronează în calitate de...

„Morișca” dosarelor. Politica de la București fierbe mai ceva ca pe vremea lui Kovesi

„Morișca” dosarelor. Politica de la București fierbe mai ceva ca pe vremea lui Kovesi
Galerie Foto Tăvălug de mișcări pe zona dosarelor sensibile. Astăzi este așteptat un punct de vedere oficial din partea Parchetului General cu privire la rezultatul renumărării voturilor pentru alegerea primarului Sectorului...

Originile relației dintre Traian Băsescu și Securitatea comunistă

Originile relației dintre Traian Băsescu și Securitatea comunistă
Galerie Foto Deși există deja o sentință a Curții de Apel București care atestă calitatea de colaborator a lui Traian Băsescu cu fosta Securitate, relație materializată prin note informative date de acesta sub numele...

Homofobia, mai mare decât xenofobia, la români

Homofobia, mai mare decât xenofobia, la români
Galerie Foto Cel mai recent studiu sociologic, lansat ieri, de Avangarde și Institutul Elie Wiesel, arată că în ultimii ani xenofobia și antisemitismul au fost înlocuite de homofobie. 46% dintre respondenți au declarat...

Supravegherea frontierei, cu sisteme de detecție livrate de „băieții deștepți”

Supravegherea frontierei, cu sisteme de detecție livrate de „băieții deștepți”
Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a contractat, la începutul acestei luni, patru sisteme de supraveghere autonome a zonelor pe care le patrulează. Ele au costat aproape 200.000 de euro și sunt livrate...

În liftingul modern nu se îndepărtează doar surplusul de piele, se pun puncte de consolidare a ţesuturilor feţei

În liftingul modern nu se îndepărtează doar surplusul de piele, se pun puncte de consolidare a ţesuturilor feţei
Galerie Foto Preocuparea pentru înfrumuseţare a condus la apelarea tot mai frecventă la medici care să mărească sânii, să facă nasul cârn, să facă mai cărnoase buzele, dar această chirurgie este o ştiinţă complexă,...

Vizita virtuală a lui Biden în realitatea Bucureștiului

Vizita virtuală a lui Biden în realitatea Bucureștiului
Galerie Foto Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, a fost prezent, luni, în România, la summitul București, organizat la inițiativa președintelui României, Klaus Iohannis. Prezența demnitarului american a fost...

După ce a pus mâna pe spitalele din București, USR-PLUS vrea să numească în CA-uri reprezentanții ONG-urilor

După ce a pus mâna pe spitalele din București, USR-PLUS vrea să numească în CA-uri reprezentanții ONG-urilor
Galerie Foto Ținta predilectă a celor de la USR-PLUS, în această perioadă, pare a fi spitalele aflate în subordinea Consiliului General al Primăriei Capitalei. Pe care, în urma scandalului legat de adoptarea bugetului...

Marea tragere la sorți pentru directorii de spitale din Capitală

Marea tragere la sorți pentru directorii de spitale din Capitală
Pe 15 mai expiră mandatele actualilor directori ai spitalelor aflate în subordinea Primăriei Capitalei, iar „marea depolitizare” anunțată de alianța PNL-USR-PLUS se discută între partide. Surse din...

România, condamnată de CEDO pentru un proces judecat cu reclamantul în lipsă. Miza, ajutorul public judiciar 

România, condamnată de CEDO pentru un proces judecat cu reclamantul în lipsă. Miza, ajutorul public judiciar 
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat statul român la plata a 5.000 de euro despăgubiri morale și a 1.000 de euro cheltuieli de judecată către un pensionar care a fost lipsit de un acces liber la...
Serviciul de email marketing furnizat de