Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Peste 6 milioane de tone de deșeuri chimice răspândite pe o suprafață de aproape 16 hectare în apropierea Bacăului sunt depozitate aici, iar termenul estimat pentru finalizarea lucrărilor este anul 2027. Ele sunt foarte toxice și prezintă un risc ridicat pentru sănătatea băcăuanilor, iar din această cauză o lege adoptată 2018 le dă dreptul acestora să iasă la pensie cu doi ani mai devreme decât vârsta standard de pensionare. Fosfogipsul este un material ușor radioactiv și de aceea halda de deșeuri urmează să fie izolată timp de 30 de ani. În tot acest timp zona va fi monitorizată și aici nu se va putea desfășura nicio activitate.
Pe masa Guvernului va ajunge în curând un proiect de hotărâre elaborat de Ministerul Mediului, care prevede că finanțarea lucrărilor, care se ridică la suma de 377 milioane de lei (cu TVA inclus), va fi asigurată în cea mai mare parte din bugetul Administrației Fondului pentru Mediu (AFM). Ecologizarea haldei, care în unele locuri are o înălțime de peste 20 de metri, va presupune sistematizarea deșeurilor, realizarea unui strat de impermeabilizare, realizarea unui strat de drenaj pluvial, un strat de recultivare și înierbări, lucrări conexe de colectare și evacuare a apei pluviale, rampe tehnologice perimetrale și rampe tehnologice de acces, împrejmuire și plantație perimetrală, precum și activități de monitorizare o lungă perioadă de timp, având în vedere potențialul radioactiv al fosfogipsului
Până la închiderea haldei de deșeuri de la Bacău, România plătește penalități de 600 euro/zi după ce Curtea de Justiţie a UE a decis pe data de 14 decembrie 2023 sancţionarea țării noastre cu o amendă de 1,5 milioane de euro şi penalităţi zilnice de 600 de euro/zi pentru întârzierea închiderii celor 31 depozitelor de deşeuri neconforme existente.
Falimente în cascadă și ignorarea deciziei instanței
Combinatul chimic Sofert Bacău a intrat în insolvență în 2005, iar un an mai târziu - în faliment, din cauza datoriilor. O parte din activele sale au fost trecute pe o altă societate, pentru a permite funcționarea combinatului al cărui nume devenea Amurco. Câțiva ani mai târziu, în 2014, și acesta avea aceeași soartă. În urma sa rămânea o imensă haldă cu reziduuri de fosfogips. Ecologizarea haldei era obligația societății Amurco SRL, potrivit unei decizii a Curții de Apel Bacău din ianuarie 2018. Instanța a admis recursul Agenției pentru Protecția Mediului și a casat o sentință a Tribunalului Bacău prin care, în urma donației unui teren de la combinat la municipalitate, Amurco scăpa de sarcina ecologizării haldei de fosfogips. Cu toate acestea, combinatul nu s-a conformat deciziei instanței, motivul fiind lipsa banilor, iar în 2021 a fost adoptată o hotărâre de guvern prin care s-a decis să se transfere acest teren din domeniul public al municipiului Bacău în domeniul public al statului, în vederea dării în administrarea Administraţiei Fondului pentru Mediu pentru a facilita începerea lucrărilor de ecologizare.
Depozitele de deșeuri industriale, marea problemă
Eliminarea haldelor de deșeuri industriale provenite de la activități miniere, petroliere, chimice etc reprezintă o mare provocare pentru autoritățile de mediu. Proprietarii acestor halde au dispărut de ani de zile după ce societățile au intrat în faliment, iar sarcina închiderii lor a revenit statului român. Pentru că aceste operațiuni de ecologizare înseamnă investiții foarte mari, el nu a reușit până acum să îndeplinească această sarcină decât în foarte mică măsură.
Lista neagră de la Ministerul Mediului
Potrivit unei analize realizate de Ministerul Mediului, situația este foarte gravă în privința depozitelor de deșeuri industriale. În această situație se află depozitele care au aparținut fostelor rafinării Dărmănești, Astra Română, Venus Oil, Steaua Română sau Vega Ploiești (încă funcțională, aparține Rompetrol Rafinare). De asemenea, pe listă mai apar depozitele industriale care au aparținut unor combinate chimice care au tras de mult obloanele, precum Sofert, Turnu, Sinteza, Cemtrade, Petrol Derna etc.
Eliminarea iazurilor și haldelor miniere, misiune imposibilă
Iazurile de decantare şi haldele de steril ale fostelor mine sunt un pericol permanent în România. Milioane de metri cubi de steril sunt depozitate aici, iar orice deversare accidentală se poate transforma într-o bombă ecologică. Ecologizarea lor este o problemă greu de rezolvat, în condiţiile în care și în acest caz multe au rămas fără proprietari după ce companiile miniere au intrat în faliment. Din cauza exploatărilor miniere, la nivel național sunt afectate 24.432 ha, din care 23.640 ha excesiv afectate. Cele mai mari suprafețe se găsesc în județele Gorj (12.093 ha), Cluj (3.915 ha) și Mehedinți (2.315 ha). În 2008, la nivel național au fost identificate 1.628 de situri potenţial contaminate, dintre care 834 de proveneau din industria petrolieră, iar 558 din activitățile specifice industriilor energetice, sticlăriei și ceramicii, pielăriei, cimentului etc. După ani de luptă cu decontaminarea acestor zone și a unei legislații de mediu din ce în ce mai restrictive, România a ajuns să aibă astăzi 2.394 de situri potenţial contaminate, arată datele Agenției Naționale pentru Protecția Mediului.
