Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cel puțin, asta intenționează deputatul neafiliat Tudor Vlad Benga, fost membru al USR, care a depus, recent, în acest sens, un proiect de lege în Parlament. Printre aceste superjudețe, ar urma să apară județul „Dunăre Carpați Curbură” sau județul „Muntenia Sud”, acesta din urmă înghițind atât Bucureștiul, cât și nu mai puțin de cinci actuale județe. Mai mult, proiectul de lege în discuție prevede ca limita minimă pentru ca o localitate să aibă titlul de comună să fie de 5.000 de locuitori, iar pentru un oraș această limită să fie de minimum 10.000 de locuitori. Conform Consiliului Legislativ, care a avizat negativ aceste propuneri, legea este neconstituțională, deoarece nu prevede ca aceste măsuri să fie, mai întâi, validate de populație prin referendumuri locale sau naționale.
Un deputat ales pe listele USR-PLUS, în decembrie 2020, dar care, din vara anului trecut, activează ca parlamentar neafiliat, propune modificarea, prin lege, a organizării teritoriale a României, prin reducerea numărului județelor, de la 41 la 12. Este vorba despre deputatul Tudor Vlad Benga (FOTO), care a depus, recent, la Parlament o propunere legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 57/2019, privind Codul Administrativ, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 2/1998, privind organizarea administrativă a teritoriului României.
Astfel, conform proiectului de lege, actualele județe Timiș, Arad și Caraș-Severin ar urma să fie desființate, fiind înglobate într-un nou județ care să se numească „Banat”. De asemenea, județele Bihor, Satu Mare și Maramureș ar urma să compună noul județ „Crișana Maramureș“. În proiect se vizează înființarea a trei superjudețe Transilvania. Primul, „Transilvania Sud-Vest”, ar trebui să înglobeze actualele județe Alba, Sibiu și Hunedoara. Al doilea, „Transilvania Nord-Vest, ar urma să fie compus din actualele județe Cluj, Bistrița-Năsăud, Mureș și Sălaj. Iar al treilea, „Transilvania Sud-Est”, ar urma să înglobeze actualele județe Brașov, Covasna și Harghita.
Apare superjudețul Dunăre Carpați Curbură
Mai departe, ar apărea județul „Bucovina Moldova Nord”, compus din județele Suceava și Botoșani, județul „Moldova Centru”, care să înglobeze județele Iași, Neamț, Bacău și Vaslui, dar și superjudețul „Dunăre Carpați Curbură”, compus din acualele județe Galați, Brăila, Vrancea și Buzău.
Inițiativa legislativă urmărește ca județele Constanța și Tulcea, împreună, să compună noul județ „Dobrogea”, iar județele Prahova, Argeș și Dâmbovița să devină superjudețul „Muntenia Nord”. Pe același principiu, municipiul București, împreună cu județele Ilfov, Ialomița, Călărași, Giurgiu și Teleorman ar deveni un singur județ, denumit „Muntenia Sud”. Iar județele Dolj, Mehedinți, Gorj și Olt ar deveni județul „Oltenia”.
Deputatul Benga își justifică demersul legislativ prin aceea că organizarea administrativ-teritorială a României este mult prea fragmentată într-un număr mare de localități. „În documentele adoptate la nivel european cu privire la politica de coeziune, se subliniază că statele membre au obligația de a contribui și de a participa la realizarea coeziunii teritoriale, prin stabilirea propriilor strategii și mijloace, în funcție de caracteristicile geografice, culturale, politice, juridice și administrative”. „România și-a asumat diminuarea diferențelor de dezvoltare dintre regiunile geografice, dintre mediul urban și cel rural, dintre centru și periferie. Din păcate, performanța de coeziune în plan teritorial este extrem de scăzută în raport cu alte țări, unul dintre motive fiind și fragmentarea excesivă a teritoriului”, scrie inițiatorul în expunerea de motive.
Ar dispărea multe comune sau chiar orașe
De altfel, reducerea numărului județelor este doar unul dintre elementele acestei legi. O altă propunere este stabilirea unei limite minime referitoare la numărul de locuitori într-o comună la 5.000 de persoane, iar într-un oraș la 10.000 de locuitori. Efectul ar fi acela al reducerii numărului de UAT-uri, o reorganizare în localități de dimensiuni mai mari și „eliminarea inegalităților de dezvoltare și de distribuire a resurselor”.
Proiectul mai propune înființarea de birouri administrativ-teritoriale care să aibă rolul de a deservi populația stabilită într-o UAT care nu are calitatea de reședință, „permițând colectarea taxelor și impozitelor la nivel local și acționând ca intermediar între populația deservită și administrația publică locală”.
Consiliul Legislativ: Proiectul încalcă Constituția
Proiectul de lege a fost depus la Camera Deputaților, în data de 26 iunie 2023, iar Senatul este camera decizională. Legea se află în consultare publică până pe data de 24 iulie. Între timp, au început să vină și avizele. Consiliul Economic și Social a emis un aviz favorabil, în timp ce Consiliul Fiscal arată că nu este de competența sa să exprime o opinie în legătură cu adoptarea acestei inițiative legislative.
În schimb, Consiliul Legislativ a emis un aviz negativ. Se arată, în acest document, că „orice modificare a limitelor teritoriale ale unităților administrativ-teritoriale care privește înființarea, reînființarea sau reorganizarea acestora se poate realiza numai prin lege și numai după consultarea obligatorie a cetățenilor, prin referendum local”. De asemenea, Consiliul Legislativ atrage atenția asupra faptului că „trecerea localităților de la un rang la altul se face prin lege, la propunerea consiliilor locale, cu consultarea populației prin referendum și a instituțiilor implicate”.
Potrivit sursei citate, proiectul de lege nu întrunește condiția legală a consultării cetățenilor, ceea ce încalcă articolul 1, alineat 5 sin Constituție, cu privire la obligativitatea respectării legilor.
Tudor Benga, deputatul inițiator, este parlamentar de Brașov, fost membru USR și membru al Comisiei pentru Administrație Publică din Camera Deputaților. În actualul mandat, Benga a inițiat sau a semnat pentru promovarea a 41 de acte normative, din care doar patru au devenit legi. Una dintre inițiativele sprijinite de acest deputat este legea USR, depusă recent la Senat, prin care se dorește ca deținerea pentru consum propriu de canabis, în limita a 3 grame, să nu fie pedepsită penal, ci doar contravențional, cu amendă de la 1.000 la 3.000 de lei.
