Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Drumul Babelor, făcut prin asfaltarea munţilor în arii strict protejate din Parcul Natural Bucegi, şi nenumăratele proiecte imobiliare pe care Consiliul Judeţean Dâmboviţa le dezvoltă într-un sit Natura 2000 vor aduce o nouă procedură de infringement României.
După ce Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă a atras atenţia asupra problemelor de mediu din Parcul Natural Bucegi, Coaliţia ONG Natura 2000 România avertizează asupra dezastrului din Bucegi şi scandalului internaţional pe cale să izbucnească. Planul de investiţii pentru zona Peştera-Padina ar putea să fie amendat de Comisia Europeană dacă se dovedeşte că legislaţia va fi încălcată. Proiectul din zona Peştera-Padina vizează construcţia a peste 5.000 de locuri de cazare în hoteluri, vile şi pensiuni, mai multe pârtii de schi, piscine, ştranduri, capacităţi de transport pe cablu, 2.000 de locuri de parcare, un heliport, sală de sport cu 200 de locuri, un centru naţional de pregătire olimpică, având trambuline de schi, instalaţii complete pentru biatlon şi schi fond, terenuri de sport în aer liber, duşuri, toalete publice şi, nu în ultimul rând, infrastructură rutieră. Proiectul este iniţiat de Consiliul Judeţean Dâmboviţa, condus de Florin Popescu, preşedintele PDL Dâmboviţa, şi va prinde viaţă cu bani alocaţi de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, condus de Elena Udrea.
„Coaliţia ONG Natura 2000 România a început din vara 2010 demersurile pentru strângerea de date pentru dosarul de infringement pe cazul Bucegi sit Natura 2000. Deşi Planul de Urbanism Zonal a fost aprobat prin aviz de mediu în 2007, pentru Bucegi, care a devenit între timp Sit Natura 2000 conform legii, fiecare investiţie trebuie să treacă separat prin procedura de evaluare adecvată. În baza acestor rezultate se va vedea dacă habitatele şi sau speciile pentru care a fost desemnat situl vor fi afectate şi se vor dispune măsurile corespunzătoare, chiar şi stoparea investiţiei”, se arată în comunicatul Coaliţiei Natura 2000.
Iubitorii mediului înconjurător sunt nemulţumiţi de aceste investiţii prin care se va distruge aria naturală protejată de legislaţia europeană.
„Se declară că se aduc bani prin investiţii care vor îmbunătăţi viaţa oamenilor din zonă, dar se distruge tot ceea ce-i defineşte pe aceşti oameni. Modul în care se desfăşoară această investiţie, „vitală” pentru zonă, nu face decât să elimine pentru totdeauna tocmai elementele naturale ce definesc Bucegiul şi, nu în ultimul rând, pe noi ca şi naţiune. Dacă acest proiect va fi implementat, va schimba ireversibil faţa acestui masiv, distrugând până şi ultimul peisaj natural din Bucegi; aceasta este trista realitate”, a declarat Erika Stanciu, membru în Consiliul reprezentativ al Coaliţiei ONG Natura 2000 România.
Pentru a stopa distrugerea Bucegilor, organizaţiile membre ale Coaliţiei n-au stat degeaba. Acestea au demarat culegerea de informaţii pentru completarea dosarului de infringement ce va fi trimis Comisiei Europene în cel mai scurt timp. „Din 2007, Coaliţia ONG Natura 2000 România a făcut numeroase sesizări organelor abilitate să ia măsuri pentru supravegherea şi reglementarea acestei situaţii, momentan fără vreun rezultat palpabil. Construirea unui caz de infringement pe legislaţia europeană nu este un proces simplu: trebuie să ai documente şi fapte reale, autentice, să arăţi în ce mod s-a încălcat legislaţia etc. În baza lor Comisia îşi începe propriile investigaţii şi decide dacă va face ceva”, a adăugat Erika Stanciu.
Activităţile întreprinse în ultima perioadă în zona ariilor protejate din Bucegi pot atrage amenzi usturătoare dacă se demonstrează că sunt făcute cu încălcarea legislaţiei europene.
„Dacă Comisia Europeană va dispune iniţierea procedurii de infringement pe acest caz, proiectul din zonă nu numai că nu va primi fonduri comunitare pentru implemen-
tare, dar România va fi pasibilă de amendă şi vom fi chiar în situaţia de a se bloca toate fondurile dedicate ţării noastre până la remedierea situaţiei.”
Citește pe Antena3.ro
Vocea Coaliţiei ONG Natura 2000 România este cu atât mai puternică, deoarece reuneşte 55 de organizaţii nonguvernamentale din domeniul protecţiei mediului.
Din cadrul Coaliţiei face parte şi World Wide Fund for Nature (Fondul Mondial pentru Natură). WWF este una dintre cele mai mari şi eficiente organizaţii internaţionale independente care derulează proiecte pentru conservarea naturii. WWF are aproximativ 5 milioane de susţinători în toată lumea şi o reţea activă în peste 100 de ţări.
Coaliţia, constituită în 2003, acţionează în domeniile: arii protejate, conservarea biodiversităţii, implementarea reţelei Natura 2000 în România. Organizaţiile membre ale Coaliţiei se implică în procesul de identificare a siturilor ce vor fi desemnate în cadrul reţelei Natura 2000, întăreşte capacitatea ONG-urilor de mediu de a se implica în mod activ în protecţia naturii. Coaliţia cooperează cu autorităţile, urmărind totodată respectarea obligaţiilor de structurile guvernamentale. Membrii Coaliţiei sunt organizaţii neguvernamentale care au aderat la principiile Coaliţiei şi a căror preocupare principală este protecţia naturii în România.
De aproape două săptămâni, Jurnalul Naţional a început să publice materiale cu privire la „mânăriile” făcute în Parcul Natural Bucegi. Toate aceste proiecte care vizează dezvoltarea turistică a zonei nu sunt decât un paravan pentru afacerile mai-marilor din PDL. Este incredibil cum persoane puse în funcţii din care ar trebui să apere mediul natural dau avize pentru distrugerea ariilor naturale protejate la nivel european. România este ţara membră a Uniunii Europene cu cea mai bogată şi valoroasă biodiversitate, care va pierde enorm de pe urma deciziilor luate „în grabă” de oameni care nu au nici o treabă cu mediul natural. Aşa se face că în zone declarate Sit Natura 2000 din Parcul Natural Bucegi au început deja să răsară pensiuni, terase sau hoteluri. Spre surprinderea noastră, autorităţile nu ştiu nimic despre aceste construcţii care apar parcă „peste noapte”. Instituţiile pasează vina de la unii la alţii şi nimeni nu este sancţionat.
Bucegiul este protejat încă din 1936
În lanţul Carpaţilor româneşti, Masivul Bucegi este deosebit datorită complexurilor de ecosisteme locale şi regionale, precum şi datorită marii diversităţi a acestora sau a unor unicate, prezente pe întreaga suprafaţă. Zona Munţilor Bucegi, despre care există referiri încă din secolul al XV-lea, a fost propusă pentru protejare în anul 1936, datorită peisajelor inegalabile şi a diversităţii speciilor de plante şi animale specifice acestui masiv. Parcul Natural Bucegi, înfiinţat în 1990, se întinde pe o suprafaţă de 32.496,8 ha, pe raza a trei judeţe: Dâmboviţa, Prahova şi Braşov, având mai mult de 60% din teritoriu acoperit cu păduri. Parcul are ca scop protecţia şi conservarea unor ansambluri peisagistice în care interacţiunea activităţilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zonă distinctă, cu valoare semnificativă peisagistică. În perimetrul Parcului au fost identificate şi constituite în mod legal 14 Rezervaţii Naturale având ca scop protecţia şi conservarea unor habitate şi specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic şi paleontologic. În Masivul Bucegi sunt cunoscute până în prezent 3.500 de specii de animale, de la rotifere până la taxoni superiori. Flora Munţilor Bucegi a constituit cu predilecţie un punct de atracţie pentru botanişti ori de câte ori au ajuns în acest colţ al naturii fie ca turişti, fie cu preocupări stricte de cercetare. Datorită caracterului de unicat al peisajului, cu greu se poate face o comparaţie între Masivul Bucegi şi celelalte masive sau lanţuri muntoase de la noi; ei au o netăgăduită personalitate, determinată de multitudinea aspectelor pe întreaga suprafaţă, de marea bogăţie a florei, faunei şi a peisajelor. Aşezat între Valea Prahovei, Depresiunea Bârsei şi Leaota, masivul este format dintr-un arc de culmi în formă de potcoavă, cu deschiderea către sud, din mijlocul căruia izvoreşte râul Ialomiţa. Cele două ramuri principale ale potcoavei, care închid între ele bazinul superior al Ialomiţei, converg în extremitatea nordică la Vf. Omu, 2.505 m, punctul culminant al masivului. Principalele văi alpine care pornesc de sub Vârful Omu sunt toate văi glaciare, cu un profil caracteristic.
"Planul de investiţii pentru zona Padina-Peştera ar putea să fie amendat de Comisia Europeană, dacă se dovedeşte că legislaţia va fi încălcată. Coaliţia ONG Natura 2000 România a început din vara 2010 demersurile pentru strângerea de date pentru dosarul de infringement pe cazul Bucegi sit Natura 2000.
Deşi Planul de Urbanism Zonal a fost aprobat prin aviz de mediu în 2007, pentru Bucegi, care a devenit între timp Sit Natura 2000 conform legii, fiecare investiţie trebuie sa treacă separat prin procedura de evaluare adecvată. În baza acestor rezultate se va vedea dacă habitatele şi sau speciile pentru care a fost desemnat situl vor fi afectate şi se vor dispune măsurile corespunzătoare, chiar şi de stoparea investiţiei.
"Se declară că se aduc bani prin investiţii care vor îmbunătăţi viaţa oamenilor din zonă, dar se distruge tot ceea ce-i defineşte pe aceşti oameni. Modul în care se desfăşoară această investiţie, "vitală” pentru zonă, nu face decât să elimine pentru totdeauna tocmai elementele naturale ce definesc Bucegiul şi nu în ultimul rând pe noi ca şi naţiune. Dacă acest proiect va fi implementat, va schimba ireversibil faţa acestui masiv, distrugând până şi ultimul peisaj natural din Bucegi; aceasta este trista realitate”, a declarat Erika Stanciu, membru în Consiliul reprezentativ al Coaliţiei ONG Natura 2000 România.
Organizaţiile membre ale coaliţiei au demarat culegerea de informaţii pentru completarea dosarului de infringement ce va fi trimis Comisiei Europene în cel mai scurt timp. "Din 2007 Coaliţia ONG Natura 2000 România a făcut numeroase sesizări organelor abilitate să ia măsuri pentru supravegherea şi reglementarea acestei situaţii, momentan fără vreun rezultat palpabil. Construirea unui caz de infringement pe legislaţia europeană nu este un proces simplu: trebuie să ai documente şi fapte reale, autentice, să arăţi în ce mod s-a încălcat legilaţia, etc. În baza lor Comisia îşi începe propriile investigaţii şi decide dacă va face ceva”, a adăugat Erika Stanciu.
Dacă Comisia Europeană va dispune iniţierea procedurii de infringement pe acest caz, proiectul din zonă nu numai că nu va primi fonduri comunitare pentru implementare, dar România va fi pasibilă de amendă, şi vom fi chiar în situaţia de a se bloca toate fondurile dedicate ţarii noastre, până la remedierea situaţiei”.
În ediţia de mâine:
Citiţi despre modificările aduse OU 57/2007 privind ariile naturale protejate la nivel european, astfel încât să fie posibile construcţia de clădiri şi asfaltarea drumurilor din zonele strict protejate doar cu aviz de la administratorul parcului.
- Citiţi campania Jurnalului Naţional pentru oprirea distrugerii Parcului Natural Bucegi
