Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Fiind întrebată de jurnalistul Răzvan Dumitrescu dacă știe câte hectare de pădure are România, aceasta nu a știut răspunsul, deși Institutul Național de Statistică publică în fiecare an câte un raport privind creșterea suprafețelor de pădure - pentru că suprafața nu a scăzut, cum crede ministrul USR al Mediului, ci a crescut, de la un an la altul, în ultima perioadă. Ceea ce a scăzut, conform statisticilor pe care ministrul nu a avut curiozitatea să le citească niciodată, este exploatarea masei lemnoase și suprafața regenerată, dar nu din vina Romsilva, ci din cauza măsurilor greșite care au fost luate la nivelul Ministerului Mediului și din cauza lipsei de finanțare pentru împăduriri. Un alt lucru important pe care ministrul Mediului nu-l știe este faptul că pădurea se distruge, nu se salvează, dacă arborii bolnavi nu sunt extrași - ceea ce se face chiar prin exploatarea masei lemnoase.
Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) anul acesta, privind evoluția suprafețelor de pădure din România până în 2024 inclusiv, arată că fondul forestier național al României a înregistrat o creștere de 1.263 de hectare în 2024, față de 2023, iar suprafața efectivă acoperită cu păduri a crescut cu 2.271 de hectare.
Suprafața pădurilor reprezintă 97,7% din fondul forestier național, iar datele INS arată că la finalul anului 2024 se înregistrau 6.462.196 de hectare de pădure, la nivel național, față de 6.459.925 la finalul anului 2023. Acesta este răspunsul pe care ministrul Mediului, Diana Buzoianu, ar fi trebuit să-l știe, înainte de a fi numită în funcție.
Dar suprafața de pădure nu a crescut doar în 2024, față de 2023, ci se înregistrează creșteri anuale, în ultima perioadă, mai ales după anul 2008, când Ministerul Mediului a investit sume considerabile, în fiecare an, în „Radarul Pădurilor - SUMAL” (Sistemul de Urmărire a Materialului Lemnos), un sistem informatic național din România, gestionat de Garda Forestieră Națională, care asigură trasabilitatea și combate tăierile ilegale de material lemnos.
SUMAL s-a perfecționat, de la an la an, ajungând la varianta 2.0 în 2020. Prin aplicația „Inspectorul Pădurii”, acest sistem permite urmărirea lemnului de la exploatare până la destinație, oferă transparență în sectorul silvic și simplifică procedurile de înregistrare a transporturilor. SUMAL 2.0 a constat aproape 250.000 de lei numai pe anul 2024 - bani alocați de Ministerul Mediului.
Creșterile anuale ale suprafețelor de pădure
În 2023, suprafața pădurilor a crescut cu 3.159 de hectare față de 2022, ajungând la 6.459.925 de hectare, dar și în 2022, suprafața a crescut, față de 2021, cu aproape 7.000 de hectare. De fapt, creșterile se înregistrează în fiecare an, în ultimii 18 ani - ceea ce se vede clar în rapoartele anuale ale INS.
Este adevărat că din studiile publicate de ONG-urile de mediu nu reiese că această creștere există. De exemplu, Greenpeace a publicat, în 2022, un studiu care pretinde că „în fiecare oră dispar 6 hectare de pădure, în România”. Un an are 8.765 de ore, ceea ce ar însemna ca România să piardă anual 52.590 de hectare de pădure pe an, deși creșterile anuale sunt de aproximativ 6.400-7.000 de hectare pe an. Diferența ar putea rezulta din reîmpăduriri, dar statisticile INS arată că anual acestea sunt în scădere, nu în creștere - din cauza lipsei de finanțare din partea Ministerului Mediului.
Dacă diferența nu se poate justifica prin reîmpăduriri anuale, nu se poate explica ce anume a calculat Greenpeace, când a arătat că dispar aproape 53.000 de hectare de pădure pe an - sumă care doar din 2022 până la finalul anului 2024 ar fi trebuit să rezulte o scădere a suprafeței de pădure din România cu peste 150.000 de hectare - situație care contrazice rapoartele oficiale ale INS.
Mai puține lemne de foc, mai puțini copaci plantați
Ceea ce scade, de la un an la altul, este volumul de masă lemnoasă recoltată. Statisticile INS arată că a scăzut cu 2,8%, în anul 2024 față de anul 2023, dar a scăzut cu 1,068 de milioane de metri cubi față de 2022, totalizând 19,17 milioane mc. De asemenea, în 2023, volumul a scăzut cu 5,3% față de 2022, an în care a scăzut cu 1,5% față de 2021 etc.
Aceste scăderi au afectat mai ales populația săracă a României - cele 3,5 milioane de gospodării care se încălzesc iarna pe bază de lemne (jumătate din totalul locuințelor), pentru că lemnul de foc a fost mai scump și mai greu de găsit. Dar a afectat și încasările, respectiv profitul Romsilva, care a fost în scădere.
O altă scădere anuală se înregistrează la suprafața regenerată, adică se fac mai puține reîmpăduriri, de la an la an, dar vina este exclusiv a Ministerului Mediului, care nu a alocat fondurile necesare pentru reîmpădurire. Mai mult, statul român a falimentat, în ultimii 15 ani, firmele care câștigaseră contractele cu statul pentru a face reîmpăduriri, din cauza întârzierilor înregistrate la plata lucrărilor.
Deși firmele s-au revoltat și au lansat inclusiv petiții, după ce nu-și primiseră banii de mai mulți ani, statul nu a rezolvat problema, iar multe au renunțat la activitate. În tot acest timp, Ministerul Mediului nu a alocat fondurile pentru reîmpădurire nici măcar pentru suprafețele deja deșertificate.
Iar pentru toate acestea, nu Romsilva este vinovată, ci chiar deciziile Ministerului Mediului - nu în mandatul Dianei Buzoianu, ci în cele ale miniștrilor din ultimii 15 ani.
Ministrul Diana Buzoianu și-ar putea angaja un consilier personal special care să-i citească rapoartele oficiale ale Institutului Național de Statistică, pentru a afla care e situația reală a pădurilor pe care vrea să le salveze.
Citește pe Antena3.ro
