Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Nu există prea multe personalităţi în istoria României de talia principelui Dimitrie Cantemir (1673 - 1723). Filozof, istoric, poliglot, politician, muzician – şi toate acestea într-o perioadă aspră şi tulbure pentru Europa. Un imperiu în declin, cum era cel Otoman la sfârşitul secolului XVII, putea fi încă foarte primejdios în politica faţă de vasali sau adversari. Şi Dimitrie Cantemir a fost primul care a avut viziunea şi a scris cu metoda şi rigoare despre primele semne ale decăderii puterii de la Istanbul.
“Nu face rău nimănui de hatârul cuiva”
Uneori avem o nostalgie inexplicabilă faţă de privilegiul altora de a fi speciali prin naştere. Dimitrie Cantemir s-a născut prinţ, la 26 octombrie 1673, în localitatea Silişteni din comuna Fălciu, azi – comuna Dimitrie Cantemir, judeţul Vaslui. A fost fiul domnitorului Constantin Cantemir, care a ocupat tronul Moldovei între 1685-1693, şi frate cu Antioh Cantemir, domn al Moldovei între anii 1695-1700. Deşi de viţă nobilă, destinul ulterior s-a derulat mult mai sinuos şi mai înnegurat.
“Să citim şi să alegem scriitori folositori”
Micul prinţ a citit şi a ales cu certitudine scriitori folositori. A iubit mult literatura şi filozofia. Neîndoielnic că dascălul Ieremia Cacavelas, un grec umblat prin Occident şi cunoscător al operei filozofului Van Helmont, a avut o contribuţie covârşitoare în a influenţa pozitiv mintea unui copil sensibil şi extrem de inteligent. Învăţătura prinţului nu s-a oprit aici. În timpul exilului forţat, ca ostatec la Înalta Poarta (între 1687 şi 1710), Cantemir a avut ocazia să studieze la Academia Patriarhiei Ortodoxe cu profesori care mai de care mai renumiţi cum ar fi filozoful şi geograful Meletius din Arta, profesorul său de arabă – Nefioglu sau profesorul de matematică şi limba turcă – Esad Efendi din Ioanina. Aşa a ajuns să cunoască greaca, latina, slavona, turca, araba şi persana. Un excepţional poliglot, prin vocaţie.
“Să ştii că lumea este trecătoare”
Dar unul din talentele care l-au făcut cunoscut şi în Europa Occidentală a fost cel de compozitor. Se povesteşte că talentul pentru muzică l-a moştenit de la tatăl lui, Constantin. Acesta se relaxă adeseori cântând melodii populare din fluier. Pe perioada în care a stat la Istanbul, principele Cantemir a studiat muzica vreme de 15 ani sub îndrumarea lui Kemani Ahmet. În paralel a luat de asemenea lecţii de componistica şi de la un alt binecunoscut compozitor al timpurilor – Anjeliki. Cantemir a compus în total un număr de 36 de piese muzicale. Când sultanul Ahmet al II-lea l-a numit domn al Moldovei, prinţul roman i-a dedicat în semn de mulţumire o piesă, iar sultanul încântat l-a recompensat cu multe daruri. Unele dintre aceste compoziţii au ajuns în repertoriul interpreţilor occidentali, iar cea intitulată Mevlevi avin a influenţat muzica de balet a operei “Răpirea din serai” de W.A. Mozart.
“Fereşte-te de linguşiri”
Ascensiunea şi decăderea politică a lui Dimitrie Cantemir au respectat tiparul domniilor de sub Înaltă Poarta. Cantemir a urcat pentru prima dată pe tronul Moldovei pentru doar două luni de zile (martie-aprilie 1693) când i-a succedat tatălui său, dar nu a primit firmanul de domnitor de la turci. A fost înscăunat din nou în 1710, la Iaşi. La puţin timp, Dimitrie Cantemir a decis să treacă Moldova în zona de influenţă a Rusiei, semnând un tratat secret de alianţă cu Petru cel Mare. Campania militară împotriva turcilor care a urmat a fost însă un eşec, aşa că a fost nevoit să fugă împreună cu toată familia în Rusia, unde a şi murit în 1723.
“Omul drept nu se va clinti orice i s-ar întâmpla”
Dimtrie Cantemir a avut o laborioasă activitate ştiinţifică, inserată în studii istorice (“Hronicul vechimii a romano-moldo-valahilor”), geografice (“Descripţio Moldaviae”) sau tratate de filozofie, încununată cu onoarea de a fi primul roman ales membru al Academiei din Berlin, în 1714. Principele moldovean poate fi considerat, fără a greşi, primul filozof roman. Şi argumentul incontestabil în spijinul acestei afirmaţii este însăşi lucrarea “Divanul sau gâlceava înţeleptului cu lumea sau giudeţul sufletului cu trupul”. Textul reprezintă o serie de comentarii calitative şi nedogmatice, cu referire la Vechiul şi Noul Testament, care se doresc şi sunt o îndrumare practică pentru un mod “igienic” de a trăi viaţa de zi cu zi, pentru suflet. Lucrarea este de asemenea prima încercare a unui erudit roman de a defini concepte filozofice şi chiar de a alcătui o terminolgie filozofică.
“Nu te uita la cele din urmă, priveşte tot înainte”
Anul acesta, de Ziua Naţională a României, personalitatea enciclopedică greu de egalat a lui Dimitrie Cantemir va fi celebrată şi la Bruxelles, printr-un sensibil şi entuziast omagiu. Manuscrise ale epocii, fotografii, muzica bizantină şi o pasiune sinceră pentru cultura românească veche împărtăşită de nişte tineri entuziaşti. Cu forţe reunite, Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir”, Fundaţia “Valenţe Umane” şi Asociaţia “Heritage” au pus la punct, sub egida UNESCO, un amplu eveniment care să surprindă cât mai multe dintre faţetele celui care a fost şi va rămâne un reper cultural unic în istoria României.
