Imi plac filmele si piesele de teatru istorice romanesti. Datorita lor am facut pasiuni pentru diversi domnitori romani. Pe atunci, cand il vedeam pe actorul ce interpreta rolul respectiv, chiar credeam ca asa arata Stefan cel Mare, Alexandru Lapusneanu sau Mircea cel Batran. Actorul cu care m-am intalnit 'Dincolo de aparente' acum o saptamana m-a facut sa simt de multe ori ticalosia dusmanului ce-a oprimat Tara Romaneasca.
De fiecare data cand il vedeam intr-o pelicula istorica, stiam, el e dusmanul! Inainte insa de a-i propune interviul, am avut curiozitatea sa o cunosc pe unica sa fiica, Alexandra, actrita din tata in fiica. Alexandra e o minune, e minunea pe care a lasat-o Dumnezeu in viata tatalui sau, desi tata niciodata n-a crezut in Dumnezeul despre care preotul vorbeste in biserica. Ea a fost mai mult decat o fiica, a fost partenera de viata pentru care tata i-a fost si mama. 'Tare v-a mai chinuit sufletul femeia care i-a dat viata fiicei dumneavoastra'...
'Mda, asta tine de intimitatea mea si nu prea as vrea sa vorbesc. Dar o sa spun ca, dupa cateva luni de la plecarea sotiei mele, dupa incercari in care am rugat-o sa-i telefoneze Alexandrei, intr-o noapte a sunat. Am trezit-o din somn pe Alexandra si i-am spus ca la telefon e mama. A luat receptorul si i-a spus mamei ca o pasarica ii spune mereu ca ea o sa se intoarca. Mama sa nu sa mai intors si a fost un moment in care a trebuit sa-i spun adevarul. A fost foarte greu si cred ca ar putea fi subiectul unui roman'...
Povestea de dragoste traita de acest barbat cred ca i-a oparit sufletul, dar mai cred ca, din toata aceasta poveste, el este cel care a castigat si a ramas cu ceea ce a fost mai frumos, fiica sa. Stefan Velniciuc isi controleaza bine emotiile, este profesor la Institutul de Teatru, doctor in teatru. Fiica sa m-a pus in garda ca n-o sa vorbeasca usor, ca trebuie scormonit, cautat asiduu... N-a fost usor, dar nici cazna.
Emotiile peste care domnul profesor a tras cortina au iesit la aplauze, pentru ca domnul profesor are pentru ce sa fie aclamat la scena deschisa. A suferit, a strans din dinti, dar a mers mai depate si a dat aripi unui om devenit acum o femeie in toata splendoarea ei, Alexandra Velniciuc. Numai ei stiu, numai ei au habar despre cum au fost anii in care au fost totul unul pentru celalalt! Astazi, ochii tristi ai tatalui se umplu de bucurie pentru nepotii care vor veni cu siguranta cand o vrea Dumnezeu. Viitorul bunic ii asteapta si n-o sa ratez sa va spun ca toti colegii maestrului in UNATC spun ca Velniciuc e cea mai buna mama!