Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Drepturile Omului sunt adesea încălcate de stat, prin acțiuni abuzive, nu doar în România, iar atunci când cetățenii sau ONG-urile încearcă să se apere de abuzuri prin acțiuni în Justiție, statul poate interveni în continuare abuziv, descurajându-i printr-o hărțuire denumită, la nivel internațional, SLAPP - „Strategic Lawsuit Against Public Participation”, adică „Litigii Strategice Împotriva Participării Publice”, prin procese menite să cenzureze și să intimideze. Comisia Europeană a dat o Directivă împotriva acestui tip de hărțuire a statului împotriva cetățenilor, pornind de la probleme transfrontaliere, însă Directiva se poate transpune în legislația românească și cu unele îmbunătățiri, în urma unui demers făcut de Asociația APADOR-CH, care apără Drepturile Omului.
Lupta statului împotriva Drepturilor Omului este vizibilă în aproape toate țările, iar asociațiile care apără drepturile și acționează pentru a apăra cetățenii de abuzurile statului sunt oprite, la rândul lor, prin acțiuni de tip SLAPP. Intimidarea ONG-urilor, a jurnaliștilor sau a simplilor cetățeni care încearcă să-și apere drepturile dând statul în judecată se poate exercita prin aplicarea unor cheltuieli de judecată foarte mari sau acțiuni în penal.
APADOR-CH a cerut Ministerului Justiției din România să transpună Directiva europeană Anti-SLAPP cu unele îmbunătățiri, astfel încât să-i apere și pe cei care se luptă cu statul, pentru a apăra Drepturile Omului sau pentru alte cauze pentru interesul cetățenilor. „La baza acestor demersuri stă o cercetare realizată de APADOR-CH, din care reiese că în România au loc, de ani de zile, acţiuni de intimidare a celor care acționează într-un fel sau altul în chestiuni de interes pentru întreaga comunitate - denumite în directivă „acţiuni de mobilizare publică”. Aceștia sunt fie cetățeni simpli, jurnaliști, specialiști ai dreptului sau organizații civice. Am identificat, în România, trei modalități de intimidare a activiștilor în interes public și a jurnaliștilor, prin procese de tip SLAPP, prin obligarea la plata unor cheltuieli de judecată în cuantum foarte mare și prin inițierea unor proceduri penale. Chiar dacă nu toate se încadrează exact în definiția SLAPP din Directivă, efectele acestor metode de intimidare sunt aceleași: limitează libertatea de exprimare și drepturile civile ale cetățenilor”, explică reprezentanții APADOR-CH.
ONG-urile au cerut ajutorul Comisiei Europene
APADOR-CH a transmis, în noiembrie 2024, o scrisoare deschisă către Ministerului Justiției, semnată de peste 30 de organizații ale societății civile, cetățeni și jurnaliști, prin care a solicitat introducerea, în proiectul legii de transpunere a Directivei anti-SLAPP, a prevederii că garanțiile din această directivă se vor aplica și cazurilor naționale, nu numai celor transfrontaliere.
În scrisoare, asociația a exemplificat numeroase cazuri existente în justiția națională, de organizații, cetățeni și jurnaliști care încearcă să-și revendice drepturi fundamentale și sunt intimidați și hărțuiți, de multe ori chiar de către autoritățile publice, fie prin solicitarea de despăgubiri și cheltuieli de judecată disproporționate, fie prin inițierea unor proceduri penale.
Ca răspuns la scrisoarea din noiembrie 2024, Ministerul Justiției a invitat semnatarii scrisorii la o discuție premergătoare întocmirii proiectului de lege. Din discuția la care a participat inclusiv ministrul Justiției de atunci, Alina Gorghiu, a reieșit că oficialii Ministerului nu erau convinși că legea de transpunere a Directivei poate să extindă prevederile acesteia și au promis că vor cere lămuriri de la Comisia Europeană.
Citește pe Antena3.ro
Protecția Justiției asupra celor hărțuiți
Pentru clarificări, APADOR-CH a făcut o solicitare Comisiei Europene și a primit, pe 20 decembrie 2024, un răspuns foarte clar: Comisia Europeană îndeamnă statele membre să extindă prevederile Directivei Anti-SLAPP și asupra cazurilor naționale, extinzând astfel protecția justiției asupra tuturor celor hărțuiți prin procese de tip SLAPP. Unele țări au făcut deja acest lucru.
CE a răspuns că îndeamnă România să-și protejeze cetățenii de procesele abuzive, printr-o lege mai bună decât Directiva Anti-SLAPP. Astfel, România trebuie să transpună în legislația națională Directiva Anti-SLAPP într-o manieră care să extindă garanțiile de protecție pentru cetățenii hărțuiți prin justiție și la procesele în care hărțuitorul este o entitate națională, nu numai transfrontalieră, așa cum prevede Directiva europeană.
Ministerul Justiției deja lucrează la proiectul de lege, iar APADOR-CH a trimis, ieri, o nouă scrisoare actualului ministru al justiției, Radu Marinescu, cerându-i să țină cont de încurajarea Comisiei Europene în elaborarea proiectului de lege. „În același sens ne-am adresat și Consiliului Superior al Magistraturii, deocamdată fără un rezultat”, explică reprezentanții APADOR-CH.
