Discordie între ortodocşi şi greco-catolici

La 24 aprilie 1990, preşedintele CPUN, Ion Iliescu, a semnat decretul-lege care reglementa transferul de proprietate către bisericile greco-catolice, de la fostele parohii ortodoxe care le administraseră până în decembrie 1989. Actul normativ venea în sprijinul Ministerului Cultelor, care în ultimele luni se confrunta cu disensiuni între liderii Bisericii Române Unite cu Roma (greco-catolică) şi reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Române. Mărul discordiei: lăcaşurile de cult şi casele parohiale greco-catolice preluate de Biserica Ortodoxă în timpul regimului comunist. Restituirea bunurilor imobiliare urma să fie făcută de o comisie mixtă, formată din reprezentanţi clericali ai ambelor culte religioase.

Tot la 24 aprilie 1990, în Monitorul Oficial a fost publicat decretul-lege în bazele căruia se constituia "Fondul Libertatea - fundaţie de utilitate publică, cu personalitate juridică". În acest fond s-au vărsat sume de bani imediat după 22 decembrie 1989, prin CEC sau prin băncile de stat, în scopul ajutorării revoluţionarilor.

Banii strânşi în acest fond urmau să fie distribuiţi pe categorii de un Consiliu de Administraţie, numit de Biroul executiv al CPUN. Sumele adunate de la populaţie ar fi trebuit să ajungă în principal la victimele Revoluţiei, trebuiau să ajute la repararea clădirilor distruse în timpul evenimentelor din decembrie '89 şi la construcţia de monumente în cinstea "celor care au căzut pentru libertate". Ce sume şi-or fi atins însă destinaţia?

Începând cu 24 aprilie, toate problemele legate de geologie, de exploatări subterane, de protecţia zăcămintelor de substanţe minerale utile de pe teritoriul României şi din apele teritoriale ale Mării Negre intrau sub incidenţa nou-formatului Minister al Geologiei. Acesta era "organul central de specialitate care coordonează activitatea de cooperare economică şi colaborare tehnică şi ştiinţifică internaţională în domeniul geologiei" şi urmărea exploatarea raţională a bogăţiilor naturale. (A.Z.)


Decret-lege privind unele măsuri referitoare la Biserica Română Unită cu Roma (greco-catolică)
Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională decretează:
Art. 1. - Ca urmare a abrogării Decretului nr. 358/1948, prin Decretul-lege nr. 9 din 31 decembrie 1989, Biserica Română Unită cu Roma (greco-catolică) este recunoscută oficial.
Biserica Română Unită cu Roma (greco-catolică) se organizează şi funcţionează în conformitate cu regimul juridic general al cultelor religioase din România.
Art. 2. - Bunurile preluate de stat prin efectul Decretului nr. 358/1948, aflate în prezent în patrimoniul statului, cu excepţia moşiilor, se restituie, în starea lor actuală, Bisericii Române Unite cu Roma (greco-catolică). În vederea identificării, inventarierii şi predării acestor bunuri se instituie o comisie formată din reprezentanţi ai statului şi ai Bisericii Române Unite cu Roma (greco-catolică), numiţi prin hotărâre a Guvernului.
Art. 3. - Situaţia juridică a lăcaşurilor de cult şi a caselor parohiale care au aparţinut Bisericii Române Unite cu Roma (greco-catolică) şi au fost preluate de Biserica Ortodoxă Română se va stabili de o comisie mixtă, formată din reprezentanţi clericali ai celor două culte religioase, ţinând seama de dorinţa credincioşilor din comunităţile care deţin aceste bunuri.
Art. 4. - În localităţile în care numărul lăcaşurilor de cult este insuficient în raport cu numărul credincioşilor, statul va sprijini construirea de noi lăcaşuri de cult, în care scop va pune la dispoziţia cultelor respective terenul aferent în cazul în care acestea nu dispun de acest teren şi va contribui cu fonduri băneşti la constituirea resurselor financiare necesare.
Preşedintele Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională, Ion Iliescu
Bucureşti, 24 aprilie 1990.
Nr. 126.


Decret-lege privind instituirea "Fondului Libertatea"
Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională decretează:
Art. 1. - Pe data prezentului decret-lege se instituie "Fondul Libertatea", fundaţie de utilitate publică, cu personalitate juridică.
Veniturile "Fondului Libertatea" se constituie din sumele băneşti din conturile deschise după 22 decembrie 1989 la unităţile bancare ale Casei de Economii şi Consemnaţiuni pentru ajutorarea României. Sumele din conturi sunt, în condiţiile legii, producătoare de dobânzi.
Art. 2. - Veniturile "Fondului Libertatea" vor fi utilizate pentru:
a) repararea clădirilor proprietatea unor cetăţeni, cooperatistă sau obştească, distruse în timpul Revoluţiei din decembrie 1989, precum şi a utilităţilor aferente acestora;
b) refacerea locuinţelor proprietatea unor cetăţeni şi acordarea de ajutoare pentru înlocuirea de bunuri casnice şi gospodăreşti distruse în timpul Revoluţiei; ajutoarele se vor acorda în completarea despăgubirilor plătite de Administraţia Asigurărilor de Stat;
c) acordarea unor ajutoare băneşti persoanelor care au suferit o invaliditate ca urmare a participării la triumful revoluţiei;
d) acordarea unor ajutoare băneşti familiilor celor care au dispărut ca urmare a participării active la înfăptuirea Revoluţiei;
e) amenajarea cimitirului eroilor Revoluţiei;
f) construirea de monumente în cinstea eroilor Revoluţiei;
g) finanţarea acţiunilor pentru perpetuarea memoriei eroilor;
h) construirea şi înzestrarea unui muzeu al Revoluţiei şi altor aşezăminte de cultură;
i) încurajarea unor tinere talente de excepţie din domeniul ştiinţei şi artei prin acordarea de burse şi alte forme de ajutoare în vederea perfecţionării pregătirii lor profesionale;
j) dotarea căminelor de elevi şi studenţi, precum şi a căminelor tineretului nefamilist cu obiecte de inventar gospodăresc şi cultural-sportiv;
k) dotarea şi îmbunătăţirea asistenţei sociale pentru creşele, grădiniţele şi căminele de copii şi a căminelor de bătrâni, îndeosebi pentru casele şi aşezămintele de copii;
l) dotarea caselor tineretului;
m) ajutoare pentru bolnavii nerecuperabili şi handicapaţi, inclusiv pentru importul de medicamente;
n) achiziţionarea de utilaje şi contruirea unei fabrici de lapte pentru sugari;
o) contribuţii la înzestrarea institutelor de cercetare şi bibliotecilor publice;
p) cheltuieli pentru cazare, carburanţi, depozitare, manipulare şi pază ocazionate de primirea cu titlu gratuit a ajutoarelor umanitare din străinătate.
Repartizarea pe categorii de cheltuieli a veniturilor "Fondului Libertatea" se stabileşte prin hotărâre a Guvernului României.
Art. 3. - Veniturile pentru care depunătorul a stabilit o anumită destinaţie nu vor putea fi folosite în alte scopuri.
Art. 4. - Administrarea "Fondului Libertatea" se face de Consiliul de Administraţie, numit de Biroul executiv al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională.
Hotărârile Consiliului de Administraţie se iau cu majoritatea voturilor membrilor săi şi sunt obligatorii pentru unităţile bancare şi ale Casei de Economii şi Consemnaţiuni la care sunt deschise conturile fondului.
Consiliul de Administraţie stabileşte regimul conturilor băneşti, condiţiile în care se pot efectua cheltuielile şi aprobă cuantumul acestora, pentru fiecare acţiune sau obiectiv, precum şi structura şi normele de lucru ale aparatului propriu.
Art. 5. - Controlul gestiunii "Fondului Libertatea" se asigură de Corpul de Control economico-financiar al primului-ministru.
Art. 6. - Fundaţia "Fondul Libertatea" va pune la dispoziţia fiecărui judeţ şi municipiului Bucureşti 50% din fondurile băneşti în lei colectate în cadrul unităţii administrativ-teritoriale respective pentru a fi folosite, în condiţiile prevăzute la art. 2, pe baza deciziilor consiliilor provizorii de uniune naţională locale şi ale primăriilor.
Preşedintele Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională, Ion Iliescu
Bucureşti, 24 aprilie 1990
Nr. 124


Decret privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Geologiei
Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională decretează:
Capitolul I
Dispoziţii generale
Art.1  - Ministerul Geologiei este organul central de specialitate al administraţiei de stat care realizează orientarea, coordonarea şi organizarea activităţii geologice în vederea descoperirii şi valorificării tuturor bogăţiilor minerale ale solului şi subsolului, precum şi controlul de către stat al activităţii de cercetare geologică, a exploatării raţionale şi protecţiei zăcămintelor de substanţe minerale utile pe teritoriul României şi platoul continental al Mării Negre, aferente acestuia.
Art. 2 - Ministerul Geologiei îndeplineşte funcţia de organ central coordonator - pentru domeniile specifice activităţii de geologice - faţă de toate unităţile din economie; conduce, îndrumă şi controlează unităţile din subordine.
Art. 3 - Ministerul Geologiei este organul central de specialitate care coordonează activitatea de cooperare economică şi colaborare tehnică şi ştiinţifică internaţională în domeniul geologiei.

Capitolul II
Atribuţii
Art. 4 - Ministerul Geologiei - ca organ de ramură al administraţiei centrale de stat - are următoarele atribuţii principale:
a) conduce procesul de fundamentare, proiectare şi executare a lucrărilor de cercetare geologică a solului şi subsolului pe întregul teritori al ţării şi platoul continental al Mării Negre aferent acestuia, pentru punerea în evidenţă a tuturor substanţelor minerale utile, precum şi pentru determinarea şi stabilirea condiţiilor de valorificare a rezervelor identificate prin aceste lucrări;
b) înaintează Guvernului proiectele programelor de dezvoltare a cercetării geologice, în vederea descoperirii de noi rezerve de substanţe minerale utile solide şi fluide, iar după aprobarea acestora stabileşte măsuri pentru realizarea lor;
c) coordonează, îndrumă şi controlează modul de efectuare a lucrărilor de prospecţiuni şi explorări geologice;
d) organizează exploatarea şi distribuţia apei geotermale;
e) organizează, în cazuri justificate, exploatarea unor substanţe minerale utile din zăcăminite mici care nu pot constitui obiective de investiţii, a apelor plate, minerale şi termominerale, precum şi valorificarea acestora;
f) organizează realizarea sarcinilor economico-financiare şi urmăreşte îndeplinirea acestora de către unităţile din sistemul său, astfel încât activitatea geologică să se desfăşoare potrivit principiilor eficienţei şi rentabilităţii;
g) aprobă normele şi preţurile unitare de deviz pentru lucrările geologice şi de foraj;
h) coordonează elaborarea şi editarea hărţilor oficiale de toate categoriile, specifice activităţii geologice;
i) asigură aplicarea convenţiilor şi acordurilor internaţionale privitoare la domeniul său de activitate; urmăreşte prospectarea pieţei externe referitoare la acţiunile de cooperare, precum şi pentru plasarea produselor unităţilor din subordine; urmăreşte realizarea în ansamblu a sarcinilor de export;
j) stabileşte şi alte măsuri în cadrul dispoziţiilor legale.
Art. 5 - Ministerul Geologiei, ca organ central coordonator pentru domeniile specifice activităţii de geologie, are următoarele atribuţii principale:
k) coordonează şi îndrumă întreaga activitate geologică din ţară, în vederea punerii în evidenţă şi creşterii rezervelor de substanţe minerale utile;
l) elaborează studii şi sinteze geologice economice privind rezultatele lucrărilor geologice şi creşterea în perspectivă a rezervelor de substanţe minerale utile; actualizează periodic rezervele de prognoză; elaborează, pe baza acestor studii şi a propunerilor organelor de stat şi a altor persoane juridice interesate, programe şi estimări pentru dezvoltarea în perspectivă a activităţii geologice;
m) analizează şi avizează - potrivit normelor procedurale stabilite prin regulamentul său de funcţionare - propunerile de lucrări geologice ale ministerelor şi ale altor organe şi organizaţii interesate;
n) avizează proiectele geologice privind oportunitatea executării tuturor lucrărilor geologice pentru substanţe minerale solide şi alte substanţe, documentaţiile de sistare a lucrărilor geologice, abandonarea sondelor de cercetare pentru substanţe minerale fluide şi scoaterea din evidenţă a rezervelor de substanţe minerale utile;
o) avizează proiectele geologice privind oportunitatea executării lucrărilor de prospecţiune şi explorare preliminară pentru petrol şi gaze;
p) stabileşte perimetre miniere, precum şi perimetre de protecţie hidrogeologică pentru zăcăminte de ape minerale, lacuri terapeutice şi acumulări de nămol terpeutic;
r) analizează şi urmăreşte modul de respectare a avizelor date pentru lucrările geologice ce se efectuează de unităţile din subordinea ministerelor şi altor organe şi organizaţii cu activitate geologică şi propune măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii în acest domeniu;
s) asigură asistenţa ştiinţifică şi de specialitate unităţilor care execută lucrări geologice;
t) organizează fondul geologic naţional şi ţine evidenţa rezultatelor lucrărilor geologice;
u) organizează şi coordonează activitatea de cooperare şi colaborare economică, tehnică şi ştiinţifică cu străinătatea în domeniul geologiei. În acest scop, colaborează cu alte ministere, organe centrale şi teritoriale din ţară, precum şi cu parteneri externi;
v) colaborează cu Ministerul Învăţământului la elaborarea planului şi programelor analitice pentru învăţământul preuniversitar şi superior geologic.

Art. 6 - Confirmarea, sub aspect juridic, a existenţei unor rezerve de substanţe minerale utile - clasificate potrivit gradului de cunoaştere geologică şi posibilităţilor de valorificare - se realizează prin omologarea acestora de Ministerul Geologiei împreună cu Ministerul Economiei Naţionale.
Actul juridic de omologare stabileşte măsuri şi recomandări în vederea asigurării unui grad corespunzător de cunoaştere a rezervelor geologice şi a creării condiţiilor pentru valorificarea lor complexă. Acest act constituie singurul temei legal pe baza căruia se fundamentează - sub aspectul potenţialului geologic - documentaţiile de aprobare a investiţiilor, se exploatează şi se valorifică zăcămintele în condiţiile legii.
În vederea omologării, Ministerul Geologiei analizează documentaţiile de evaluare a rezervelor, precum şi alte documentaţii transmise de ministere şi celelalte organe cu activitate geologică.
De asemenea, Ministerul Geologiei organizează evidenţa centralizată şi teritorială a rezervelor de substanţe minerale utile, urmăreşte evoluţia fondului naţional de rezerve şi emite, cu consultarea ministerelor şi a altor organe de activitate geologică interesate, normative obligatorii cu privire la determinarea, clasificarea, evaluarea şi evidenţa rezervelor de substanţe minerale utile, precum şi la conţinutul documentaţiilor de rezerve.
Art. 7 - Ministerul Geologiei este singurul organ care exercită controlul geologic-minier al executării lucrărilor geologice, al exploatării raţionale şi producţiei zăcămintelor de  substanţe minerale utile. În acest sens, are următoarele atribuţii principale:
a) controlează respectarea normelor de protecţie şi exploatare raţională a zăcămintelor de substanţe minerale utile, inclusiv a apelor minerale şi geotermale, precum şi a factorilor terapeutici de cură;
b) avizează programele anuale de exploatare a substanţelor minerale solide, instituirea perimetrelor de exploatare, precum şi a pilierilor de protecţie de lungă durată, verifică aplicarea prevederilor din documentaţii şi avize, inclusiv a măsurilor şi recomandărilor din documentele de omologare a rezervelor;
c) controlează executarea lucrărilor geologice şi de exploatare în conformitate cu documentaţiile geologice, tehnico-economice şi tehnice de execuţie aprobate;
d) urmăreşte reducerea diluţiei şi a pierderilor de exploatare, precum şi îmbunătăţirea continuă a randamentelor de preparare, în vederea obţinerii unor grade maximale de recuperare şi valorificare a bogăţiilor minerale;
e) verifică respectarea nivelurilor aprobate pentru asigurarea producţiei cu rezerve geologice, rezerve deschise şi rezerve pregătite, precum şi realizarea lucrărilor de asecare a acestora;
f) urmăreşte respectarea documentaţiilor tehnice de exploatare, în special în ce priveşte folosirea fondului de sonde, aplicarea proceselor pentru creşterea factorului de recuperare a hidrocarburilor din zăcăminte, respectarea debitelor raţionale ale sondelor de gaz metan;
g) controlează aplicarea măsurilor privind prevenirea erupţiilor libere la sondele în curs de execuţie;
h) controlează ca la sondele geologice pentru hidrocarburi să fie probate concludent toate formaţiunile colectoare cu premise favorabile de existenţă a acumulărilor de petrol sau gaze;
i) avizează, în sensul prezentului decret, deschiderea minelor şi carierelor cu caracter temporar, închiderea parţială sau totală a minelor şi carierelor, casarea lucrărilor miniere şi a sondelor din punct de vedere al situaţiei rezervelor geologice aferente, precum şi abandonarea unor rezerve;
j) elaborează norme obligatorii cu privire la protecţia şi exploatarea raţională a zăcămintelor de substanţe minerale utile;
k) Aplică, prin funcţionarii de stat autorizaţi din cadrul Inspecţiei de stat geologice miniere şi al inspectoratelor geologice miniere teritoriale, în condiţiile legii, sancţiuni contravenţionale şi alte sancţiuni administrative. Regimul juridic al răspunderii contravenţionale în domeniul geologic-minier se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.
Art. 8 - Ministerul Geologiei exercită orice atribuţii prevăzute de lege în domeniul său de activitate.
Art. 9 - La solicitarea Ministerului Geologiei, ministerele şi unităţile din subordinea acestora, precum şi alte persoane juridice care desfăşoară activitate de logică sau extractivă au obligaţia de a-i furniza documentaţii, dar şi informaţii  necesare realizării atribuţiilor sale.

Capitolul III
Structura organizatorică internă
Art. 10 - Ministerul Geologiei are un colegiu de conducere care hotărăşte în problemele generale ale activităţii ministerului. Conducerea operativă a ministerului şi asigurarea îndeplinirii hotărârilor colegiului se realizează prin Consiliul de Administraţie.
Colegiul de conducere şi Consiliul de Administraţie - organe cu caracter deliberativ - se organizează şi funcţionează potrivit legii. Consiliul de Administraţie aprobă regulamentul de funcţionare al ministerului.
Ministerul Geologiei are în conducerea sa un ministru şi trei adjuncţi ai ministrului.
Art. 11 - Ministerul Geologiei este preşedintele colegiului de conducere şi al Consiliului de Administraţie, pe care le informează asupra principalelor probleme rezolvate în perioada dintre şedinţe.
Ministrul Geologiei aprobă încadrarea pe funcţii a personalului din aparatul ministerului; numeşte organele de conducere ale unităţilor direct subordonate; aprobă înfiinţarea şi desfiinţarea inspectoratelor geologice miniere teritoriale; în exercitarea atribuţiilor ce-i sunt conferite de lege, emite ordine şi instrucţiuni.
Ministrul Geologiei reprezintă ministerul în raporturile cu celelalte organe, organizaţii şi persoane fizice din ţară, precum şi în relaţiile internaţionale.
Art. 12 - Structura organizatorică a aparatului, numărul total de personal al acestuia, unităţile ce se înfiinţează şi cele din componenţa Ministerului Geologiei se aprobă prin hotărâre a Guvernului, potrivit Decretului-lege nr. 65/1990.

Capitolul IV
Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art. 13 - Personalul care trece la Ministerul Geologiei, ca urmare a desfiinţării Centralei-departament a Geologiei, se consideră transferat în interesul serviciului.
Art. 14 - Prevederile din legi, decrete şi alte acte normative referitoare la Centrala-departament a Geologiei, organizate conform prezentului decret, potrivit obiectului său de activitate.
Art. 15 - Decretul nr. 220/03.09.1987 privind organizarea şi funcţionarea Centralei-departament a Geologiei se abrogă.
Preşedintele Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională, Ion Iliescu
Bucureşti, 24 aprilie