Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La Chisinau, peste 3.000 de romani au marsaluit pentru a marca implinirea a 200 de ani de la prima pierdere a Basarabiei.
Implinirea a 200 de ani de la sfartecarea Moldovei istorice nu se cuvenea sa treaca in tacere! Comemorarea acestui eveniment tragic este o datorie care tine nu numai de constiinta nationala, ci si de respectul intru adevarul istoric.
"Traiasca, traiasca, traiasca si-nfloreasca!/ Moldova, Ardealul si Tara Romaneasca!'; "Rusia, nu uita, Romania nu-i a ta!'; "Romania, te iubim si impreuna vrem sa fim!'. Aceste lozinci au rasunat, duminica, 13 mai, in Piata Marii Adunari Nationale din centrul Chisinaului.
Peste 3.000 de romani s-au unit in durere si au marsaluit pentru a marca implinirea a 200 de ani de la prima pierdere a Basarabiei, prin semnarea Tratatului de la Bucuresti pe 16 mai 1812. Organizatorii (Consiliul Unirii si Actiunea 2012) se lupta, singura lor arma fiind istoria, pentru unirea Republicii Moldova cu Romania, ca masura reparatorie fata de politica de deznationalizare prin care a trecut populatia de peste Prut.
Victorie, fratilor! Inainte! Marsul a pornit la ora 14.00, de la statuia voievodului Stefan cel Mare, catre ambasadele Rusiei si Turciei, continuatoarele celor doua imperii care au negociat ruperea in doua a Principatului Moldovei.
"Recursul istoric 200'
"Trezeste-te, tu, patrie drogata/ Ca daca-n focul calculelor reci/ Mai pierdem Basarabia o data/ Si noi suntem pierduti in veci de veci'. Pe versurile lui Adrian Paunescu, cantate de regretata Tatiana Stepa, romanii s-au mobilizat in cuget si-n simtire. "Ce zi trista! Romania e Basarabia! De ce sa fie granita intre noi?! Suntem frati!', mi-a spus un frate din randul soldatilor care "marsaluiau', vorba lui Nichita. "Dumnezeu, prima oara cand a plans printre astre,/ El a plans peste tara cu lacrima limbii noastre', am auzit o voce, in spatele meu. M-am intors si am am vazut doi ochi lacrimati. "Da, asa spunea Grigore Vieru, cata dreptate avea dansul', ma asigura o sora din neamul meu.
Dupa mars, care s-a desfasurat pasnic, fara niciun incident, desi in piata, la un moment dat, au aparut si cativa simpatizanti ai comunistilor rusi, arborand steagul rosu cu Sfantul Gheorghe, romanii au fost chemati la Teatrul Verde. Aici s-a rostit si "Recursul istoric <<200>>', semnat de Generalul Mircea Chelaru, vicepresedinte al Ligii Culturale pentru Unitatea Romanilor de Pretutindeni. Mi-am permis sa extrag cateva pasaje: "Constiinta de sine a popoarelor, si cu atat mai mult a natiunilor statornice, se plamadeste in timpul istoric. Dar istoria nu este o suma de intamplari inregistrate de scrisuri arhivate, ci viata producatoare de civilizatie autentica. Istoria, alaturi de limba, credinta, cantec, onomastica si toponimie, este temeiul constiintei identitatii de sine a unei natiuni. Spatiul in care aceste repere de identitate se manifesta este asemenea pantecului fertil unde se adaposteste tainica nastere a popoarelor. Nasterea poporului roman nu a fost rodul unei combinatii «in vitro» , dupa alchimii romane, si nici nu s-a facut dupa vreo reteta de cocteiluri migratoare, dupa cum incearca sa ne invete unii venetici. Pamantul ereditar al romanilor a fost dintotdeauna cel pe care l-au avut antecesorii nostri certificati de memoria istoriei scrise sau vorbite, iar dreptul asupra acestui pamant nu este unul tranzitoriu si nu poate fi urzupat nici macar dupa ce a fost rapit prin taisul sabiei, bubuit de tun sau tratate semnate cu pistolul la tampla...
Nicio lucrare a vreunui traitor al acestui pamant nu va dainui daca ea nu va fi prin romani si pentru romani. Iata de ce, de aici, din vintrele Daciei Strabune, facem chemarea catre barbatii de stat, catre constiintele lucide ale intelectualitatii, catre poporul cel mare si tacut, dar maiestos si suveran, sa aprindem flacara unitatii tuturor romanilor prin vrednica, dreapta si tenace lucrare. Si aceasta lucrare izbandita sa o punem chezas vietii noastre, ca mostenire eterna a generatiilor viitoare'.
Haleluiah!
Pe scena Teatrului Verde s-au intalnit artistii romani despartiti de Prut. Actorul Nicolae Jelescu, grupul folcloric Stefan Voda, condus de Tudor Ungureanu, Maria Sarabas, Irina Loghin, Eusebiu Stefanescu, Maria Gheorghiu si Gheorghe Turda. Toti artistii, alaturi de organizatori, au purtat in piept tricolorul in berna.
Actorul Eusebiu Stefanescu s-a unit cu toti fratii romani intru rugaciune: "Doamne, apara poporul roman/ Ai grija de el si apara-l/ El este al tau/ Cu blandetea lui de miel/ Si cu rabdarea lui de taur/ Cu omenia lui de floare de zapada/ Ce se vede pe geam, Doamne/ Pe speranta si pe libertate/ Doamne, poporul meu nu se spala de mine/ Eu nu ma spal de poporul meu/ Daca imi vine alt miros decat mirosul lui/ Ma spal pe maini de propriile mele maini/ Si ma las legat de boara de zapada/ A poporului meu/ Marul se poate spala numai de mar/ De poporul marului, nu!/ De pom, nu!/ Doamne, apara poporul roman si nu te spala de el!/ Pe maica mea care m-a nascut pe mine/ Am daruit-o poporului roman/ Daruieste-ti, Doamne, pe maica ta care te-a nascut pe tine/ Poporului roman. Haleluiah!'. Toti cei prezenti in sala s-au ridicat in picioare si au rostit cu voce tare ruga lui Nichita Stanescu "Stand si fiind'. Simteam cum le bat inimile tuturor romanilor aflati in teatrul de vara. Impresionant! Cu fruntea sus, barbatii isi stergeau lacrimile care tasneau dupa voia lor.
Maria Gheorghiu a cantat poezia lui Adrian Paunescu "Bocetul lui Ioan, cel fara de mormant'. Dupa mai bine de doua decenii, a fost libera sa-i dea glas acestui bocet, la Chisinau. In acelasi loc, acum multi ani, insusi Adrian Paunescu a sfatuit-o, cu titlu de porunca, sa nu-l cante, desi pentru aceasta piesa o chemase la Chisinau. "Nu mi-i fapta cat mi-i zisa/ Dar istoria proscrisa/ Iarasi adevar promis-a/ De la Nistru pana la Tisa'.
In timp ce Maria glasuia, romanii au aprins lumanari. Lumina din lumina pentru neamul cel sfant.
