Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept

Jurnalul WEBCAM LIVE ROMÂNIA

Ştiri

Editoriale

Special

Bani şi afaceri

Externe

Cultură

România Inteligentă

Sport

Viaţa Sănătoasă

Timp Liber

Jurnalul.ro › Special › Dobânda pe termen lung pentru România a atins pragul de 4%

Dobânda pe termen lung pentru România a atins pragul de 4%

de Adrian Stoica | 22 Oct 2021 • 07:20

Rata dobânzii la creditele pe termen lung luate de România a înregistrat un nou maxim în luna septembrie, ajungând la pragul de 4%, după ce în luna august aceasta atinsese 3,24%. Potrivit datelor publicate de Eurostat, evoluția acestor dobânzi a înregistrat o creștere în toate țările UE, dar România rămâne în continuare țara care se împrumută cel mai scump. Zona euro a revenit din domeniul negativ și a consemnat o medie de +0,07%, iar media UE27 a urcat la +0,39%, de la +0,23% în luna precedentă.

ADRIAN STOICA

Rata dobânzii pe termen lung înregistrată luna trecută este cea mai mare din ultimul an, după ce în luna februarie înregistrase cel mai scăzut nivel, de 3,65%. În ceea ce privește țările din fostul bloc comunist și cu un regim valutar similar cu al nostru, toate au continuat să se împrumute pe termen lung mult mai ieftin decât noi. Astfel, rata dobânzii la împrumuturile pe termen lung au fost în Cehia de 1,9%, de la 1,74% în august, în Polonia a crescut de la 1,60%, la 1,87%, iar în Ungaria creșterea a fost de la 2,84%, la 3,09%. În ceea ce privește Croația și Bulgaria, țări care au primit deja accesul în anticamera euro, aici costurile împrumuturilor pe termen lung sunt și mai mici în comparație cu țara noastră. Astfel, în Cehia rata dobânzii a scăzut de la 0,43%, la 0,37%), iar în Bulgaria, țară legată prin Consiliu monetar la o paritate fixă în raport cu moneda unică europeană, a crescut extrem de puțin, de la 0,14%, la 0,15%.

Cele mai reduse dobânzi au fost înregistrate în luna septembrie de Luxemburg (-0,37%), Germania (-0,36%) și Olanda (-0,34%).

Evoluția ratei dobânzilor pe termen lung în RO (%)

12.20 01.21 02.21 03.21 04.21 05.21 06.21 07.21 08.21

2,94 2,72 2,65 2,96 2,84 3,03 3,11 3,24 4

Sursa: Eurostat

Evoluția ratei dobânzilor pe termen lung (%)

Țara 07.19 08.19 09.19 01.20 02.20 03.20 06.20 07.21 08.21

România 4,51 4,12 4,12 4,28 4,04 4,56 3,89 3,24 4

Ungaria 2,33 1,83 2,02 2,08 2,15 2,43 2,18 2,83 3,09

Polonia 2,13 1,93 2,02 2,23 2,07 1,08 1,31 1,61 1,87

Cehia 1,36 0,99 1,24 1,62 1,47 1,28 0,86 1,72 1,9

Bulgaria 0,43 0,35 0,35 0,12 0,15 0,15 0,68 0,14 0,15

Croația 1,06 0,83 0,49 0,61 0,57 0,96 0,96 0,45 0,37

Rămânem departe de Maastricht

Rata dobânzii pe termen lung are ca referință împrumuturile luate pe o perioadă de zece ani și se regăsește printre cele cinci criterii care trebuie îndeplinite pentru adoptarea euro, iar din acest punct de vedere România are o poziție mult mai proastă față de statele din regiune. De exemplu, criteriul Maastricht pentru adoptarea euro impune, printre altele, un nivel maxim de cel mult două puncte procentuale peste media celor mai performante trei state, iar România nu îndeplinește în prezent acest criteriu.

De ce ne împrumutăm cel mai scump din UE

Explicațiile pentru situația în care se află România sunt multiple. În primul rând să spunem că unul din factorii care influențează nivelul dobânzilor este riscul de țară, iar în cazul nostru cei care ne împrumută își pun problema dacă suntem în stare să ne plătim datoriile la timp. Pe de altă parte, își spune cuvântul inflația care la noi este printre cele mai mari din UE (5,2% în septembrie), dar și presiunea deficitelor mari. Un alt element care își pune amprenta este și rata de schimb euro/leu, ceea ce înseamnă că băncile se așteaptă la o rată de schimb mai mare. Există o cerere mare de euro pe piață, o inflație mare și un risc de nerambursare a creditelor crescut. Toate acestea combinate, la care se mai adaugă instabilitatea politică, fac ca pentru România creditarea să fie mai scumpă comparativ cu celelalte țări din UE.

Ce se întâmplă dacă datoria publică trece de pragul de 50% din PIB

Legea responsabilității fiscal-bugetare stabilește o serie de praguri pentru datoria publică, care, dacă sunt depășite, vine cu o serie de măsuri de pus în practică de către Guvern, astfel:

-Dacă datoria publică depășește 45% din produsul intern brut, dar se situează sub 50% din produsul intern brut:

Ministerul Finanțelor Publice prezintă Guvernului un raport privind justificarea creșterii datoriei și prezintă propuneri pentru menținerea acestui indicator la un nivel sustenabil;

Dacă datoria publică depășește 50% din produsul intern brut, dar se situează sub 55% din produsul intern brut:

Guvernul prezintă public și aplică în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în produsul intern brut;
Programul cuprinde, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public;

- Dacă datoria publică depășește 55% din produsul intern brut, dar se situează sub 60% din produsul intern brut:

Se iau toate măsurile prevăzute dacă datoria publică depășește 50% din produsul intern brut;
Guvernul inițiază măsuri care să determine înghețarea cheltuielilor totale privind asistența socială din sistemul public;

-Dacă datoria publică depășește 60% din produsul intern brut:

Se aplică măsurile prevăzute dacă datoria publică depășește 55% din produsul intern brut;
Guvernul inițiază și aplică un program de reducere a datoriei publice, astfel: datoria publică se va reduce cu o rată medie de 5% pe an;

Comisia Europeană vrea să schimbe regulile

Comisia Europeană se gândește acum să reformeze cadrul fiscal care ghidează sistemul economic în UE consacrat prin Pactul de Stabilitate şi Creştere semnat în 1997. În cursul acestei săptămâni, ea a pus în dezbatere posibilitatea renunțării la nivelul de 60% din PIB a datoriei publice, aceasta fiind cea de a patra modificare a Pactului, după cele din 2005, 2011 și 2013. Prin noua consultare, Bruxellesul vrea să afle părerea țărilor UE dacă păstrarea acestui procent mai este oportună în contextul efectelor crizei COVID-19. Creșterea îndatorării publice, chiar până la 100% din PIB, ar veni pe fondul unei creșteri explozive a acesteia, deja fiind țări, precum Grecia și Italia, unde nivelul datoriei publice a ajuns la peste 200% din PIB, respectiv 160%. De asemenea, o datorie publică foarte mare mai înregistrează Portugalia (137,2%), Cipru (125,7%), Spania (125,2%), Belgia (118,6%) şi Franţa (118%).